Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 553/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I A PENALĂ
Dosar nr-
504/2009
DECIZIA PENALĂ NR. 553
Ședința publică din data de 16 aprilie 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Corneliu Bogdan Ion Tudoran JUDECĂTOR 2: Dumitrița Piciarcă
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București -
este reprezentat prin procuror
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de recurentul inculpat împotriva Deciziei penale nr. 102 din data de 12 februarie 2009 a Tribunalului București Secția Ia P enală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat, personal în stare de arest și asistat de apărător ales cu împuternicirea avocațială nr. 42/19 martie 2009, emisă de Baroul Iași, depusă la fila 10 dosar, lipsă fiind intimatul parte civilă -.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că a fost atașată Sentința penală nr. 763/08.XI.2007 a Judecătoriei Sectorului 6 cu mențiunea "definitivă prin neapelare la data de 19 noiembrie 2007".
Părțile întrebate fiind de instanță declară că nu au alte cereri de formulat.
Curtea, față de faptul că nu sunt alte cereri de formulat, în baza art. 38513Cod procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al recurentului inculpat critică, pentru nelegalitate și netemeinicie, atât hotărârea pronunțată de instanța de fond cât și decizia pronunțată în apel. Susține oral motivele de recurs, detaliate în scris, aflate la dosar, filele 35-36. Solicită să fie remarcată consecvența inculpatului care nu a recunoscut niciodată săvârșirea infracțiunii, ci a subliniat că se afla, la ora respectivă, într-o cu totul altă locație. Solicită să se rețină faptul că inculpatul, la data la care a fost consumată infracțiunea dedusă judecății, se afla într-un alt loc. dosarului penal, împotriva inculpatului, este datorată faptului că inculpatul se află în relații conflictuale cu 8 polițiști din cadrul Secției 22 Poliție. Mai susține că instanța de fond s-a pronunțat fără a-i respecta inculpatului dreptul la apărare, în sensul că, deși inculpatul a precizat că dorește să fie asistat de către apărătorul ales și că nu consimte a fi asistat de un apărător desemnat din oficiu, instanța de fond i-a desemnat apărător din oficiu și, în mod nejustificat, a trecut peste susținerile inculpatului și l-a condamnat. Își încheie pledoaria solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și pe fond să fie dispusă rejudecarea cauzei și să fie pronunțată o hotărâre legală și temeinică.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și de menținere a hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. Susține că inculpatul a fost judecat cu respectarea tuturor drepturilor sale procesuale astfel că, instanța de fond a respins cererile de amânare a cauzei, formulate la termenul din data de 4 noiembrie 2008, întrucât acestea nu vizau decât tergiversarea soluționării fondului. Inculpatului i-a fost asigurată asistența juridică obligatorie astfel că nu i-a fost încălcat dreptul la apărare.
Instanțele de judecată corect au apreciat că actul de inculpare a fost pe deplin probat cu: declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor, și prin procesul verbal încheiat în urma recunoașterii inculpatului din planșa foto și din grup. În baza art. 192 Cod procedură penală solicită obligarea recurentului inculpat la plata cheltuielilor judiciare.
Recurentul inculpat susține că este nevinovat și solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și pe fond, rejudecând cauza, instanța de recurs să-i facă dreptate pronunțând achitarea sa în baza art. 10 lit c Cod procedură penală.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin sentința penală nr.718/04.11.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B (dosar nr-), în baza art.334 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din art.208 al.1-209 al.1, lit.a, e, i Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, în art.208 al.1-209 al.1 lit.a, e, i Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, text de lege în baza căruia, a fost condamnat inculpatul la 3 ani și 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit.a teza a II-a și b Cod penal.
În baza art.88 Cod penal, s-a dedus prevenția de la 23.06.2008, la zi.
În baza art.350 Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
A fost obligat inculpatul la 280 lei, despăgubiri civile, reprezentând daune materiale către partea civilă -.
A fost obligat inculpatul la 600 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 B nr.5439/P/2008 din data de 17.07.2008, a fost trimis în judecată inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.208 al.1-209 al.1 lit.a, e, i Cod penal cu aplicarea art.3 7 lit.a Cod penal.
