Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 647/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ Nr. 647/R/2009
Ședința publică din 27 octombrie 2009
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Ana Covrig JUDECĂTOR 2: Livia Mango Săndel Macavei
JUDECĂTOR - - -
- - -
GREFIER - - --
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ este reprezentat prin PROCUROR -
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul, deținut preventiv în Penitenciarul Gherla ), împotriva deciziei penale nr.72 din 16 septembrie 2009 Tribunalului Sălaj, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat prev. de art.208 alin.1, 209 al.1 lit.e,g,i și alin.2 lit.b pen. cu aplicarea art.41 alin.2, art.37 lit.b pen. și fals privind identitatea prev. de art.293 alin.1 pen. cu aplicarea art.37 lit.b pen. totul cu aplicarea art.33 lit.a pen.
La apelul nominal se prezintă inculpatul, în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av. din cadrul Baroului C, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsă fiind partea civilă
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, inculpatul, întrebat fiind, arată că își menține recursul declarat în cauză și este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu. De asemenea, arată că a dat declarație cu ocazia arestării și nu mai are de făcut completări, menținându-și acea declarație.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza să se dispună reducerea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului, chiar dacă acesta este recidivist, ca urmare a acordării unei mai mari eficiențe circumstanțelor atenuante prev. de art.74 pen. și reținerea circumstanțelor personale ale inculpatului, cu consecința prev. de art.76 pen. având în vedere inculpatul a dat dovadă de sinceritate și de regret atât în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească, prejudiciul este recuperat, precum și faptul că situația sa familială este schimbată, concubina inculpatului a născut un copil.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de inculpatul și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate, întrucât instanța de fond a ținut cont de circumstanțele atenuante prev. de art.74 lit.c pen. și în consecință a redus pedeapsa aplicată inculpatului sub minimul special prevăzut de lege.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei.
CURTEA
Prin sentința penală nr.253 din 24.07.2009 a Judecătoriei Zalău în baza art.208 alin.1 raportat la art.209 alin.1 lit.e, g și i și alin.2 lit.b pen. cu aplicarea art.41 alin.2 și art.37 lit.b pen. cu aplicarea art.74 lit.c și art.80 alin.2 pen. a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 14.06.1969, în Cernavodă, jud.C, cetățean român, domiciliat în Cernavodă,-, jud.C, locuind fără forme legale în comuna, sat, fără număr, în prezent deținut în Penitenciarul Oradea, la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de furt calificat.
În baza art.71 alin.1 pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.293 alin.1 pen. cu aplicarea art.37 lit.b și art.33 lit.a pen. cu aplicarea art.74 lit.c și art.80 alin.2 pen. a fost condamnat inculpatul, la pedeapsa de 1 un an închisoare, pentru comiterea infracțiunii de fals privind identitatea.
În baza art.71 alin.1 pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.33 lit.a pen. raportat la art.34 lit.b pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, și anume pe cea de 5 (cinci) ani închisoare, cu privare de libertate.
În baza art.71 pen. rap. la art.35 alin.3 pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.88 alin.1 pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului durata arestării preventive, de la 16.09.2008 la zi.
În baza art.350 alin.1 pr.pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
S-a luat act că părțile vătămate, domiciliată în municipiul Z,-, --34,.4, -, domiciliat în municipiul Z,-,.3,.A,.5 și -, domiciliată în municipiul Z,-, -.B,.36 nu s-au constituit părți civile în cauză, prejudiciul cauzat fiind recuperat integral.
În baza art.14 pr.pen. rap. la art.346 pr.pen. și art.998-999.civil, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă -G, domiciliat în municipiul Z,-, b1.B-27,.A,.2 și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 900 lei, reprezentând prejudiciu cauzat și nerecuperat.
În baza art.191 pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei pentru apărătorul din oficiu av. pentru asistența juridică acordată în cursul urmăririi penale (100 lei) și în cursul judecății (200 lei).
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că rin p. Rechizitoriul din data de 08.10.2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, din dosar nr.2747/P/2008, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiva inculpatului pentru comiterea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată și fals privind identitate a, în concurs real, prevăzute de art.208 alin. 1, art.209 alin.1 lit.e, g și i și alin.2 lit. b pen. cu aplicarea art.41 alin.2 și art.37 lit. b pen. și art.293 alin.1 pen. cu aplic. art.37 lit.b pen. și art.33 lit.a pen.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că inculpatul, prin patru acte materiale, săvârșite în noaptea de 15-16.09.2008, prin efracție sau folosirea de chei false, a pătruns în patru autoturisme aflate în loc public și a sustras diferite bunuri, printre care și un portmoneu care conținea actele de identitate ale părții vătămate -G, iar fiind ulterior legitimat de organele de poliție a declarat că nu are acte de identitate și și-a atribuit un nume și un domiciliu fals.
