Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 60/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.60/R/2010
Ședința publică din 02 februarie 2010
PREȘEDINTE: Rus Claudia JUDECĂTOR 2: Popovici Corina
JUDECĂTOR 3: Condrovici Adela
Judecător: - -
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal formulat de către inculpatul recurent, împotriva deciziei penale nr.183 din 05 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, inculpatul fiind trimis în judecată pentru infracțiunea prev. și ped. de art.209 din Codul penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru inculpatul recurent lipsă, apărătorul acestuia numit din oficiu av., în baza împuternicirii avocațiale nr.5483 din 30.11.2009 emisă de Baroul Bihor, iar pentru părțile civile intimate Contra și SC SRL SMl ipsă, apărătorul ales al acestora av., în baza împuternicirii avocațiale de la dosar.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus învederându-se instanței că inculpatul recurent a depus la dosar cerere de amânare în vederea angajării unui apărător ales, după care:
Avocat solicită amânarea cauzei față de cererea de amânare depusă la dosar de inculpat în vederea angajării unui apărător ales.
Avocat arată instanței că se opune la admiterea cererii de amânare formulată în scris de către inculpat, având în vedere că este a doua cerere de amânare consecutivă și urmărește doar tergiversarea cauzei, apărarea fiind asigurată prin prezența doamnei avocat numită din oficiu pentru inculpat.
Reprezentantul parchetului lasă la aprecierea instanței amânarea cauzei.
Instanța respinge cererea de amânare formulată în scris la dosar de către inculpat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă părților cuvântul în susținerea recursului declarat de către inculpat.
Avocat solicită admiterea recursului și casarea în parte a deciziei recurate, cu privire la infracțiunea de furt calificat săvârșită în condițiile art.210 Cod penal, în sensul de a se menține hotărârea instanței de fond cu privire la această faptă, respectiv soluția de achitare, pentru motivele detaliate pe larg de către inculpat.
Avocat solicită instanței respingerea ca nefondat a recursului declarat de inculpat și pe cale de consecință menținerea ca legală și temeinică a hotărârii recurate, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare ocazionate cu prezentul recurs. Consideră că hotărârea instanței de apel este legală și temeinică, în mod corect a fost individualizată pedeapsa și a fost stabilită suma la care a fost obligat inculpatul pentru repararea prejudiciului cauzat părții civile.
Reprezentantul parchetului în baza dispozițiilor art.385/15 pct.2 lit.c Cod procedură penală solicită admiterea recursului declarat de către inculpat și pe cale de consecință casarea în totalitate a deciziei penale nr.183/2009 a Tribunalului Satu Mare și evident a se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță însă în compunerea prevăzută de lege, însă, în speță, pe un alt caz de casație examinat din oficiu, respectiv art.385/9 pct.3 Cod procedură penală, instanța nefiind compusă potrivit legii. Se constată că în speță inculpatul este cercetat și judecat pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prev. de art.217 alin.1 Cod penal și furt în condițiile art.210 Cod penal, infracțiuni pentru care legea prevede că punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de plângerea prealabilă a părții vătămate. fiind de plângerea prealabilă a părții vătămate, odată cu modificarea Codului d e procedură penală, în iulie 2006, potrivit art.361 lit.a Cod procedură penală, astfel de sentințe nu pot fi atacate cu apel și sunt atacabile doar cu recurs potrivit art.385/1 lit.d/1 Cod procedură penală. Fapta s-a săvârșit în mai 2006, însă nu are nici o relevanță, în ceea ce privește legea penală fiind aplicabilă, dispozițiile tranzitorii prevăzând că doar cele pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii se vor judeca după procedura veche, toate celelalte și cele în curs de urmărire penală și cele sesizate ulterior se vor judeca după legea nouă. Pe aceste considerente matematice, apreciază că se impune admiterea recursului și a se dispune rejudecarea cauzei de Tribunalul Satu Mare ca instanță de recurs.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.646/04.06.2009 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr-, în baza art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală a fost achitat inculpatul, născut la data de 26.04.1976 în S M, jud.S M, fiul lui și -ta,.în loc.S M,-,.39, jud.S M, cu reședința în loc.S M, B-dul -, nr.5/72, jud.S M, cu CNP-, de cetățenie română, studii medii, necăsătorit, fără copii, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, fost recepționer la SC SA S M, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art.208,209 al.1 lit.g rap. la art.210 al.1 Cod penal.