S-a reținut - în fapt - în sarcina inculpatului că, la data de 08.06.2008, a sustras din autoturismul marca Peugeot 307 cu nr. -, parcat în str. C-tin nr.6, aparținând părții vătămate -, prin spargerea geamului de la portiera stânga față: un marca cu microcard SD și un modulator radio FM, în valoare de aproximativ 1500 lei, în timp ce învinuitul i-a asigurat paza.
Astfel, la data de 08.06.2008, agenții din cadrul Secției 22 Poliție au fost dirijați prin dispecerat 112 să se deplaseze în str.C-tin nr.6, unde se reclama că un individ a fost prins după ce a spart o mașină.
Ajunși la fața locului, agenții de poliție au luat legătura cu martorul, care le-a declarat că în timp ce se afla pe balconul de la locuința sa, a auzit o alarmă auto declanșându-se, iar când s-a uitat în direcția din care venea zgomotul, a văzut doi tineri dintre care unul era intrat pe J într-un autoturism marca Peugeot 307, de culoare gri, prin geamul spart de la portiera stânga față, iar celălalt se afla în fața autoturismului. Tânărul care se afla în interiorul autoturismului a smuls mai multe obiecte de bord, le-a ascuns sub haine, după care a fugit. La fața locului a mai fost identificat și martorul, care le-a relatat faptul că, în timp ce se afla pe strada C-tin, a observat doi tineri: unul îmbrăcat cu o pereche de pantaloni 3/4 de culoare gri, geacă de fâș de culoare albastră cu inscripția "", tricou de culoare albastră, pantofi sport de culoare albă, având o înălțime de aproximativ 1,73 cm și purtând pe cap o . de culoare neagră, iar celălalt în vârstă de aproximativ 20-22 ani, îmbrăcat cu o pereche de pantaloni de culoare gri, pe cap o bască de culoare închisă, ten închis și neras, înălțime de aproximativ 1,65-1,70 cm, cei doi au fugit din fața unui autoturism marca Peugeot cu nr.- iar martorul a trecut la urmărire lor. A mai arătat acest martor că la scurt timp l-a prins pe individul îmbrăcat în geacă albastră și după ce s-a asigurat că nu poate scăpa, a trecut la urmărirea celui de-al doilea individ, iar când a ajuns în spatele blocului a observat că individul respectiv a scos mai multe obiecte din geacă pe care le-a aruncat pe spațiul, moment în care martorul s-a oprit și a constatat că obiectele aruncate erau un marca, suport de prindere, modulator FM 19 și distribuitor de curent auto cu 3 prize. Individul urmărit a reușit să iasă din raza vizuală a martorului, care s-a întors la autoturismul marca Peugeot care avea geamul portierei stânga față spart și a așezat obiectele pe unui autoturism învecinat, până la sosirea proprietarului. Agenții de poliție l-au identificat pe individul îmbrăcat în geacă albastră prins de martorul, ca fiind învinuitul. La fața locului a venit și proprietarul autoturismului, -, iar martorul le-a indicat bunurile aruncate de celălalt individ și ridicate de el, ca fiind: un aparat marca A 1700, cu seria -, cu cârd de 2 GB, un suport de prindere, un modulator FM de culoare albă cu, un distribuitor de curent auto cu 3 prize, bunuri ce au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor.
Tot la data de 8.06.2008 a formulat plângere partea vătămată -, care a declarat că în data de mai sus, în jurul orei 15-15.30, a fost anunțat de vecinul său, despre faptul că autoturismul său marca Peugeot 307 cu nr.- a fost spart de doi indivizi necunoscuți iar când a coborât în fața blocului, la locul unde este parcat autoturismul, se aflau organele de poliție și, în prezența lor, a constatat că geamul de la porti era stânga față este spart iar din autoturism lipsesc un aparat, cu suportul său, care se aflau pe parbriz iar de sub casetofon lipsește un dispozitiv receiver cu distribuitorul de curent.