Pentru dovedirea situației de fapt expusă în rechizitoriu au fost menționate următoarele mijloace de probă: procesul verbal de constatare (3 8), declarațiile inculpatului (69-72, 78), declarațiile părții vătămate -G (29-30, 32), declarațiile părții vătămate (40, 42), declarațiile părții vătămate - (53-54, 57), declarațiile părții vătămate - (65-66, 68), declarațiile martorului asistent - (83), procesele-verbale de cercetare la fata locului (20-28, 33-39, 43-52, 58-64), dovezile de ridicare și de predare abn urilor sustrase (3-8, 56, 31, 41,55, 67), procesul-verbal de reconstituire (82), fișa de cazier judiciar al inculpatului (79-81), proces-verbal de prezentare material de urmărire penală (89).
În cursul urmăririi penale, partea vătămată G s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 900 lei, reprezentând contravaloarea documentelor sustrase și a geamului spart de la autoturism. nerecuperate în timpul urmăririi penale.
Celelalte părți vătămate, și au declarat că nu se constituie parți civile, deoarece și-au recuperat integral bunurile sustrase (42, 57, 68).
Pe parcursul cercetării judecătorești, după citirea actului de sesizare, conform art.322 Cod procedură penală, la termenul de judecată din 05.11.2008, inculpatul a declarat că nu dorește să dea declarații noi în legătură cu faptele comise.
La termenul de judecată din data de 01.07.2009, au fost audiați martorii și, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei la filele 297-298. La același termen de judecată s-a omis audierea martorilor și, față de imposibilitate a de prezentare a acestora, rezultată din cuprinsul proceselor-verbale de executare a mandatelor de aducere, precum și față de poziția de renunțare la audierea acestor martori exprimată atât de reprezentantul Ministerului Public, cât și de apărătorul inculpatului.
Totodată, la filele 205-207 s-a depus fișa de cazier judiciar a inculpatului, iar la filele 319-322 referatul de evaluare a acestuia întocmit de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, din cuprinsul căruia rezultă că inculpatul prezintă perspective medii de reintegrare în societate.
Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi pena1e și al cercetării judecătorești, instanța reține următoarea situație de fapt:
În seara de 15.09.2008, inculpatul s-a deplasat în municipiul Z, cu intenția de a sustrage bunuri din autoturisme. Pe str. - -, într-o parcare, prin spargerea geamului de la portiera din stânga spate de la autoturismul "Ford Focus", cu numărul de înmatriculare -, a pătruns în autoturism, de unde a sustras un cuțit de vânătoare, un briceag și un portmoneu cu documentele de identitate și alte acte ale părții vătămate - Ulterior, deplasându-se pe stradă, inculpatul a aruncat actele de identitate ale părții vătămate, care nu au mai fost recuperate.
În continuare, inculpatul s-a deplasat pe str. - -, unde într-o parcare, cu chei potrivite a descuiat portiera stânga față a autoturismului marca, cu numărul de înmatriculare -, aparținând părții vătămate. A pătruns în autoturism și a sustras un CD player marca "Sony"și un număr de 4 CD-uri.
De aici inculpatul s-a deplasat pe Bd.- -, în zona depozitului "", unde pe de acces era parcat auto turismul marca "Opel", cu numărul de înmatriculare CJ-I0-, aparținând părții vătămate Ilie. Prin spargerea geamului de la portiera stânga spate, inculpatul a pătruns în autoturism, de unde a sustras mai multe obiecte de îmbrăcăminte, o pereche de încălțăminte marca "", 15 CD-uri, o cutie cu vitamine, o borsetă, un portmoneu din piele și o brățară de aur. . și încălțămintea le-a abandonat-o în scara unui bloc, deoarece nu i se potriveau.
În continuare, inculpatul s-a deplasat pe str.- -, unde într-o parcare se afla autoturismul marca Audi, cu nr. de înmatriculare -, aparținând părții vătămate -. Prin spargerea geamului de la portiera stânga spate, inculpatul a pătruns în autoturism, de unde a sustras 25 de perechi de ochelari de, 3 casete video, 6 CD-uri, un odorizant auto și o sticlă de 0,51, conținând băutură alcoolică.