În baza art.217 al.1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, cu datele personale de mai sus, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata prev. de at. 82 Cod penal, stabilindu-se 4 ani, termen de încercare.
În baza art. 359 Cod procedură penală s-au învederat inculpatului consecințele dispozițiilor art. 83 Cod penal pe durata executării pedepsei.
In baza art. 71 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II și b Cod penal.
În baza art.71 al.5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În baza art.14, 346 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul, să plătească părții civile SC SRL S M, suma de 2750 lei reprezentând daune materiale; s-a respins constituirea de parte civilă a acesteia în ce privește obligarea inculpatului la plata de daune morale către SC SRL și a fost obligat același inculpat să plătească părții civile Contra suma de 7429 lei, reprezentând daune materiale și suma de 5000 lei reprezentând daune morale.
În baza art.193 al.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1785 lei, cheltuieli judiciare către partea civilă Contra și în baza art.191 al.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că în noaptea de 26/27.05.2006, partea civilă a ajuns acasă în apartamentul situat pe nr.9, apartament ce aparține părinților acesteia, în jurul orei 24 deoarece erau zilele orașului și aceasta era angajată la SC SRL. După amiază partea vătămată a discutat cu inculpatul la telefon și a și-a dat seama că acesta era în stare avansată de ebrietate. La ora 01 noaptea acesta a sunat-o pe partea civilă, a trezit-o și a întrebat dacă poate să vină la ea, răspunsul fiind afirmativ. Când a deschis ușa partea civilă a realizat că acesta era și mai beat decât atunci când vorbise cu el la telefon și era cu sânge pe una din mâini. L-a invitat în casă i-a curățat rana după care s-au așezat în pat dar inculpatul a început să se certe cu partea civilă fiind gelos, ca de fiecare dată când consuma alcool. Partea civilă, pentru că într-o situație asemănătoare inculpatul a vrut să o lovească când acesta era la baie a părăsit apartamentul în toiul nopții îmbrăcată fiind în pijama și a plecat la casa părinților situată pe strada - -. Inculpatul a dat telefon de mai multe ori vrând să vorbească cu partea civilă dar martora Contra la sfătuit să se liniștească urmând să stea de vorbă a doua zi de dimineață când va fi treaz.
În jurul orei 3, fiind sub influența băuturilor alcoolice, rămas singur, pe fond de gelozie, inculpatul a distrus bunurile mobile din apartament, inclusiv cele aflate în biroul SC SRL, următoarele bunuri: televizor, calculator, perdele, ochelari, 3 paltoane, geantă, portmoneu, cosmetice, fildeș, mărgele, ceas "", plapumă, pulovăr, cămașă, suport ziar, CD-uri, 2 costume de baie, suveniruri, amplificator, cămașă, cămașă albastră, 3 curele, fustă din pânză, pulover, 2 jachete de schi, vestă, haină din piele și zugrăveala din apartament.
Aspect recunoscut de către inculpat care a arătat faptul că era foarte gelos și nu s-a putu controla.
Înainte de a pleca din locuință, inculpatul a luat caseta în care se afla cheia personalizată pentru autoturismul Volvo și mai multe bijuterii în valoare totală de 2100 lei, motivând acest gest prin faptul că nu avea cheie să închidă apartamentul și oricum tatăl său le-a restituit caseta cu toate bunurile ce se aflau în ea.
Contabila SC SRL când a ajuns de dimineață la serviciu, a găsit apartamentul cu bunurile distruse și l-a anunțat pe gestionarul iar acesta a sunat-o pe patroana firmei Contra.
Inculpatul după toate acestea a sunat-o pe partea civilă Contra din ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Mama acesteia a luat legătura cu tatăl inculpatului i-a arătat apartamentul și cum au fost distruse bunurile, fiind păstrați sacii cu hainele distruse, iar acesta i-a restituit caseta cu bijuterii și cheia de la mașină intacte.