Cu ocazia cercetării la fața locului s-a constatat că geamul portierei stânga față a autoturismului marca Peugeot 307, cu nr.-, este spart în totalitate, observându-se cioburi atât pe scaunul stânga față, cât și în exteriorul autoturismului. S-au tratat din punct de vedere criminalistic suprafața exterioară a portierei stânga față, părțile adiacente ale acesteia, precum și suprafețele interioare pretabile a purta urme ale infracțiunii, rezultatul fiind negativ. De asemenea, au fost tratate cu pulbere neagră aparatul și receiverul, relevându-se și ridicându-se o urmă papilară de pe aparatul marca și o urmă papilară de pe receiver. U papilară ridicată de pe dispozitivul receiver a fost creată de degetul mare de la mâna dreaptă a martorului iar urma papilară ridicată de pe aparatul nu conținea suficiente elemente de identificare dactiloscopică a persoanei care a creat-
În cauză s-au efectuat la data săvârșirii faptei, 8.06.2008, recunoașteri din grup de către martorii și cu învinuitul, precum și recunoașteri din planșa foto cu inculpatul.
La data de 07.07.2008, s-au efectuat și recunoașteri din grup de către martorii și, cu inculpatul.
Fiind audiat în cursul urmăririi penale, învinuitul a recunoscut săvârșirea faptei, declarând că în data de 8.06.2008, în jurul orei 12.00, a fost sunat de inculpatul, zis "" pentru a se întâlni. La scurt timp, inculpatul a ajuns la domiciliul său și au plecat împreună în cartierul, pentru a cumpăra o doză de heroină. Întrucât nici unul nu avea bani, nu au putut să cumpere droguri și s-au întors împreună acasă, oprindu-se în bulevardul, la intersectia cu strada C-tin - în acel loc inculpatul spunându-i că va face rost de bani și l-a condus în fața blocului din strada C-tin -, unde a luat de pe jos două bucăți de fier de aproximativ 30-40 cm, dintre care unul l-a oprit iar unul i l-a dat lui. El a aruncat bucata de fier pe care i-o dăduse inculpatul după care acesta i-a spus să se asigure că nu trece cineva. În acel moment cei doi se aflau lângă un autoturism marca Peugeot de culoare gri. Imediat a auzit un zgomot de geam spart și l-a văzut pe inculpatul că pătrunsese pe J în interiorul autoturismului, de unde a luat mai multe obiecte pe care le-a băgat în geacă. Văzând ce face inculpatul, învinuitul s-a speriat și de frică a luat-o la fugă iar inculpatul l-a ajuns din urmă, alergând și el și i-a spus să alerge în continuare. A mai arătat învinuitul că inculpatul l-a întrecut iar el a fost prins și reținut de către niște cetățeni. De asemenea, învinuitul a mai declarat că a văzut cum după inculpatul alerga un individ iar la un moment dat acesta a scos din geacă obiectele sustrase din autoturism și le-a aruncat pe spațiul, lângă un bloc.
Fiind audiat la data de 24.06.2008, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, declarând că în data de 8.06.2008 s-a aflat toată ziua la magazinul unde lucrează mama sa, în Băneasa, în prezența mai multor persoane, printre care: G, și.
Actul de inculpare s-a probat cu: declarațiile părții vătămate -, declarațiile martorilor, recunoașteri din planșa foto și din grup tăcute de martorii și, procesul verbal de constatare a infracțiunii, procesul verbal de cercetare la fața locului și dovada de predare a bunurilor către partea vătămată.
Cu prilejul cercetării judecătorești a fost audiată partea vătămată - care a arătat inițial că se constituie parte civilă cu suma de 1500 de lei, ulterior, la termenul de judecată din data de 28.10.2008, restrângându-și pretențiile la 280 de lei, depunând în dovedirea pretențiilor, factura nr. 3887 din 10.06.2008, aflată la fila 92 din dosar, reprezentând contravaloarea geamului spart de inculpat și care a fost înlocuit la autoturism, restul bunurilor fiind recuperate.