După săvârșirea furtului, inculpatul s-a deplasat pe Bd.- -, spre gară, cu intenția de a părăsi localitatea. La ora 04.50, a fost oprit și legitimat în zona pensiunii "", deoarece avea la el mai multe bagaje voluminoase. Au fost ridicate de la acesta mai multe bunuri, între care și chei false și o mănușă chirurgicală, ceea ce arată faptul că inculpatul a premeditat fapta săvârșită. În fața organelor de poliție care l-au legitimat, inculpatul a declarat că nu are niciun act de identitate, dar că se numește " "; și locuiește în C- În urma verificărilor, s-a stabilit că această identitate este falsă, numele real și domiciliul inculpatului fiind altele.
Cu ocazia audierii în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor reținute în sarcina sa prin rechizitoriu, în acest sens fiind declarațiile sale de la filele 69-72 și 78.
Art.69 pr.pen. prevede că declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente.
În cauză, declarațiile inculpatului din cursul urmăririi penale prin care recunoaște comiterea infracțiunii de furt calificat în formă continuată se coroborează cu celelalte probe administrate în legătură cu săvârșirea acestor fapte, respectiv cu declarațiile părții vătămate -G (2930,32), declarațiile părții vătămate (40,42), declarațiile părții vătămate - (53-54,57), declarațiile părții vătămate - (65-66, 68), procesele-verbale de cercetare la fața locului din data de 16.09.2008 (20-28, 33-39, 43-52, 58-64), dovezile de ridicare și de predare a bunurilor sustrase (3-8, 31, 41, 55-56, 67), procesul-verbal de conducere în teren din data de 16.09.2008 (82), precum și cu declarațiile martorilor audiați în cauză.
În drept, fapta inculpatului de a sustrage, prin patru acte materiale, săvârșite în noaptea de 15/16.09.2008, prin efracție sau folosirea de chei false din patru autoturisme aflate în loc public, diferite bunuri, printre care și un portmoneu care conținea actele de identitate ale părții vătămate -G, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.e, g și i și alin.2 lit. b pen. cu aplicarea art.41 alin.2 pen.
Sub aspectul laturii obiective, instanța reține că elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de luare a bunurilor din posesia părților vătămate fără consimțământul acestora. Momentul consumării infracțiunii este marcat de ieșirea bunurilor din patrimoniul părților vătămate și trecerea lor în stăpânirea inculpatului. Urmarea imediată, ca element component al laturii obiective, se caracterizează prin prejudiciul cauzat părților vătămate, constând în ieșirea din patrimoniul acestora a bunurilor sustrase și, corelativ, aproprierea acestora de către inculpat. de cauzalitate dintre acțiunea de sustragere și prejudiciul cauzat părților vătămate rezultă din împrejurările cauzei, fiind dovedită de probatoriul administrat.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a pen. Astfel, din probele administrate reiese că inculpatul a avut reprezentarea faptei sale, a consecințelor păgubitoare asupra patrimoniilor părților vătămate, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui, conștientizând, de asemenea, că a luat bunurile din posesia părților vătămate, fără consimțământul acestora.
Fapta săvârșită de inculpat este un furt calificat în condițiile art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.e g și i și alin.2 lit. b pen. Forma agravată a infracțiunii există întrucât infracțiunea a fost săvârșită în locuri publice, în accepțiunea art.152 pen. în timpul nopții, prin efracție și a avut ca obiect în cazul unui act material, acte care servesc pentru legitimare sau identificare.
S-a apreciat că fapta fost săvârșită în formă continuată, față de intervalul de timp scurs între cele patru acte materiale de furt, putându-se aprecia că sunt m în prezența unei singure rezoluții infracționale, motiv pentru care s-a reținut aplicabilitatea dispoz. art.41 alin.2 pen.
Din analiza fișei de cazier a inculpatului a rezultă că acesta a mai fost anterior condamnat la mai multe pedepse cu închisoare pentru infracțiuni de furt calificat. Ultima condamnare anterioară comiterii infracțiunii pentru care a fost judecat în prezentul dosar a fost la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, prin sentința penală nr.430/18.05.2005 a Judecătoriei Zalău, pentru comiterea unei infracțiuni de furt calificat, fiind contopită în această pedeapsă și pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.2127/09.12.2004 a Judecătoriei Bistrița. A fost arestat la 1.06.2004 și liberat condiționat la 15.02.2008, cu un rest neexecutat de 106 zile.
