Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 624/2008. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR.624

Ședința publică din 16 octombrie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Ecaterina Ene

JUDECĂTOR 2: Dumitru Pocovnicu

JUDECĂTOR 3: Gabriel Crîșmaru

GREFIER: ---

**********

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂUa fost reprezentat legal de - procuror.

Pe rol judecarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău împotriva deciziei penale nr.257/A/20.05.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.

Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul - inculpat asistat de apărător ales, avocat -a, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:

Curtea aduce la cunoștința intimatului - inculpat dreptul de a nu da declarații, ceea ce declară putând fi folosit și împotriva lui, întrebându-l dacă dorește să dea declarații în fața instanței de recurs.

Intimatul - inculpat înțelege să se prevaleze de dreptul la tăcere. Depune la dosar plic conținând 9 fotografii.

Nemaifiind alte cereri, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a recursului, casarea celor două hotărâri, reținerea cauzei spre rejudecare și condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.208 al.1 - 209 al.1 lit.g,i pen cu aplicarea art.41 al.2 Cp. Precizează că din probele administrate în cauză rezultă vinovăția inculpatului iar instanța a luat în considerare numai probele în apărare și a concluzionat nejustificat că de petrol de la gard și din curte provin de la petrolul folosit în gospodărie și nu de la țevile sustrase.

Apărătorul intimatului - inculpat, avocat -a, solicită respingerea recursului, menținerea deciziei tribunalului și a sentinței penale pronunțate de instanța de fond. Arată că inculpatul a luat de la închisă păcură cu găleata, pe care a folosit-o în gospodărie. că fapta nu aparține inculpatului iar de păcură provin de la găleată. Precizează că dacă se transporta un tub, nu se putea pe acea cale de intrare; nu putea fi cărat la distanța de peste 1 Km și nu puteau fi cărate 20 de bucăți într-o singură noapte. Arată că inculpatul nu are cale de acces la locuința sa cu căruța; este o cale de acces dar nu până la locuința inculpatului. că inculpatul a săpat în curtea sa un șanț, a scos o țeavă și acolo a folosit acea pânză de flex. Arată că dacă se tăia țeava în curte, se găseau urme de pilitură. Precizează că nu se știe dacă de păcură provin din perioada respectivă și zona respectivă era sub pază iar inculpatul nu ar fi putut sustrage acele țevi. Solicită respingerea recursului și să se constate că este apărător ales.

Având ultimul cuvânt, intimatul - inculpat arată că agentul de poliție de la fața locului nu avea mandat de percheziție. că este de acord cu susținerile apărătorului ales.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului penal de față,

Prin sentința penală nr. 111 din 26-02-2008 pronunțată în dosar penal nr- al Judecătoriei Moinești în baza art.11pct.2 lit.a pr.penală cu referire la art.10 al.1 lit.c pr.penală, a fost achitat inculpatul,fiul lui și,născut la 08.07.1959 în comuna,domiciliat în comuna,sat,județul B,cetățean român,studii generale, muncitor, CNP-, fără antecedente penale,pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat,forma continuată,prevăzută de art.208 al.1-209 al.1 lit.g,i penal cu aplicarea art.41 al.2 penal.

În baza art.14 și 346 al.3 pr.penală s-au respins ca nefondate pretențiile civile de 12000 lei formulate de partea civilă SNP S B-Zona de operare

S-a dispus plata onorariului apărător din oficiu,av. -100 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul

În baza art.192 al.3 pr.penală cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele: În noaptea de l/2.05.2007, de la 4115 amplasată la aproximativ 500 de satul au dispărut 20 bucăți de tubing lungi de aproximativ l0 m și cu o greutate de aproximativ 100 kg fiecare și l0 bucăți de tije cu lungimea de cca 10 și de 50 Kg.

Inculpatul a fost trimis în judecată pe considerentul că s-au identificat urme de târâre pe sol, precum și de țiței scurse din țevile sustrase, urme care au conturat traseul autorului furtului de tubing și tije de la 4115 la locuința inculpatului.

Inculpatul audiat în instanță și la urmărirea penală a negat săvârșirea infracțiunii.

Nici unul din martorii audiați în cauză sub prestare de jurământ nu a văzut pe inculpat sustrăgând sau transportând bunurile și nici în curtea acestuia nu s-au găsit astfel de bunuri și nici nu au fost măcar văzute aceste bunuri după dispariția lor de la sondă.

