Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 63/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.63/2009
Ședința publică din 3 februarie 2009
PREȘEDINTE: Monica Farcaș
JUDECĂTOR 2: Tiberiu Peter
JUDECĂTOR 3: Oana Maria
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:
- procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL HUNEDOARA împotriva deciziei penale numărul 245/A/29.09.2008 pronunțată de TRIBUNALUL HUNEDOARA.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul intimat, asistat de avocat, apărător ales, lipsă fiind restul părților. Se prezintă avocat, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care instanța procedează la audierea inculpatului intimat, declarație consemnată la dosar.
Reprezentantul parchetului și apărătorii inculpaților intimați învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul parchetului solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate și a se menține soluția de condamnare de la instanța de fond, întrucât s-a dovedit cu certitudine vinovăția inculpatului.
Avocat, apărătorul ales al inculpatului intimat solicită respingerea recursului parchetului ca nefondat și a se menține ca legală și temeinică soluția instanței de apel.
Învederează instanței că inculpatul este autorul faptei, situație care rezultă din probele administrate, inclusiv din declarațiile martorilor.
Mai arată că inculpatul a fost amenințat de către inculpatul .
Avocat, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul solicită admiterea recursului parchetului doar sub al doilea aspect, referitor la încadrarea juridică, în sensul înlăturării dispozițiilor art.209 al.1 lit.e Cod penal și a se reduce cuantumul pedepsei.
Inculpatul, având ultimul cuvânt învederează că lasă la aprecierea instanței.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față
Constată că prin sentința penală nr. 92/03 iulie 2007 pronunțată de Judecătoria Hațeg în dosarul nr- au fost condamnați inculpații:
-, la:
-1 an închisoare pentru infracțiunea de furt calificat în formă continuată, prev. și ped. de art. 208 al.1, 209 al. 1 lit. a,e,g,i Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 42 Cod penal, art. 74 lit. c, art. 76 lit. c și art. 37 al. 1 lit. a,b Cod penal.
-, la:
-1 an închisoare pentru infracțiunea de furt calificat în formă continuată, prev. și ped. de art. 208 al.1, 209 al. 1 lit. a,e,g,i Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 42 Cod penal, art. 74 lit. c, art. 76 lit. c și art. 37 al. 1 lit. a,b Cod penal.
A interzis inculpaților drepturile civile prev. de art. 64 lit. a,b Cod penal în condițiile și pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
A obligat inculpații în solidar la plata despăgubirilor civile în sumă de:
-1300 lei către partea civilă SC SRL;
-1783,90 lei către partea civilă.
A constatat că partea civilă SC SRL de sub Piatră nu a formulat pretenții civile în cauză.
În baza art. 191 al. 1 Cod proc. penală, a obligat inculpații la plata sumei de câte 240 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei reprezentând asistența juridică din oficiu a stabilit să fie suportată anticipat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în sarcina inculpaților că în perioada noiembrie-decembrie 2005, au comis un de 3 acte materiale de furt calificat la SC de sub Piatră, SC SRL și la magazinul Cooperativei de Consum, din localitatea, persoane vătămate de la care au sustras bunuri în valoare de 4089 lei.
Constatând vinovăția inculpaților, instanța de fond a dispus condamnarea acestora pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat și i-a obligat la plata despăgubirilor civile.
Împotriva sentinței de mai sus a declarat apel în termen și motivat inculpatul care a solicitat desființarea hotărârii atacate și pronunțarea unei soluții de achitare pentru temeiul prev. de art. 10 lit. c Cod proc. penală, pe considerentul că nu a săvârșit actele de sustragere reținute în sarcina sa, soluția de condamnare bazându-se în exclusivitate pe declarațiile coinculpatului, celelalte probe administrate în cauză nefiind de natură a conduce la stabilirea vinovăției sale.