Instanța a constatat că, întrucât inculpatul a săvârșit o nouă infracțiune intenționată la data de 15.09.2008, pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 1 an închisoare după executarea condamnării de 4 ani închisoare aplicate prin Sentința Penală nr.430/18.05.2005 a Judecătoriei Zalău, a cărei executare s-a împlinit la data de 31.05.2008 și nefiind incidente dispozițiile art.38 Cod penal, în cauză sunt întrunite condițiile de existență ale pluralității infracționale sub forma recidivei postexecutorii.
Reținând vinovăția inculpatului, instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, comisă în stare de recidivă postexecutorie, prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.e, g și i și alin.2 lit. b pen. cu aplicarea art.41 alin.2 și art.37 lit. b pen.
La individualizarea sancțiunii și proporționalizarea acesteia, instanța a avut în vedere disp.art. 72 alin. 1 și art.52 pen.
În conformitate cu prevederile art.72 pen. instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. Gradul de pericol social al faptei 4 comise va fi apreciat în baza art.181 alin.2 pen. urmând să se aibă în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă, precum și persoana și conduita inculpatului.
Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că fapta inculpatului prezintă un pericol social ridicat, motivat prin faptul că a fost comisă în stare de recidivă postexecutorie, la doar trei luni de la executarea pedepsei anterioare, ceea ce denotă persistență infracțională.
Instanța a avut în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana infractorului, care este în vârstă de 40 de ani, fără o ocupație și un loc de muncă și cunoscut cu numeroase antecedente penale. De asemenea, instanța a avut în vedere faptul că pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând săvârșirea faptei, cooperând cu organele de cercetare în vederea aflării adevărului, astfel încât urmează a reține în beneficiul acestuia circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 lit.c pen. Totodată, întrucât fapta a fost comisă în stare de recidivă postexecutorie și în formă continuată, în cauză devin incidente prevederile art.80 alin.2 pen. astfel încât a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea orientată spre minimul special al acesteia, dar fără a coborî sub acest minim.
Instanța nu a dat eficiență juridică art.42 pen. și nu a aplicat sporul prevăzut de lege pentru infracțiunea continuată, având în vedere că forma continuată a infracțiunii este o cauză facultativă de agravare a pedepsei și aspectele reținute anterior.
Având în vedere circumstanțele reale și personale ale cauzei și ale inculpatului, precum și limitele de pedeapsă stabilite de lege, închisoarea de la 3 la 15 ani, instanța a apreciat că în ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 5 ani închisoare, aplicarea unei astfel de pedepse fiind de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 pen. fiind un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare eficient.
În ceea ce privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 pen. instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a-Il-a pen. cu excepția dreptului de a vota în cadrul alegerilor parlamentare și lit.b pen. din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta.
Instanța a apreciat că, față de prevederile art.3 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și față de jurisprudența CEDO dezvoltată pe a acestui articol (de exemplu, cauza Hirst contra Marii Britanii), o instituire a unei interdicții pentru inculpat de a vota În cadrul alegerilor parlamentare ar constitui o măsură disproporționată, față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana inculpatului. Potrivit CEDO "deținuții continuă să se bucure de toate drepturile și libertățile fundamentale garantate de Convenție, cu excepția dreptului la libertate -. Orice alt fel de restricție la alte drepturi trebuie să fie justificată". Curtea acceptă că o societate democratică are posibilitatea de a lua măsuri pentru a se proteja Împotriva activităților care urmăresc distrugerea drepturilor și libertăților enunțate de Convenție, o situație în care instituirea unor restricții în privința drepturilor electorale este apreciată ca justificată fiind aceea În care un individ, a comis grave abuzuri în exercitarea funcțiilor publice, sau a avut un comportament prin care a pus în pericol starea de drept sau bazele democrației. Instanța a apreciat că prin săvârșirea infracțiunii care face obiectul prezentei cauze, dar și prin datele personale, inculpatul nu a pus în pericol grav ordinea de drept și, cu atât mai puțin, bazele democrației.