Din declarațiile martorilor reiese că materialul tubular sustras a fost scos din sondă într-o zi de vineri și a stat nepăzit până în noaptea de l/2.05.2007 spre miercuri când a dispărut, dispariția fiind anunțată de în data de 2.05.2007 (fila 5 dosar urmărire penală).

Deși în actul de sesizare se reține că materialul a dispărut în noaptea de 28/29.04.2007 sâmbătă spre duminică, din declarația martorului (fila 4l dosar) reiese că el a fost anunțat în ziua în care a anunțat dispariția 02.05.2007 de către șeful de secție că materialul a dispărut în noaptea anterioară l/2.05.2007 și că în ziua anterioară era la sondă.

Ceilalți martori n-au putut indica data exactă a dispariției deoarece ei au fost martori la cercetarea efectuată de organele de poliție în data de 02.05.2007 după anunțarea sustragerii.

Martorii au relatat că, pe traseul de la 4155 situată deasupra unei pante, raportat la locul unde este casa inculpatului, au văzut urme răzlețe de târâre prin pădure și urme de de țiței care puteau proveni de pe bucățile de tubing și tije dar și dintr-un cu păcură.

Susținerile martorului în sensul că erau urme proaspete de târâre a tijelor și tubingului pe pământul reavăn, proaspăt înverzit și pe scândurile din gardul din spate al gospodăriei inculpatului sunt infirmate de planșele foto (filele 8 - l4 dosar urmărire penală) în care iarba de lângă deschizătura în gard nu pare deloc călcată, având în vedere că ar fi trebuit călcată de câte doi oameni care au făcut traseul sondă - curte, dus - întors pentru 30 piese (20 tubing și l0 tije) în total 120 rânduri de pași.

Instanța a apreciat că ar fi trebuit depistate urme de bătătorire, evidență a traseului iar planșele foto indică doar niște urme de scurgeri de păcură clar evidențiate în planșa de la fila l0,12,14 urmărire penală.

De asemenea din toate declarațiile reiese că un singur om nu putea transporta o bucată de tubing, fiind necesară prezența a doi oameni.

Având în vedere că materialul tubular a stat nepăzit de vineri până la o sondă izolată, la care se putea ajunge cu orice mijloc de transport, acesta putea fi sustras de oricine, chiar și cu mijloc auto.

Poziția martorului, care datorită atribuțiilor de serviciu avea răspunderi în paza materialului respectiv și totodată interes în identificarea unui vinovat este de interes atunci când declară că a văzut de la sondă la casa inculpatului și urme de greutate a tubingului pe scândurile de la gard, dar nu poate să se exprime dacă iarba de lângă gard pare călcată recent după imaginile surprinse în fotografiile din dosar.

Din analiza probelor examinate instanța a reținut că într-adevăr a dispărut materialul tubular de la 4115 dar nu s-a dovedit cu probe concludente că inculpatul este autorul faptei.

Instanța în baza art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală cu referire la art.l0 al.l lit.c Cod procedură penală a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.208 al.l - 209 al.l lit.g,i Cod penal cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal.

În baza art.l4 și 346 al.3 Cod procedură penală s-au respins ca nefondate pretențiile civile formulate de partea civilă SNP SA B - Zona de operare

Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat apel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Moinești. În motivarea apelului s-a susținut că hotărârea instanței de fond este netemeinică sub aspectul greșitei aprecieri a probelor, a reținerii unei situații de fapt eronată și a achitării nejustificate a inculpatului cu reținerea temeiului de achitare prevăzut de art. 10 lit. "c" cod procedură penală. Astfel rocesul p. -verbal de cercetare la fața locului și planșele foto aferente (filele 6-14 dosar urmărire penală) oferă o sumedenie de amănunte, de natură a dovedi faptul sustragerii obiectului material al infracțiunii deduse judecății, transportul acelor țevi tubing și a tijelor - prin târâre - în curtea inculpatului, depozitarea pentru moment a acestora, precum și debitarea lor în bucăți mai scurte și preluarea apoi într-o căruță, cu care au fost într-o locație necunoscută.

lăsate pe iarbă (fl. 10, 12,13), dar mai cu seamă cele imprimate în sol (fi. 14) și cele impregnate pe elementele gardului (fi. 8) din spatele locuinței inculpatului sunt indicii suficiente că pe acolo s-a trecut cu obiecte murdare de țiței, de genul celor sustrase.