În apartamentul în cauză funcționează biroul SC SRL S M, care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 4500 lei, din care 2500 lei reprezentând contravaloarea bunurilor distruse, respectiv fax-modem, monitor calculator, xerox iar 2000 lei reprezentând daune morale.
autoturismului și bijuteriile sustrase au fost recuperate în natură, dar partea vătămată Contra s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 17.650 lei din care 12.650 lei reprezentând contravaloarea bunurilor distruse și 5000 lei reprezentând daune morale.
Distrugerea este fapta care aduce atingere integrității materiale a unui bun aparținând ca regulă generală, altuia.
În speță, elementul material al infracțiunii constă în acțiunea lovire, rupere a obiectelor, astfel încât urmarea imediată a săvârșirii infracțiunii a constat în aducerea în stare de neîntrebuințare permanentă a tuturor bunurilor ce existau în apartament și aparțineau părților civile, acestea suferind o modificare obiectivă care s-a produs în integritatea bunului.
Distrugerea nu este o infracțiune de pericol, rezultatul ei fiind atingerea care s-a adus bunurilor, în speță aproape toate bunurile din acel apartament, chiar și pereții apartamentului fiind stropiți cu vin.
În ce privește latura subiectivă fapta a fost săvârșită cu intenție, inculpatul fiind furios pe partea civilă din cauza geloziei.
Fapta inculpatului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere, prev. și ped. de art.217 al.1 Cod penal, așa cum a fost descrisă ea și s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 2 ani închisoare fără a-i reține acestuia ca circumstanțe atenuante faptul că acesta nu are antecedente penale și că a recunoscut săvârșirea faptei, raportat la gravitatea faptei prin consecințele pe care le-a produs în plan material și asupra psihicului părții vătămate Contra, ținând cont și de relația existentă între cei doi, de faptul că inculpatul nu a făcut eforturi pentru a acoperi măcar o parte din prejudiciu, iar după săvârșirea faptei acesta a plecat în excursie abordând ulterior o atitudine ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
La individualizarea pedepselor ce s-au aplicat inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art.72 Cod penal: disp. Generale ale Codului penal-partea generală, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului.
Cu privire la persoana inculpatului, conform fișei de cazier a acesteia, de la fila 6 din dosarul instanței, rezultă că acesta nu are antecedente penale.
Față de cele reținute anterior în ce privește infracțiunea de distrugere instanța de fond a considerat că sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, astfel că în baza art.217 al.1 Cod penal a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata prev. de art. 82 Cod penal, stabilindu-se 4 ani, termen de încercare, considerând că această modalitate duce la îndeplinirea scopului preventiv educativ al pedepsei.
În baza art.359 Cod procedură penală s-au învederat inculpatului consecințele dispozițiilor art. 83 Cod penal pe durata executării pedepsei.
În baza art. 71 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II și b Cod penal.
În baza art.71 al.5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În ce privește latura civilă, părțile civile au precizat sumele solicitate și ce reprezintă ele așa cum s-a arătat anterior.
În ce privește contravaloarea bunurilor mobile distruse, pentru că inclusiv sacii cu hainele distruse au fost păstrați s-a dispus expertizarea acestora, raportul existând la filele 102-107 la dosarul instanței. Ținând cont de valorile bunurilor distruse stabilite în raport în baza art.14, 346.pr.pen. instanța de fond l-a obligat pe inculpatul, să plătească părții civile SC SRL, suma de 2750 lei reprezentând daune materiale: adică 55 lei aparat telefon fix; 80 lei perdele; 450 lei cu fax și modem; calculator și monitor achiziționat cu factura -/22.07.2007, 1435 lei; televizor Sony achiziționat cu factura -/14.04.2006 700 lei.
S-a respins constituirea de parte civilă a SC SRL în ce privește obligarea inculpatului la plata de daune morale, acestea putând să fie stabilite pentru suferințele morale, psihice suferite de către o persoană fizică ceea ce nu se poate pune în discuție în cazul persoanei juridice.