Instanța a apreciat că, întrucât inculpatul nu s-a folosit la săvârșirea prezentei infracțiuni deofuncție pe careoocupa, deoprofesie pe careoexercita sau deoactivitate pe careodesfășura la momentul respectiv, interzicerea, ca pedeapsă accesorie, a dreptului prevăzut de art.64 alin.1 lit.c) pen. este lipsită de obiect.
De asemenea, instanța a reținut că fapta inculpatului care face obiectul prezentei cauze nu probează incapacitatea acestuia de a exercita în mod corespunzător drepturile părintești sau dreptul de a fi tutore sau curator, motiv pentru care nu va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin. 1 lit.d și e pen.
În drept, fapta inculpatului de a declara cu ocazia legitimării de către organele de poliție că nu are acte de identitate și de a-și atribui un nume și un domiciliu fals întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals privind identitatea, prev. și ped. de art.293 alin.1 pen. cu aplic. art.37 lit.b pen.
Sub aspectul laturii obiective, instanța a reținut că elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de prezentare a inculpatului în fața organelor de poliție suboidentitate falsă, în scopul evitării suportării consecințelor juridice ale faptelor comise. Urmarea imediată, ca element component al laturii obiective, se caracterizează prin crearea unei stări de pericol pentru valoarea socială protejată de lege. Momentul consumării infracțiunii este marcat de momentul în care s-a produs urmarea imediată, iar legătura de cauzalitate dintre acțiune a de prezentare suboidentitate falsă și urmarea imediată rezultă din împrejurările cauzei, fiind dovedită de probatoriul administrat.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a pen. probele administrate demonstrând că inculpatul a avut reprezentarea faptei sale și a urmărit evitarea suportării consecințelor juridice ale faptelor sale.
Din analiza fișei de cazier a inculpatului rezultă că acesta a mai fost a anterior condamnat la mai multe pedepse cu închisoare pentru infracțiuni de furt calificat, în raport de condamnările anterioare în cauză fiind întrunite condițiile de existență ale pluralității infracționale sub forma recidivei postexecutorii.
Reținând vinovăția inculpatului, instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea, comisă în stare de recidivă postexecutorie, prevăzută de art.293 alin.1 pen. cu aplic. art.37 lit.b pen.
La individualizarea sancțiunii și proporționalizarea acesteia, instanța a avut în vedere disp.art.72 alin. 1 și art.52 pen.
În conformitate cu prevederile art.72 pen. instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. Gradul de pericol social al faptei comise a fost apreciat în baza art.181 alin.2 pen. urmând să se aibă în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă, precum și persoana și conduita inculpatului.
Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că fapta inculpatului prezintă un pericol social ridicat, motivat prin faptul că a fost comisă în stare de recidivă postexecutorie, la doar trei luni de la executarea pedepsei anterioare, ceea ce denotă persistență infracțională.
Instanța a avut totodată în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana infractorului, care este în vârstă de 40 de ani, fără o ocupație și un loc de muncă și cunoscut cu numeroase antecedente penale. De asemenea, instanța a avut în vedere faptul că pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând săvârșirea faptei, cooperând cu organele de cercetare în vederea af1ării adevărului, astfel încât urmează a reține în beneficiul acestuia circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 lit.c pen. cu incidența prevederilor art.80 alin.2 pen. astfel încât instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea orientată spre minimul special al acesteia, dar fără a coborî sub acest minim.
Având în vedere circumstanțele reale și personale ale cauzei și ale inculpatului, precum și limitele de pedeapsă stabilite de lege, închisoarea de la 3 luni la 3 ani, instanța a apreciat că în ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 1 an închisoare, pedeapsă ce este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 pen. fiind un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare eficient.
Având în vedere că infracțiunile au fost comise de inculpat înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, fiind săvârșite în concurs real, în baza art.33 lit.a pen. raportat la art.34 lit.b pen. instanța a contopit pedepsele aplicate inculpatului, rezultând o pedeapsă de 5 ani închisoare, cu executare cu privare de libertate și cu interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit. b pen. pe durata executării pedepsei principale.
Față de inculpat a fost luată măsura arestării preventive pe o durată de 30 de zile la data de 16.09.2008, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr.14/J/16.09.2008 de Judecătoria Zalău, măsura fiind verificată sub aspectul legalității și temeiniciei la primirea dosarului la instanță în baza art.3001pr.pen. prin Încheierea din 13.10.2008.