Apărarea învinuitului precum că de păcură ar proveni dintr-o găleată cu care a transportat țiței pentru a da pe acoperișul unui nu poate fi luată în considerare și de natură a înlătura răspunderea penală a acestuia. Din planșele foto și mai cu seamă din cele de la fi. 8, 10, 13 se poate lesne observa că nu sunt simple urme de picurare (așa cum ar fi trebuit să se regăsească în cazul invocat în apărare), ci sunt urme de scurgere a țițeiului și de impregnare pe sol a materiilor depuse pe bunurile sustrase și chiar urme de depozitare pe iarbă a bunurilor sustrase.

Din fila 14 reiese cu certitudine multitudinea unor urme dinamice de târâre a unor obiecte grele, cu profil circular și de o lungime considerabilă, urme ce au condus echipa de cercetare de la sondă, la locuința inculpatului.

Planșa de la fila 8 dosar urmărire penală este de natură a înlătura orice urmă de dubiu în ce privește lipsa de temeinicie a apărării formulate de către inculpat. Se poate cu certitudine observa pe scândura desprinsă că pe aceasta s-au imprimat, de sus până jos, urme de țiței, ca urmare a introducerii prin gardul din spatele locuinței inculpatului a unor obiecte lungi murdare de țiței.

acestor obiecte și precipitarea autorului au produs în cele din urmă și desprinderea scândurii respective. Aceasta nu ar fi fost murdară și în partea superioară dacă lucrurile nu ar fi stat într-adevăr așa cum le-am relatat.

De asemenea, se mai poate observa și că funia metalică ce susține scândurile în partea inferioară prezintă o mai pronunțată uzură în locul în care scândura murdară este căzută decât în rest, ca urmare a unor urme dinamice, de împingere - tractare peste aceasta a bunurilor sustrase.

La fața locului au fost identificate și resturile unei pânze abrazive (fi. 9j, care a fost folosită la debitarea țevilor și a tijelor sustrase, pentru a putea fi încărcate într-o căruță și transportate repede din curte, pentru a se pierde orice urmă care ar putea conduce la aflarea locației finale.

Din depozițiile martorului, fiul inculpatului (fi. 23 dosar urmărire penală și fi. 13 dosar instanță) și chiar din depozițiile inculpatului însuși reiese că singurul care ar fi putut comite fapta dedusă judecății nu putea fi decât inculpatul, care era și singurul rămas la domiciliu dintre cei din familie.

Față de cele de mai sus, s-a apreciat că prin motivarea reținută în cadrul sentinței penale pronunțată în cauză, instanța a dat o greșită interpretare probatoriului administrat și se impune condamnarea inculpatului pentru fapta dedusă judecății. Nerecunoașterea inculpatului, neidentificarea obiectului material al infracțiunii și faptul că nu a fost văzut de nimeni în timpul activităților ilicite penale nu sunt argumente suficiente, de natură a crea convingerea că nu ar fi autorul și nu ar fi participat la comiterea infracțiunii.

Mai mult, s-a apreciat că argumentele mai sus prezentate oferă suficiente elemente că săvârșirea faptei deduse judecății nu s-a putut realiza fără participarea inculpatului.

În temeiul art.378 cod procedură penală,verificând hotărârea atacată pe baza lucrărilor și a materialului de la dosarul cauzei,precum și a oricăror probe noi,administrate în fața instanței de apel,Tribunalul a reținut următoarele:

Instanța de fond a administrat complet toate probele,a audiat inculpatul, a apreciat just probele reținând o situație de fapt reală conformă acestora. Susținerea că procesul verbal de cercetare la fața locului și planșele foto ar oferi amănunte de natură a dovedii faptul sustragerii,transportul țevilor și tijelor, prin târâre,în curtea inculpatului, depozitarea lor și ulterior preluarea într-o căruță și transportul într-o locație necunoscută este nefondată și neconfirmată de nici o probă.