Inculpatul, audiat fiind de instanța de fond, și-a menținut declarațiile date la urmărirea penală, în sensul că nu a recunoscut săvârșirea faptei, precizând totodată că în ziua respectivă a stat la magazinul mamei sale între orele 1200- 1900, că nu își explică cum martorii îl recunosc ca fiind autorul faptei, că în ziua respectivă nu s-a întâlnit cu și că au existat anumite "manevre" în instrumentarea cazului de către anchetatorii Secției 22 Poliție, cu care avea un conflict încă de acum 3-4 ani.
Instanța de fond a încuviințat inculpatului audierea a patru martori pe situația de fapt, respectiv, (), a, și acte în circumstanțiere.
Din declarația martorului, unchiul inculpatului, a rezultat că într-o duminică din iunie a stat împreună cu inculpatul între orele 13.3016.30, la magazinul mamei acestuia.
Din declarația martorei, prietenă din copilărie cu inculpatul, rezultă că, fără a preciza data incidentului, l-a văzut pe inculpat între orele 15.00-16.00 la magazinul unde lucra mama sa, din Băneasa.
Din declarația martorei aar ezultat că într-o duminică din iunie l-a văzut pe inculpat la magazin, aranjând pâine, aceasta văzându-l de altfel de multe ori pe inculpat ajutând-o pe mama lui la magazin.
Din declarația martorului, care era la fața locului când inculpatul a spart geamul autoturismului Peugeot, a rezultat că acesta a alergat după hoți, prinzându-l doar pe unul, pe care l-a încredințat celorlalți doi prieteni veniți în ajutorul lui, continuându-și alergarea după celălalt inculpat. Martorul a precizat cum inculpatul a scos din geaca de piele -ul furat din mașină și un modulator, le-a aruncat, bunurile fiind recuperate de martorul cu care s-a întors la autoturism. Martorul a precizat că inculpatul este cel care a aruncat -ul și modulatorul de care face vorbire, precizând că l-a recunoscut de prima dată pe inculpat, la poliție, de pe planșă foto, fără să fie influențat în vreun fel de polițiști.
Martorul a arătat că îl recunoaște pe inculpat ca fiind cel care a spart geamul de la autoturismul marca Peugeot, sustrăgând din interior bunuri, precizând că a văzut fapta inculpatului încă de la început, de când acesta a lovit cu pumnul în geam iar individul care asigura paza și pe care l-a văzut, a fost identificat ca fiind.
Instanța de fond a reținut declarația martorului dată la urmărirea penală, în care a arătat că în ziua de 08.06.2008, în jurul orelor 16.00, în timp ce se deplasau pe str.- -, au trecut pe lângă autoturismul Peugeot al părții vătămate iar inculpatul este cel care a spart cu un fier geamul portierei stânga față a autoturismului Peugeot și tot el a furat din interior un, menționând că de frică a fugit, fiind urmat de inculpat și că inculpatul, în fugă, a aruncat bunul sustras. A precizat că nu a avut o înțelegere prealabilă cu inculpatul de a sustrage bunuri în ziua respectivă iar gestul inculpatului a fost spontan. De altfel, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului, acesta având calitatea de martor în cauză.
Analizând probatoriul cauzei, instanța de fond a apreciat că vinovăția inculpatului este pe deplin dovedită prin declarațiile martorilor și, recunoașterile din planșa foto și din grup făcute de martorii și, precum și declarația martorului.
Instanța de fond a apreciat că sunt fără relevanță declarațiile martorilor propuși de inculpat, care fără a preciza o dată anume, ci o duminică din iunie, l-au văzut pe inculpat la magazinul mamei sale, din Băneasa, martorii fiind de altfel rude sau cunoștințe ale mamei inculpatului.
Prima instanță a admis cererea Parchetului de schimbare a încadrării juridice a faptei inculpatului din furt calificat săvârșit în stare de recidivă postcondamnatorie, în furt calificat săvârșit în stare de recidivă postexecutorie, având în vedere faptul că inculpatul a fost liberat la data de 11.09.2007, cu un rest de pedeapsă neexecutată de 148 de zile, din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr.1445/2005 a Judecătoriei Sectorului 6 B, iar prezenta faptă a fost săvârșită la 08.06.2008, după executarea pedepsei dispuse prin sentința penală menționată.