De asemenea, având în vedere valoarea bunurilor distruse ce aparțineau părții civile Contra, a fost obligat inculpatul să-i plătească acesteia, suma de 7429 lei, reprezentând daune materiale: ochelari D & D 150 lei, palton negru 280 lei, palton gri 320 lei, palton crem 350 lei, geantă+portmoneu 150 lei, maiou 35 lei, cosmetice 250 lei, ecologică 250 lei, fildeș elefant de Sud 300 lei, set mărgele+colier+brățară+cercei 220 lei, aparat 100 lei, ceas 140 lei, plapumă 140 lei, pulover 70 lei, 2 cămăși neagră+bleu 70 lei, suport de ziare 65 lei, Cd-uri 150 lei, 2 costume baie 120 lei, bibelouri suvenir 550 lei, amplificator sunet 550 lei, cheltuieli spălătorie 230 lei, cămașă maro 60 lei, cămașă albastră cu lungă 80 lei, 3 curele 180 lei, 2 curele 120 lei, fustă pânză subțire 75 lei, pulover subțire 70 lei, zugrăvit pereți apartament 350 lei, giacă roșie 350 lei, tricotată, zugrăvit sediu 52 lei, giacă 500 lei, haină piele roșie 750 lei, fier de călcat Philips GC- 4310, conform expertizării bunurilor mobile ce a fost efectuată în cauză.
Raportat la faptul că partea vătămată s-a văzut cu toate hainele, cosmeticele, suvenirurile aduse din călătorii distruse și la starea de tensiune, de teamă creată acesteia, instanța de fond l-a obligat pe același inculpat să-i plătească părții civile Contra și suma de 5000 lei reprezentând daune morale, pentru suferința psihică pricinuită acesteia.
În ce privește săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art.208,209 al.1 lit.g rap. la art.210 al.1C.pen. în baza art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală a fost achitat inculpatul, pentru că raportat la starea de fapt așa cum a fost reținută mai sus instanța de fond a considerat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, neexistând probe din care să rezulte existența laturii subiective a infracțiunii de furt.
În cazul infracțiunii de furt forma de vinovăție cu care fapta se săvârșește este intenția. Textul face vorbire despre două elemente ale laturii subiective: lipsa consimțământului părții vătămate și scopul însușirii pe nedrept. Între intenție și scopul faptei trebuie să existe conexiune.
Făptuitorul trebuie să acționeze cu intenția de a-și însuși bunul, adică de a-l lua definitiv din patrimoniul părții vătămate și de a-l trece în posesia sa. Caracteristic intenției furtului este atitudinea inculpatului care vrea să dispună de bun ca de al său, cu excluderea altora. Scopul furtului este acela al apropriațiunii. Lipsa scopului nedreptei însușiri face ca fapta să nu aibă caracter infracțional. Textul încriminator art.208 Cod penal sancționează diminuările ireversibile, definitive ale patrimoniului unei persoane, care au ca scop însușirea fără drept a bunului. Rezultă că pentru a reține furtul trebuie să avem în vedere scopul luării, adică însușirea pe nedrept. Trebuie stabilit neîndoielnic scopul însușirii și așa se poate stabili scopul caracterul nedrept al luării și deci caracterul infracțional al faptei. În speță, instanța apreciază faptul că nu rezultă din probele administrate intenția de a-și însuși bunurile și de a se purta față de ele ca și un proprietar, orice semne de întrebare vis-a-vis de scopul cu care inculpatul a luat bunurile iar apoi le-a restituit fiind în favoarea acestuia:,in dubio pro reo".
În baza art.193 al.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1785 lei, cheltuieli judiciare către partea civilă Contra, reprezentând onorariu avocat dovedit cu chitanță și factura seria A nr.66/02.06.2009, iar în baza art.191 al.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei, cheltuieli judiciare către stat, incluzând și diferență onorariu expert în sumă de 700 lei, inculpatul neachitând decât avansul de 300 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA SATU MARE, solicitând în baza art.379 pct.2 lit. a Cod de procedură penală admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței atacate, reținea cauzei spre judecare, și, în rejudecare, condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208, 209 al. 1 lit. g Cod penal rap. la art. 210 al. 1 Cod penal și inculpatul, care a arătat că sentința atacată este netemeinică și nelegală.