Astfel din declarațiile martorului care lucra ca paznic la sondă și care a văzut cum arătau țevile și tijele, coroborată cu declarația inculpatului care a lucrat anterior în domeniu,rezultă că o bucată de tubing avea o greutate de circa 100 kg și o lungime de 10- 20 metri iar tijele sunt mai scurte și au o greutate mai redusă, iar între casa inculpatului și locul unde se aflau aceste obiecte este o distanță de aproape 1000 metri. În total obiectele sustrase însumează o greutate aproximativă de peste o tonă și J și ar fi fost imposibil ca o singură persoană să transporte prin târâre cele 20 țevi tubing și tijele o distanță atât de mare de circa 1000 metri.

Un astfel de transport nu ar putea fi realizat cu propria forță a unui om nici dacă persoana în cauză ar fii antrenată fizic și cu atât mai puțin de inculpat care este o persoană cu o constituție fizică slab dezvoltată care în tot cursul zilei de 28 aprilie 2007 lucrat în gospodăria martorului acumulând oboseală care i-a diminuat forța și rezistența.

De asemenea faptul că o singură persoană nu ar fii putut căra țevile rezultă și din declarația martorului care a subliniat acest aspect și a apreciat că la fața locului în curtea inculpatului erau urme de țiței și nicidecum de târâre iar de târâre din pădure semănau cu produse de târârea unui lemn ( care este ușor) și puteau să fi fost produse astfel. Or, din probele administrate în cauză a rezultat că inculpatul a fost singur acasă și în plus acesta nu avea nici și nici căruță ori alt fel de atelaj care ar fi putut servi la transport.

Pe de altă parte dacă obiectele în greutate totală de peste o tonă și J ar fi fost transportate prin târâre din cauza greutăți acestora și a acțiunii de frecare, pe teren nu ar mai fii rămas nici o urmă de iarbă. Or, din examinarea planșelor foto se constată că la fața locului iarba nu este distrusă ci dimpotrivă este destul de deasă în locul neted ( foto 4,5,6,7) și mai rară sau absentă pe (foto 8). Pe de altă parte împrejurarea că în zonă au fost depistate urme de țiței nu constituie un argument în favoarea susținerii că autorul faptei este inculpatul, deoarece pe de o parte nici martorii nu au confirmat cu certitudine acest aspect și pe de altă parte nimeni nu putea să stabilească dacă aceste urme nu existau în zonă anterior dispariției obiectelor.

Astfel, martorul - a arătat că aceste puteau proveni nu numai de la țevi ci și din scurgerea de țiței folosit pentru uzul gospodăresc. Din declarația acestui martor coroborată cu declarația inculpatului a rezultat cetățenii foloseau în gospodării țiței pentru vopsirea gardurilor care devin mai rezistente la ploi cât și pentru dezinfectarea cotețelor de păsări. În acest sens inculpatul a arătat că a folosit în gospodăria sa țiței pentru a dezinfecta un situat în spatele casei lângă gard și că în această împrejurare au căzut picături de păcură în curte și pe gard.

Nu constituie o dovadă și nici un indiciu că inculpatul a comis fapta nici împrejurarea că o scândură de la gardul său era ruptă întrucât această stare putea să fi existat și anterior comiterii faptei și nici împrejurarea că la fața locului a fost găsit o bucată abrazivă de disc ce putea fi folosit la tăierea țevilor deoarece un astfel de obiect reprezintă un rest ce provine dintr-un instrument uzat care în zonă poate fii găsit în gospodăriile cetățenilor utilizat la diferite activități.

În final, s-a avut în vedere și constatarea ce se desprinde din împrejurările reținute mai sus și din declarațiile martorilor că în cursul unei nopți o singură persoană nu putea să sustragă obiectele pentru că nu le-ar fi putut căra singură și dacă ar fii fost ajutată de o altă persoană durata, respectiv intervalul de timp al unei nopți ar fii fost insuficient. Oricum, nimeni nu ar fi putut să ridice și să care obiectele pe distanța de 1 kilometru fără a produce zgomot ori fără a fi observat. Această constatare se impune și în raport de împrejurarea că martorii au arătat că la data faptei, locul unde se aflau țevile era păzit de agenți specializați în pază care patrulau permanent în zonă.