La individualizarea pedepsei, prima instanță a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal, gravitatea faptei săvârșite, pericolul social ridicat al acesteia, faptul că inculpatul este recidivist, precum și atitudinea nesinceră în declarațiile date la urmărirea penală și în instanță.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel inculpatul, criticând-o sub aspectul greșitei individualizări judiciare a pedepsei aplicate, pe care a apreciat-o ca fiind prea aspră; că i-a fost încălcat dreptul la apărare, precum și faptul că acesta este nevinovat.
Prin decizia penală nr.102/A din 12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, a fost respins - ca nefondat - apelul declarat de inculpatul; s-a menținut starea de arest a acestuia și s-a dedus prevenția la zi; apelantul fiind obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Examinând hotărârea apelată în raport de motivele de apel invocate cât și din oficiu, conform art.372 al.I Cod procedură penală, Tribunalul a constatat că apelul declarat este nefondat, pentru următoarele considerente:
Referitor la critica vizând încălcarea dreptului la apărare al inculpatului de către instanța de fond la ultimul termen de judecată, tribunalul a constatat că aceasta este neîntemeiată.
Astfel, avocatul ales al inculpatului a depus la dosar o cerere de amânare a cauzei pentru imposibilitate de prezentare din motive medicale dovedită cu adeverință medicală din care rezultă că necesită tratament la domiciliu în perioada 26.10.2008-05.11.2008, la termenul de judecată din data de 28.10.2008, cauza fiind amânată pentru data de 04.11.2008, punându-i-se în vedere avocatului ales al inculpatului să asigure asistența juridică a inculpatului în conformitate cu dispozițiile art. 171 Cod procedură penală și emițându-se adresă către Baroul București în vederea desemnării unui avocat din oficiu.
La termenul de judecată din data de 04.11.2008, la prima strigare a cauzei a răspuns avocatul din oficiu desemnat în urma emiterii adresei către Baroul București la termenul anterior iar la a doua strigare a cauzei s-a prezentat avocatul ales al inculpatului care a solicitat amânare a cauzei întrucât a formulat o cerere de strămutare, instanța de fond respingând cererea de amânare, moment în care avocatul ales a arătat că înțelege să rezilieze contractul de asistență juridică și a părăsit sala de judecată.
Avocatul din oficiu desemnat a învederat instanței că a avut timpul necesar pregătirii apărării, instanța respingând cererea de amânare a cauzei formulată de inculpat în vederea angajării unui alt avocat.
Prin urmare, Tribunalul a constatat că la ultimul termen de judecată a fost prezent avocatul ales al inculpatului care a refuzat să asigure apărarea inculpatului, părăsind sala de judecată ca urmare a respingerii de către instanța de fond a cererii de amânare a cauzei.
Instanța de fond a procedat conform dispozițiilor art. 171 al. 4 ind.l Cod proc pen, avocatul din oficiu învederând instanței că a avut timpul necesar pregătirii apărării, acesta fiind desemnat anterior ultimului termen de judecată.
Prima instanță a reținut corect situația de fapt, dând o încadrare juridică corespunzătoare, din materialul probator administrat pe parcursul procesului penal (declarațiile părții vătămate -, declarațiile martorilor, și, recunoașterile de pe planșa foto și din grup făcute de martorii și, procesul verbal de constatare a infracțiunii, procesul verbal de cercetare la fața locului și dovada de predare a bunurilor către partea vătămată), rezultând fără echivoc vinovăția inculpatului cu privire la săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
Susținerile inculpatului în sensul că în ziua respectivă a stat la magazinul mamei sale între orele 12.00-19.00 și nu s-a întâlnit cu, neputându-și explica cum de martorii îl recunosc ca fiind autorul faptei nu se coroborează cu nicio probă administrată în cauză.
Chiar martorii propuși în apărare de către inculpat nu au putut indica exact data la care l-au văzut pe inculpat în magazinul unde lucra mama sa, ci doar au arătat că era vorba de o duminică din luna iunie, martorii fiind de altfel rude sau cunoștințe ale inculpatului.