Prin decizia penală nr. 245/A/2008 pronunțată de TRIBUNALUL HUNEDOARA în dosarul penal nr- s-a admis apelul introdus de inculpatul și extinzându-se efectele apelului asupra inculpatului intimat, împotriva sentinței penale nr. 92/2007 pronunțată de Judecătoria Hațeg, județul H, pentru temeiul prev. de art. 379 pct. 2 lit. a Cod proc. penală, s-a desființat în parte sentința atacată și în consecință:
În temeiul prevederilor art. 11 pct. 2 lit. a Cod proc. penală rap. la art. 10 lit. c Cod proc. penală, a achitat pe inculpatul apelant, pentru infracțiunea de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 al.1, 209 al. 1 lit. a,e,g,i Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 42 Cod penal și art. 37 lit. a,b Cod penal.
A înlăturat obligarea inculpatului apelant la plata în solidar cu inculpatul a despăgubirilor civile în sumă de 1300 lei către partea civilă SC SRL și 1783,90 lei către partea civilă Consum Coop.
A înlăturat obligarea inculpatului de la plata sumei de 240 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
A înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 64 lit. c Cod penal reținute în sarcina inculpatului intimat.
S-au menținut în rest dispozițiile sentinței atacate.
Cheltuielile judiciare în apel în sumă de 180 lei s-a stabilit a rămâne în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat, în sumă de 100 lei, s-a stabilit a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
În motivare, instanța de apel a reținut că prima instanță a reținut că inculpatul, împreună cu inculpatul, au săvârșit trei acte materiale de sustragere în dauna părților vătămate SC SRL de sub Piatră ( în 13/14 noiembrie 2005), SC SRL ( în 05/06 decembrie 2005) și de la magazinul alimentar din, aparținând Cooperativei de Consum, în 13/14 decembrie 2005, dispunând condamnarea acestora pentru furt calificat.
În pronunțarea acestei soluții, instanța de fond a avut în vedere probele administrate în faza de urmărire penală și, în special, declarațiile coinculpatului.
În fața instanței, inculpatul care a negat implicarea sa în actele de sustragere reținute în sarcina lui, nu a fost audiat, iar inculpatului i s-a luat o declarație sumară, în care acesta a arătat că recunoaște faptele pe care le-a comis împreună cu inculpatul și își menține declarațiile date anterior, fără a fi întrebat punctual cu privire la fiecare act material.
De asemenea, în instanță au fost audiați doi martori, respectiv ( fila 186) și ( fila 187) care nu cunoșteau aspecte legate de activitatea infracțională a inculpaților.
Probele existente la dosar au confirmat săvârșirea faptei de către inculpatul, însă nu au putut duce la concluzia certă că și inculpatul a fost implicat.
În actul de sesizare au fost propuși ca martori ai acuzării G șu, care nu au fost audiați în instanță.
În declarația dată în faza de urmărire penală ( fila 37), martorul Gar elatat doar împrejurări referitoare la vizitele efectuate de inculpatul, fără a face vreo referire la inculpatul, iar martora ( fila 37) a declarat că în data de 14 decembrie 2005, în timp ce se afla în garsoniera fiului ei, a venit inculpatul însoțit de inculpatul, ambii având asupra lor câte o geantă de voiaj, iar inculpatul i-a dat două sticle cu băuturi, o de cafea și țigări.
Martora a declarat că nu cunoștea proveniența bunurilor oferite de către inculpatul și nu a făcut referire la inculpatul.
În fața instanței de apel, aceeași martoră ( fostă concubină a inculpatului ) a precizat că persoana care l-a însoțit pe inculpatul în data de 14 decembrie 2005 se numea, însă nu era vorba de inculpatul, pe care l-a văzut o singură dată, anterior arestării inculpatului.
Raportat la probele existente la dosar, s-a apreciat că participarea inculpatului la săvârșirea actelor de sustragere reținute în sarcina sa, nu este dovedită, declarațiile coinculpatului, necoroborate cu alte probe, neputând duce la concluzia că inculpatul se face vinovat de comiterea faptei pentru care a fost condamnat în prima instanță.
