Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 52/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 52/R/2009
Ședința publică din 27 ianuarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Boer JUDECĂTOR 2: Delia Purice
JUDECĂTORI: Maria Boer, Delia Purice, Iuliana Moldovan Președinte Secția Penală
- -
GREFIER: - -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, reprezentat prin PROCUROR -.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul împotriva deciziei penale nr. 203/A din data de 21 noiembrie 2008, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin. 1 pen. rap. la art. 209 alin. 1 lit. e și g pen.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru inculpat, apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului Nici solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea deciziei penale atacate și rejudecând să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună achitarea inculpatului, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c proc.pen. Din probatoriul administrat în cauză nu rezultă că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea de furt calificat. S-a reținut că a intrat în magazin de unde se presupune că ar fi sustras mai multe haine. Vânzătoarea din magazin a făcut presupunerea că inculpatul ar fi sustras acele bunuri, însă nu l-a văzut pe inculpat. Bunurile sustrase au fost găsite ulterior în autoturismul inculpatului, însă trebuie reținut că acesta se afla împreună cu alte persoane. Din declarațiile martorilor audiați în cauză nu rezultă că inculpatul este vinovat de comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa. Există dubiu care ar trebui să profite inculpatului.
În subsidiar, solicită aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, în temeiul art. 10 lit.1proc.pen. rap. la art. 181proc.pen. Inculpatul ar trebui să execute o pedeapsă în regim de detenție, motiv pentru care solicită să se aibă în vedere situația familiară a inculpatului, care are 2 copii, unul dintre ei prezentând handicap.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat. Din coroborarea probelor administrate în cauză rezultă că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii reținute în sarcina sa, chiar dacă inculpatul nu a fost prins în flagrant. Din declarația martorei de la fila 17 din dosar rezultă că, după ce inculpatul a părăsit magazinul, a observat lipsa a trei pantaloni. Organele de poliție au oprit mașina în care se afla inculpatul împreună cu alte persoane, iar în bagajele acestuia au fost găsiți pantalonii, precum și alte trei costume, cu privire la care s-a reclamat lipsa. Martora a fost prezentă și a recunoscut pantalonii, iar cele trei costume au fost recunoscute de către martora. Din întreg probatoriul administrat în cauză rezultă că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa.
Apreciază că cererea formulată în subsidiar de aplicare a unei sancțiuni administrative, întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni nu este fondată. Fapta comisă de inculpat prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicate, apreciază că aceasta a fost corect individualizată raportat la prejudiciul cauzat, la modalitatea de comitere a faptei.
În concluzie, apreciază că ambele hotărâri sunt legale și temeinice și solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
În baza lucrărilor dosarului, constată că Judecătoria Sighetu Marmației prin sentința penală nr. 110 din 13 martie 2008 a dispus condamnarea inculpatului Nici, pentru infracțiunea de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e și g pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. art. 37 lit. a pen. și 74 lit. b pen. raportat la art. 76 lit. c pen. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În temeiul art. 83 din pen. a dispus revocarea suspendării condiționate a pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare ce i-a fost aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 190/10 mai 2006 Judecătoriei Odorheiu Secuiesc și în consecință inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, cu consecințele prev. de art. 71.pen. și 64 lit. a pen.
A constatat că părțile vătămate și nu s-au constituit părți civile în cauză.
În temeiul art. 191 alin. 1.pr.pen. a obligat inculpatul să plătească statului cheltuieli judiciare în sumă de 200 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmațieia fost trimis în judecată inculpatul Nici pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și art. 37 lit. a pen.
În data de 21 noiembrie 2006, inculpatul Nici care locuiește în județul S M, s-a deplasat în municipiul SMî mpreună cu soția și martorii, și cu un autoturism condus de.
Autoturismul a fost lăsat în parcarea din fața Spitalului Municipal S după care cei cinci au plecat în oraș, în două grupuri: unul format din inculpat și soția sa, iar altul din cei trei martori.
Inculpatul și soția sa au intrat în mai multe magazine printre care și cel aparținând "" S M, de unde inculpatul profitând de neatenția vânzătoarei a sustras trei costume de damă în valoare totală de 555 lei.
De aici inculpatul s-a deplasat la magazinul "" de unde în aceeași modalitate a sustras trei perechi de pantaloni. Imediat după ce inculpatul a părăsit magazinul, partea vătămată, administratorul societății, a observat lipsa pantalonilor și a ieșit din magazin văzându-i pe inculpat și soția sa care se îndreptau spre centrul orașului.
Partea vătămată a anunțat telefonic organele de poliție și i-a urmărit pe cei doi până în parcarea unde se afla autoturismul și unde cele două grupuri s-au reunit și au plecat spre S În comuna Câmpulung la autoturismul a fost oprit de organele de poliție care au procedat la ridicarea obiectelor de îmbrăcăminte sustrase și le-au restituit părților vătămate.
Inculpatul Nici nu a recunoscut comiterea faptelor, susținând că ar fi cumpărat obiectele de îmbrăcăminte "dintr-o piață", însă vinovăția acestuia este pe deplin dovedită din probele administrate în cauză.
În temeiul art. 83.pen. instanța a revocat suspendarea condiționată a pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 190/10 mai 2006 Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, care s-a contopit cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză, inculpatul urmând să execute 3 ani închisoare, cu consecințele prev. de art. 71 și 64 lit. a, b pen.