De asemenea, aspectele invocate de inculpat privind incriminarea sa pe nedrept ca urmare a unui conflict mai vechi avut cu polițiști din cadrul Secției 22 Poliție nu au fost primite, vinovăția sa fiind dovedită pe deplin.
Formularea unei plângeri penale împotriva polițiștilor pentru pretinse lovituri aplicate inculpatului nu are nici o relevanță în cauză.
În conformitate cu dispozițiile art.72 Cod penal, la stabilirea pedepselor se ține seama de gradul de pericol social al faptelor, de persoana inculpatului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Tribunalul a constatat că instanța de fond a procedat la o judicioasă individualizare a pedepsei aplicate având în vedere gradul de pericol social al faptei concretizat în modalitatea și împrejurările în care a acționat inculpatul, precum și raportat la persoana inculpatului care a avut o atitudine nesinceră și care este recidivist, infracțiunea ce face obiectul prezentei cauze fiind săvârșită în stare de recidivă postexecutorie.
A mai arătat Tribunalul că aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege este de natură să asigure realizarea scopului pedepsei prevăzut de art.52 Cod penal, respectiv prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.
Nemulțumit și de această hotărâre, împotriva deciziei penale nr.102 A din 12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală - în termen legal - a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei condamnări și judecarea sa cu încălcarea dreptului la apărare.
Curtea, examinând recursul declarat, prin prisma cazurilor de casare invocate, cât și din oficiu, în conformitate cu prevederile art.3859alin.3 Cod procedură penală, constată că acesta este nefondat din următoarele considerente:
Astfel, din probele administrate, rezultă că instanțele au reținut o corectă situație de fapt, căreia i-au dat o corespunzătoare încadrare juridică.
Probele administrate au demonstrat că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată.
Vinovăția în comiterea faptei a fost dovedită prin următoarele mijloace de probă: declarațiile părții vătămate -, declarațiile martorilor, recunoașteri din planșa foto și din grup tăcute de martorii și, procesul verbal de constatare a infracțiunii, procesul verbal de cercetare la fața locului și dovada de predare a bunurilor către partea vătămată.
Nici motivul referitor la judecarea cauzei cu încălcarea dreptului la apărare nu este întemeiată, din actele dosarului rezultând că, la instanța de fond - la ultimul termen de judecată - a fost prezent avocatul ales al inculpatului, care însă a refuzat să asigure apărarea clientului său, părăsind sala de judecată ca urmare a respingerii de către instanța de fond a cererii de amânare a cauzei.
În aceste condiții, se constată că instanța de fond a procedat în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile, prevăzute de art. 171 al. 41Cod procedură penală, avocatul din oficiu învederând instanței că a avut timpul necesar pregătirii apărării, acesta fiind desemnat anterior ultimului termen de judecată.
Curtea constată că și individualizarea judiciară a pedepselor aplicate s-a făcut judicios, cu respectarea criteriilor generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal, apreciind că, prin aplicarea pentru inculpat a unei pedepse de 3 ani și 6 luni închisoare, în regim penitenciar, se realizează și scopul sancționator penal, de prevenire și reeducare a inculpatului, ținându-se seama și de faptul că inculpatul a comis infracțiunea dedusă judecății, în stare de recidivă prev.de art.37 lit.b Cod penal.
În raport de toate cele arătate și cum la examinarea din oficiu nu rezultă alte motive care să conducă la casarea hotărârilor, în temeiul art.38515pct.1, lit.b Cod procedură penală, recursul inculpatului va fi respins ca nefondat.
Urmează a deduce din pedeapsa astfel aplicată, perioada prevenției pentru recurentul inculpat de la data de 23 iunie 2008, la zi.
Față de soluția ce urmează a se pronunța și culpă procesuală constatată, Curtea va face aplicarea dispozițiilor art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.102/A din 12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală.
prevenția inculpatului de la 23.06.2008, la zi.
Obligă recurentul inculpat la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
--- --- - - - -
GREFIER,
Red.
Dact.
Ex.2
Red.--
Red.-Jud.Sect.6
Președinte:Corneliu Bogdan Ion TudoranJudecători:Corneliu Bogdan Ion Tudoran, Dumitrița Piciarcă