Împotriva deciziei a declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA motivând că soluția de achitare a inculpatului este netemeinică, întrucât se întemeiază pe o greșită stare de fapt ce a dus la o greșită achitare. Hotărârea este criticată și sub aspectul încadrării juridice a faptei prin reținerea circumstanței prev. de art. 209 alin.1 lit.c cod penal.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate și prev. de art. 385/9 pct. 17 și 18. pr.penală, instanța constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește soluția de achitare a inculpatului, constatăm că este legală și temeinică.
Condamnarea unui inculpat poate fi pronunțată numai dacă sunt administrate probe care dovedesc cu certitudine vinovăția acestuia, condiție care nu este îndeplinită în cauză.
Principala probă ce îl incrimina pe inculpatul era declarația coinculpatului. După cum se poate observa din examinarea declarațiilor succesive ale acestui inculpat, relatările sale nu sunt constante, cu deosebire în ceea ce privește contribuția inculpatului la săvârșirea faptelor. Spre exemplu, deși în faza de urmărire penală inculpatul a declarat că inculpatul a sustras și o casă de marcat, despre care ulterior i-a spus că a aruncat-o, când a fost audiat în fața instanței de apel, inculpatul a declarat că a aflat doar la tribunal că inculpatul ar fi sustras o casă de marcat, despre care nu a purtat nicio discuție cu inculpatul.
Elementele contradictorii care se desprind din declarațiile inculpatului în ceea ce privește faptele pe care le-ar fi săvârșit inculpatul creează dubiu care trebuie interpretat în favoarea inculpatului.
Declarația contradictorie a unui coinculpat, coroborată cu declarația a doi martori (dintre care a revenit asupra declarației inițiale) care i-ar fi văzut împreună pe cei doi inculpați, considerăm că nu sunt suficiente pentru dovedirea vinovăției inculpatului la săvârșirea infracțiunii de furt calificat, motiv pentru care soluția de achitare pronunțată de instanța de apel este legală și temeinică.
Recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA este fondat, deoarece în mod greșit s-a reținut circumstanța prev. de art. 209 lit.c Cod penal la încadrarea juridică a faptelor.
Faptele au fost săvârșite de inc. pătrunzând prin efracție în interiorul unor magazine în timpul nopții, în afara programului de funcționare, atunci când accesul publicului era interzis și imposibil, deci nefiind întrunite niciunul dintre cazurile reglementate de art. 152 cod penal pentru ca fapta să fie considerată ca fiind săvârșită în public.
În consecință, în baza art. 385/15 pct. 2 lit.d pr.penală instanța va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA împotriva deciziei penale nr. 245/A/29.09.2008 pronunțate de TRIBUNALUL HUNEDOARA în dosar nr- și în consecință:
- casa decizia penală atacată precum și sentința penală nr. 92/3.07.2007 a Judecătoriei Hațeg privind încadrarea juridică dată faptelor comise de inculpatul și rejudecând cauza în aceste limite:
- înlătura calificarea prev. de art. 209 lit. e Cod penal reținută în sarcina inculpatului.
- menține celelalte dispoziții ale hotărârilor penale atacate.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Onorariul apărătorului numit din oficiu pentru inculpatul în sumă de 300 lei va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA împotriva deciziei penale nr. 245/A/29.09.2008 pronunțate de TRIBUNALUL HUNEDOARA în dosar nr- și în consecință:
Casează decizia penală atacată precum și sentința penală nr. 92/3.07.2007 a Judecătoriei Hațeg privind încadrarea juridică dată faptelor comise de inculpatul și rejudecând cauza în aceste limite:
Înlătură calificarea prev. de art. 209 lit. e Cod penal reținută în sarcina inculpatului.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor penale atacate.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului numit din oficiu pentru inculpatul în sumă de 300 lei va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 03.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER
Red.
Dact. 2 ex/24.02.2009
;
Președinte:Monica FarcașJudecători:Monica Farcaș, Tiberiu Peter, Oana Maria