Or, este imposibil de admis că în cursul unei nopți patrula să nu observe nimic la fața locului ori să nu audă în liniștea nopții zgomotul produs de transportul obiectelor ori de ridicarea acestora din locul în care se aflau. Astfel dacă fapta ar fi fost comisă pe timp de noapte autorul era fie prins fie furtul ar fi fost împiedicat. Rezultă deci că furtul țevilor putea să fie comis numai cu rapiditate de un grup numeros de persoane în intervalul de timp scurt când se schimba paza și pentru îndepărtarea rapidă și fără zgomot de locul faptei autorii au putut utiliza un mijloc de transport, de tipul atelajului cu tracțiune animală. Pentru considerentele expuse mai sus instanța a apreciat că în cauză nu sunt probe și nici indicii temeinice cu caracter repetat de natură a răsturna prezumția de vinovăție și a demonstra că inculpatul este autorul faptei și drept consecință hotărârea instanței de fond este legală și temeinică.

Împotriva deciziei a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, criticând-o pentru netemeinicia soluției de achitare.

În dezvoltarea motivelor s-a arătat că instanța de apel a luat în considerare doar probele în apărare, ignorându-le pe cele ce dovedesc vinovăția inculpatului și anume existența urmelor de petrol de la gard și din curte, a urmelor de târâre a țevilor până la gardul inculpatului, precum și a urmelor de la locul unde au fost sustrase țevile.

Verificând decizia și sentința pe baza motivelor invocate și a lucrărilor dosarului, Curtea constată că ambele hotărâri sunt legale și temeinice, din considerente ce se vor expune.

Din probele administrate în cauză rezultă că la data de 2 mai 2007 fost sesizată dispariția a 20 bucăți tubing și 10 tije, ce fuseseră depozitate lângă 4115 din cadrul SNP SA B - zona de operare

Cu ocazia cercetării la fața locului au fost identificate urme de târâre și de scurgeri de petrol înspre locuința inculpatului, iar în curtea acestuia s-a găsit o piatră abrazivă, constatări care au condus la concluzia că el este autorul furtului.

S-a mai reținut că furtul a fost comis în noaptea de 28/29.04.2007, dar constatarea lui a avut loc abia la 2 mai.

Inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei, susținând că de petrol existau de mai mult timp, când el l-a folosit în gospodărie.

În cauză nu există nicio probă directă din care să rezulte că inculpatul este autor al furtului, iar soluția de achitare a fost pronunțată în baza unei examinări temeinice a tuturor probelor administrate în cauză.

Probele indicate de parchet pot conduce doar la o simplă presupunere sau bănuială că inculpatul a comis furtul, care, potrivit legii, nu poate constitui temei al condamnării acestuia.

În același timp, chiar și această bănuială este înlăturată deoarece din celelalte probe rezultă indubitabil că săvârșirea furtului și dispariția obiectului material nu ar fi fost posibile într-un interval scurt, dacă autor al faptei era o singură persoană.

Astfel, martorii și au declarat că fiecare piesă sustrasă avea 10- 12 metri lungime, iar fiecare bucată de tubing avea o greutate de circa 100 kg (14,41), ceea ce înseamnă că sustragerea lor prin târâre presupune efectuarea unui număr mare de drumuri și evident prezența mai multor persoane. De asemenea, prelucrarea acestor piese, respectiv târârea lor implică un interval mare de timp și activitatea mai multor persoane. Or, în cauză nu există niciun martor care să fi sesizat furtul sau ulterior să fi sesizat transportul materialului rezultat din tăierea țevilor într-o locație neidentificată. În acest context, se imupne precizarea că la domiciliul inculpatului nu s-a găsit niciun rest din acest material. Or, este greu de crezut că el ar fi putut transporta mai mult de o tonă de material fără să fi fost observat.

Nu este întemeiată critica formulată de parchet, potrivit căreia instanța de apel ar fi avut în vedere doar probele în apărare. Dimpotrivă, această instanță a analizat toate probele administrate și a argumentat lipsa de temeinicie a celor care, în opinia organului de urmărire penală, dovedesc vinovăția inculpatului.

Din considerentele arătate, în temeiul art.38515pct.1 lit.b CPP se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău împotriva deciziei penale nr.257/A din data de 20.05.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-.

Constată că intimatul - inculpat a fost asistat de apărător ales.

În temeiul art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16.10.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

- -

- -

- -

GREFIER

- - -

Red.sent.pen.

Red. M/

Red.

Tehnored.

Ex.2

05/05.11.2008

Președinte:Ecaterina Ene
Judecători:Ecaterina Ene, Dumitru Pocovnicu, Gabriel Crîșmaru

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 624/2008. Curtea de Apel Bacau