Apreciind că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii impun în continuare privarea de liberare, instanța, în baza art.350 alin.1 pr.pen. a menținut arestarea preventivă a inculpatului și în baza art.88 pen. a dedus arestarea preventivă din 19.09.2008 la zi.
Sub aspectul laturii civile, instanța a reținut că în cursul procesului penal, părțile vătămate, și au declarat că nu se constituie parte civilă în cauză, întrucât și-au recuperat integral prejudiciul cauzat, motiv pentru care va lua act de această poziție.
De asemenea, tot sub aspectul laturii civile, instanța reține că, în baza art.346 pr.pen. și art.14 alin.3 pr.pen. repararea pagubei se va realiza potrivit dispozițiilor legii civile, partea vătămată G constituindu-se parte civilă în faza de urmărire penală cu suma de 900 lei, reprezentând prejudiciu cauzat de inculpat.
Legea civilă, mai exact, art.998-999.civil prevede că răspunderea civilă delictuală este incidentă în ipoteza îndeplinirii următoarelor condiții: existența unui prejudiciu de natură materială sau morală, dovedit de către partea vătămată, existența unei fapte ilicite, în speță săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de furt calificat, fiind dovedită vinovăția acestuia și, de asemenea, legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.
Întrucât repararea prejudiciului cauzat nu se poate realiza în natură, bunurile sustrase de inculpat nemaifiind găsite, potrivit dispozițiilor art.14 alin.3 lit.b pr.pen. repararea pagubei se va face prin echivalent, prin plata de despăgubiri, considerând corect evaluate despăgubirile materiale solicitate de partea vătămată în cursul urmăririi penale.
Pe cale de consecință, în baza art.14 și art.346 pr.pen. raportat la art.998-999.civil, instanța a obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei către partea civilă G, reprezentând prejudiciu cauzat și nerecuperat.
În baza art.191 pr.pen. instanța a obligat pe inculpat la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel în termen legal inculpatul, solicitând reducerea pedepsei, motivat de faptul că a avut o conduită sinceră, iar prejudiciul cauzat a fost în întregime recuperat, arătând și că dorește să ajungă cât mai repede acasă la copil și concubină.
Prin decizia penală nr.72 din 16.09.2009a Tribunalului Sălaj apelul inculpatului a fost respins ca nefondat, fiind menținută starea de aret a inculpatului și fiind obligat acesta la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Tribunalul a reținut că prima instanță a făcut o corectă aplicare a prevederilor art.72 pen. cu privire la individualizarea și cuantificarea pedepsei, ținând seama de toate circumstanțele personale și reale ale cauzei.
Susținerea inculpatului că prejudiciul a fost recuperat s-a constat că este inexactă, inculpatul fiind obligat prin hotărârea atacată să plătească suma de 9000 lei în favoarea părții civile
Referitor la dorința exprimată de inculpat de a ajunge cât mai repede acasă la copil și concubină s-a reținut că acest deziderat poate fi atins pe calea liberării condiționate, dacă inculpatul va da dovezi temeinice de îndreptare pe parcursul executării pedepsei.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs în termen legal inculpatul, fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie, solicitând în ședința publică din data de 27 octombrie 2009 reducerea pedepsei, întrucât consideră că este prea mare. Consideră că instanța de fond nu adat eficiență circumstanțelor atenuante reținute și arată că și situația sa familială s-a schimbat de la data comiterii faptelor, concubina lui dând naștere unui copil.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.38514pr.pen. curtea constată că recursul este fondat, însă pentru alte considerente decât cele invocate de către recurent și care vor fi expuse în continuare.
Astfel starea de fapt a fost corect stabilită de instanțele de fond și apel și este susținută de probele administrate în cauză, nefiind contestată nici de inculpat.
A rezultat din ansamblul probator că în noaptea de 15-16.09.2008 inculpatul recurent a comis patru acte materiale de sustragere, prin efracție sau folosirea de chei false, pătrunzând în patru autoturisme aflate în loc public și luând diferite bunuri, printre care și un portmoneu care conținea actele de identitate ale părții vătămate -G, iar ulterior fiind legitimat de organele de poliție a declarat că nu are acte de identitate și și-a atribuit un nume și un domiciliu false.
Instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prev.de art.74 lit.c pen. însă nu a coborât pedeapsa aplicată sub minimul special prevăzut de lege, reținând în mod greșit în considerentele și dispozitivul hotărârii că în cauză ar fi aplicabile prevederile art.80 alin.2 pen.