Prin decizia penale nr.183 din 05 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, n baza art.379 alin.1 pct.2 lit.a Cod procedură penală rap. la art.382 alin.2 Cod procedură penală, s-au admis apelurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA SATU MARE și de către inculpatul, fiul lui și -ta, la 26.04.1976, CNP -,. în S M,-,.39, jud. S M, împotriva sentinței penale nr.646/04.06.2009, pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr-, care a fost desființată în parte pe latură penală și în rejudecare în baza art.208, 209 alin.1 lit. g rap. la art.210 alin.1 Cod penal cu aplic.art.74 lit.a, c Cod penal și art.76 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, cu datele personale de mai sus, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, la pedeapsa de 2 (doi ) ani închisoare.
S-a redus de la 2 ani închisoare la 5000 lei amendă penală, prin reținerea de circumstanțe atenuante - pedeapsă aplicată inculpatului, cu datele personale de mai sus, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prev. și ped. de art.217 alin.1 Cod penal.
În baza art.33, 34 lit. d Cod penal, s-a contopit pedeapsa de 2 ani închisoare cu pedeapsa de 5000 lei amendă penală, în pedeapsa închisorii de 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a pedepsei de mai sus pe durata prev. de art.82 Cod penal, stabilindu-se 4 ani termen de încercare.
S-au menținut în rest dispozițiile sentinței apelate.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare din apel au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a apreciat ca întemeiat apelul declarat în cauză de Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegala achitându-l pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art.208 alin.1 lit. Cod penal cu aplicarea art.210 alin.1 Cod penal Cod penal, în condițiile în care din întreg probatoriul administrat în cauză rezultă cu certitudine și fără nici un dubiu existența acestei fapte penale și a vinovăției inculpatului.
Astfel, chiar inculpatul recunoaște și in declarația dată în fața instanței de fond (43) că a luat cheia personalizată a mașinii și bijuteriile ce aparțineau părții vătămate, bunuri ce ulterior tatăl lui le-a restituit acesteia. Împrejurarea că aceste bunuri au fost recuperate de către partea vătămată nu schimbă faptul existenței infracțiunii de furt, infracțiune ce se consumă în momentul în care bunurile au ieșit din posesia părții vătămate, acesta infracțiune nu-si pierde identitatea prin faptul restituirii bunurilor sustrase, fapt ce duce doar la recuperarea prejudiciului de către partea civilă.
Având în vedere cele expuse mai sus, tribunalul în baza art.379 alin.1 pct.2 lit.a Cod de procedură penală rap. la art.382 alin.2 Cod de procedură penală, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare, a desființat în parte pe latură penală sentința pronunțată de Judecătoria Satu Mare și rejudecând, l-a condamnat pe inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev.si ped. de art.209 alin.1 lit.g Cod penal cu aplicarea art.210 alin.1 Cod penal la pedeapsa de 2 ani închisoare, apreciind că raportat la împrejurările concrete ale cauzei, faptul că inculpatul se află la prima abatere penală așa cum dovedește cazierul judiciar, a avut o atitudine sinceră în fața organelor judiciare, s-a impus reținerea în favoarea acestuia de circumstanțe atenuante și în consecință reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
În ceea ce privește apelul declarat de inculpat, Tribunalul a apreciat că acesta este întemeiat doar pe latură penală sub aspectul individualizării cuantumului pedepsei aplicate întrucât, în raport de aceleași considerente care au determinat aplicarea pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat a unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege, prin reținerea în favoarea inculpatului a unor circumstanțe personale, s-a impus reducerea sub minimul special și a pedepsei pentru infracțiunea de distrugere.
Având în vedere cele expuse mai sus, tribunalul în baza art.379 alin.1 pct.2 lit.a Cod de procedură penală rap. la art.382 alin.2 Cod de procedură penală, a admis apelul declarat de inculpatul apelant și a redus de la 2 ani închisoare la 5000 lei amendă penală, pedeapsa aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prev. și ped. de art.217 alin.1 Cod penal.