Ținând seama de dispozițiile art. 72 și 52.pen. raportat la pericolul social al faptelor, la persoana inculpatului, care are vârsta de 36 ani, a mai fost condamnat la 1 an și 6 uni închisoare, instanța i-a aplicat pedeapsa prevăzută în dispozitiv, reținând în favoarea acestuia circumstanțe atenuante prev. de art. 74 lit. b pen. ce urmează a fi raportat la art. 76 lit. c pen.
Deoarece bunurile sustrase au fost recuperate, părțile vătămate și nu s-au constituit părți civile în cauză.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul Nici, care prin apărător a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr. 110 din 13.03.2008 a Judecătoriei Sighetu Marmației și în urma judecării să se dispună achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c proced.penală, întrucât fapta nu a fost comisă de inculpat.
Tribunalul Maramureș prin decizia penală nr.203 din 21 noiembrie 2008 în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b pr.pen, respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul-apelant Nici, fiul lui și, născut la data de 16 mai 1971 în jud. S M, CNP -, domiciliat în S M-/28 jud. S M, împotriva sentinței penale nr. 110 din 13 martie 2008 Judecătoriei Sighetu Marmației.
În temeiul art. 192 alin. 2 pr. pen. apelantul-inculpat a fost obligat la plata sumei de 100 RON, cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
Împotriva deciziei tribunalului și implicit a sentinței judecătoriei, a declarat recurs inculpatul Nici solicitând casarea lor și rejudecând cauza, să se dispună în principal casarea ambelor hotărâri și achitarea sa în baza art.10 lit.c și art.11 pct.2 lit.a proc.pen. întrucât nu el este autorul infracțiunii de furt calificat, iar în subsidiar, dacă se va trece peste apărarea formulată a se reține că activitatea sa nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni conform art.18/1 pen.
Curtea examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:
Probele administrate în speță, demonstrează că inculpatul a comis infracțiunea imputată.
Instanțele de fond, în baza actelor de la dosar, au stabilit starea de fapt corectă, inculpatul făcându-se vinovat de infracțiunea de furt calificat ce a constituit obiectul trimiterii în judecată.
Considerentele pentru care s-a stabilit vinovăția inculpatului recurent, au fost în detaliu tratate în hotărârea primei instanțe, menținută de instanța de apel, indicându-se, pe larg, probele avute în vedere la formarea convingerii magistraților asupra săvârșirii infracțiunii de către inculpat și a culpei acestuia.
Sunt semnificative sub acest aspect referirile martorei din cuprinsul procesului verbal întocmit cu ocazia confruntării acesteia cu inculpatul recurent, martora precizând "când am ajuns la mașină am văzut la inculpat o plasă în mână fără să știu ce era acolo, iar de sub geacă a scos o pereche de pantaloni de culoare maro cu auriu pe care i-a pus în plasă, iar după ce am intrat în mașină mi-a dat recurentul o pereche de pantaloni, respectiv pe aceia ce i-a scos de sub haină și încă două costume de damă, de culoare maro și neagră". Tot o împrejurare care confirmă nesinceritatea inculpatului, este aceea că nu există nici o explicație pentru gestul recurentului care a scos costumele de damă și pantalonii bărbătești de sub propriile haine, bunuri care dacă ar fi fost cumpărate și nu furate, nu trebuiau ascunse sub hainele acestuia.
În raport cu cele arătate, urmează a se constata că motivuld e recurs, prin care inculpatul cere achitarea, este nefondat, neputând fi astfel, primit. În sprijinul vinovăției inculpatului stau procesul verbal de constatare a infracțiunii (14, dos.), dovezile de ridicare și restituire a bunurilor, (9,16,17 dos.), procesul verbal de prezentare pentru recunoaștere (15 dos.), procesele verbale de confruntare cu martora care se coroborează perfect cu declarațiile martorilor și.
Cât privește al doilea motiv de recurs vizând achitarea sa conform art.18/1 pen. curtea constată că nici acesta nu este fondat.
Instanțele de judecată au apreciat în mod corect că faptele inculpatului prezintă un grad sporit de pericol social, determinat de împrejurarea că acestea au fost comise pe timp de zi, în formă continuată, iar recuperarea prejudiciului s-a datorat intervenției organelor de poliție.
Se va reține poziția procesuală total nesinceră avută de inculpat, care a negat comiterea infracțiunii, precum și împrejurarea că acesta este recidivist, fiind condamnat anterior tot pentru furt calificat ceea ce dovedește perseverența infracțională a acestuia în săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului.
Mai mult, instanțele de fond au reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante care în opinia curții nu sunt cu nimic justificate, dar nu pot fi înlăturate, fiind vorba de propria cale de atac a recurentului.
In prezenta speță, nu există nici un motiv care să ducă la concluzia că în afara regimului privativ de libertate ar exista condiții de reeducare a inculpatului.
Pentru motivele ce preced și constatând din oficiu că nu există alte motive de casare, curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului în baza art.385/15 pct.1 lit.b proc.pen.
În baza art.192 alin.2 și 189 proc.pen.inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorarul cuvenit apărătorului din oficiu fiind avansat din
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul domiciliat în S M,-/28 jud.S M, împotriva deciziei penale nr.203 din 21.11.2008 a Tribunalului Maramureș.
Stabilește în favoarea Baroului de avocați C suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 27 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.PD/CA
29.01.2009 - 3 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Maria BoerJudecători:Maria Boer, Delia Purice, Iuliana Moldovan