Acest ultim text de lege prevede că în caz de concurs între circumstanțele agravante și atenuante, coborârea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie.
Circumstanțele agravante sunt enumerate la art.75 din Codul penal și printre acestea nu se află starea de recidivă.
Starea de recidivă nu poate fi reținută ca și circumstanță agravantă conform art.75 alin.2 pen. nefiind o altă "împrejurare care imprimă faptei un caracter grav".
În acest sens și art.80 alin.1 pen face distincție între circumstanțele agravante, circumstanțele atenuante și starea de recidivă, care constituie o cauză de agravare, nu o circumstanță agravantă.
Prin urmare câtă vreme instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuată prev.de art.74 lit.c pen. și nu există circumstanțe agravante în cauză, coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege este obligatorie, în conformitate cu prevederile art.76 pen.
În consecință, pentru considerentele prezentate, în baza art.38515pct.2 lit.d pr.pen. curtea va admite recursul declarat de inculpatul, fiul lui și născut la 14.06.1969, deținut preventiv în Penitenciarul Gherla, împotriva deciziei penale nr.72 din 16 septembrie 2009 Tribunalului Sălaj, pe care o va casa împreună cu sentința penală nr.253 din 24 iulie 2009 Judecătoriei Zalău, doar cu privire la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului, respectiv greșita aplicare a dispozițiilor art.80 alin.2 pen.
Rejudecând, în aceste limite, va dispune condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la 14.06.1969, în localitatea Cernavodă, jud. C, la pedepsele de 2 ani și 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.e,g,i și alin.2 lit.b pen. cu aplicarea art.41 alin.2, art.37 lit.b, art.74 lit.c, art.76 lit.c și art.80 alin.1 pen, respectiv de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea prev. de art.293 alin.1 pen. cu aplicarea art.37 lit.b, art.74 lit.c, art.76 lit.e și art.80 alin.1 pen.
În baza art.33 lit.a și 34 lit.b pen. se vor contopi pedepsele stabilite, urmând a aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 10 luni închisoare, pe care o sporește până la 3 ani închisoare, pedeapsă finală de executat.
Se va face aplicarea dispozițiilor art.71 și 64 lit.a teza II și lit.b pen.
Se va deduce, conform art.38517alin.4 pr.pen. din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul detenției preventive de la 16.09.2008 la zi.
Se va înlătură obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare către stat, în apel.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței și deciziei atacate.
În baza art.189 pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului de Avocați C suma de 200 lei, onorariu apărător din oficiu, avoc., sumă ce se va plăti din fond Ministerului Justiției și Libertăților.
În baza art.192 alin.3 pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul (fiul lui și născut la 14.06.1969, deținut preventiv în Penitenciarul Gherla ), împotriva deciziei penale nr.72 din 16 septembrie 2009 Tribunalului Sălaj, pe care o casează împreună cu sentința penală nr. 253 din 24 iulie 2009 Judecătoriei Zalău, doar cu privire la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului, respectiv greșita aplicare a dispozițiilor art.80 alin.2 pen.
Rejudecând, în aceste limite,
Condamnă pe inculpatul (fiul lui și, născut la 14.06.1969, în localitatea Cernavodă, Jud. C), la pedepsele:
- 2 ani și 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.e,g,i și alin.2 lit.b pen. cu aplicarea art.41 alin.2, art.37 lit.b, art.74 lit.c, art.76 lit.c și art.80 alin.1 pen.
- 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea prev. deart.293 alin.1 pen. cu aplicarea art.37 lit.b, art.74 lit.c, art.76 lit.e și art.80 alin.1 pen.
În baza art.33 lit.a și 34 lit.b pen. aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 10 luni închisoare, pe care o sporește până la 3 ani închisoare, pedeapsă finală de executat.
Face aplicarea dispozițiilor art.71 și 64 lit.a teza II și lit.b pen.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul detenției preventive de la 16.09.2008 la zi.
Înlătură obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare către stat, în apel.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C suma de 200 lei, onorariu apărător din oficiu (avoc. ), sumă ce se va plăti din fond Ministerului Justiției și Libertăților.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs, rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 27 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI GREFIER,
- - - -, - - -
Red./
31.10.2009 - 4 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:,
Președinte:Ana CovrigJudecători:Ana Covrig, Livia Mango Săndel Macavei