Reținând că faptele au fost săvârșite în concurs, Tribunalul a făcut aplicarea disp. art.33,34 lit. d Cod penal și a contopit pedeapsa de 2 ani închisoare cu pedeapsa de 5000 lei amendă penală, în pedeapsa închisorii de 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 81 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a pedepsei de mai sus pe durata prev. de at. 82 Cod penal stabilind 4 ani termen de încercare, apreciind că și această modalitate de executare a pedepsei este suficientă pentru reeducarea inculpatului.
Apelul declarat de inculpat pe latură civilă s-a apreciat ca neîntemeiat pentru următoarele considerente: împrejurările concrete ale cauzei - faptul că inculpatul a distrus în M parte bunurile părții civile, prin tăiere, a devastat apartamentul, a creat în mod evident o suferință psihică părții civile și în mod corect instanța de fond a acordat acesteia despăgubiri morale.
Față de cele de mai sus, în baza art. 379 pct. 2 lit. a raportat la art. 382 alin. 2 Cod de procedură penală urmare admiterii apelului declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare și inculpatul, a desființat în parte Sentința penală nr.646/04.06.2009 a Judecătoriei Satu Mare, conform dispozitivului hotărârii și a menținut în rest dispozițiile sentinței apelate.
În baza art.192 alin. 3 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul solicitând prin motivele scrise și prin intermediul apărătorului său, admiterea acestuia și casarea în parte a deciziei recurate cu privire la infracțiunea de furt calificat săvârșită în condițiile art.210 Cod penal în sensul de a se menține hotărârea instanței de fond cu privire la această faptă, respectiv achitarea sa potrivit art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală.
Verificându-se actele și lucrările dosarului, Curtea constată că suntem în prezența unui caz de casație examinat din oficiu, respectiv cel prev. de art.385/9 pct.3 din Codul d e procedură penală, respectiv instanța nu a fost compusă potrivit legii.
Astfel se poate observa că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art.208 - 209 alin.1 lit.g Cod penal raportat la art.210 alin.1 Cod penal și a infracțiunii de distrugere prev. de art.217 alin.1 Cod penal.
Atât potrivit dispozițiilor art.210 alin.1 Cod penal cât și potrivit art.217 alin.6 Cod penal, punerea în mișcare a acțiunii penale pentru faptele mai sus arătate are loc doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Potrivit art.385/1 alin.1 lit.d/1Cod procedură penală, se atacată cu recurs sentințele privind infracțiunile pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Ori, în acest context, tribunalul trebuia să califice calea de atac ca fiind recurs și nu apel cu consecințele de rigoare în ceea ce privește compunerea completului de judecată.
Ar mai fi de menționat doar faptul că nu ne aflăm în prezența acelor dispoziții tranzitorii prev. de art. IX pct.3 al Legii nr.356/2006 unde se arată că, "cauzele aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor continua să fie judecate de instanțele competente, potrivit dispozițiilor aplicabile anterior acestei date", câtă vreme deși faptele sunt din mai 2006, inculpatul a fost trimis în judecată abia prin rechizitoriul din 01.10.2008 întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare.
Față de cele ce preced, Curtea va admite recursul penal declarat de inculpatul recurent, împotriva deciziei penale nr. 183/A din 05 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o va casa și va dispune rejudecarea cauzei de către Tribunalul Satu Mare, ținând seama de considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile judiciare avansate vor fi avute în vedere cu ocazia rejudecării cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 385/15 pct. 2 lit. c Cod procedură penală,
ADMITErecursul penal declarat de inculpatul recurent, împotriva deciziei penale nr. 183/A din 05 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o casează și dispune rejudecarea cauzei de către Tribunalul Satu Mare, ținând seama de considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile judiciare avansate vor fi avute în vedere cu ocazia rejudecării cauzei.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 02 februarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - - - -
red.dec.- /08.02.2010
jud.apel,
jud.fond
tehnored.2ex./08.02.2010
Președinte:Rus ClaudiaJudecători:Rus Claudia, Popovici Corina, Condrovici Adela
