Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 65/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIE Nr. 65
Ședința ne publică de la 09 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Scripcariu
JUDECĂTOR 2: Daniela Dumitrescu
JUDECĂTOR 3: Anca Ghideanu
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
La ordine judecarea recursului penal, având ca obiect art. 209 Cod penal, declarat de inculpatul, fiul lui si, nascut la 02.05.1991 - in prezent aflat in Penitenciarul Iași, împotriva deciziei penale nr. 323 din data de 28.08.2008, pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr-.
La apelul nominal facut in ședință nepublica, se prezinta inculpatul recurent, aflat în stare de arest, asistat de oficiu, cu delegatie la dosar, precum și părțile responsabile civilmente și.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;
Domnul avocat, având cuvântul, solicită amânarea cauzei pentru a depune acte în circumstanțiere.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, susține că inculpatului i-au fost recunoscute circumstanțele atenuante, având în vedere că prin hotărârea de condamnare i-au fost reținute disp. art. 74-76 Cod penal și se opune admiterii probei solicitată de domnul avocat.
Instanța, față de actele depuse la dosar în circumstanțiere pentru inculpatul, și constatând că li s-a dat eficiență prin reținerea disp. art. 74-76 Cod penal, respingerea cererea formulată de inculpat, prin apărător.
Nemaifiind de formulat alte cereri și verificând actele și lucrările dosarului, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul la dezbateri.
Domnul avocat, având cuvântul solicită admiterea recursului declarat de inculpatul, apreciind că pedeapsa aplicată de instanța de fond și menținută de instanța de apel, este prea mare raportat la circumstanțele reale și personale ale inculpatului.
Apreciază apărarea, că prin menținerea inculpatului în stare de arest, în Penitenciarul Iași, acesta nu este suspus unor influențe benefice ci dimpotrivă, și având în vedere actele din dosar, atitudinea inculpatului, consideră că se poate dispune admiterea recursului și redozarea pedepsei.
Partea responsabilă civilmente, având cuvântul, precizează că a achitat o parte din prejudiciu și solicită admiterea recursului declarat de inculpat.
Partea responsabilă civilmente, având cuvântul solicită admiterea recursului și lăsarea în libertate a inculpatului, precizând că va avea grijă de el.
Reprezentantul Ministerului Public avand cuvantul, susține că prin probatoriul administrat a fost dovedită vinovăția inculpatului, pedeapsa aplicată fiind corect individualizată, fiind avută în vedere vârsta inculpatului și reținându-i-se circumstanțele prev. la art. 74-76 Cod penal.
Apreciază decizia Tribunalului Iași ca fiind legală și temeinică, recursul inculpatului nefondat și solicită a fi respins.
Avand ultimul cuvant inculpatul recurent solicita a fi judecat in stare de libertate, achiesând la concluziile formulate de apărătorul său.
Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
INSTANTA DE JUDECATA
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr.2066/25 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr- s-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la data de 02.05.1991 în municipiul I, domiciliat în oraș Podu,-, județul I, CNP -, cetățenie română, studii 3 clase, fără ocupație, fără antecedente penale, la pedepsele de:
-1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "furt calificat", prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 99 alin. 3 Cod penal, art. 74 lit. c, 76 lit. d Cod penal;
-2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie", prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 21lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 3 Cod penal, art. 74 lit. c, 76 lit. c Cod penal.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea rezultantă de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a și b Cod penal pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal.
În baza art. 350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului iar în baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, începând cu 13.03.2008 și până la zi.
În baza art. 14 și 346 Cod procedură penală raportat la art. 998 și 1000 alin. 2 cod civil inculpatul a fost obligat în solidar cu părțile responsabile civilmente și, domiciliați în oraș Podu,-, județul I, să plătească părților civile următoarele sume cu titlu de daune materiale:
- părții civile, domiciliat în oraș Podu, str. C, suma de 35 de lei;
- părții civile, domiciliată în oraș Podu,-, județul I, suma de 220 de lei;
- părții civile, domiciliată în oraș Podu,-, suma de 300 de lei.
S-a constatat că părțile vătămate și AF nu au formulat pretenții civile.
S-a luat act că partea civilă a renunțat la pretenții în cursul judecății, prin recuperarea prejudiciului.
În baza art. 189 Cod procedură penală onorariile apărătorilor din cursul urmăririi penale în cuantum de 100 (delegație nr. 2119/2008) va fi plătit Baroului de Avocați I din fondurile speciale ale Ministerului Public.
În baza art. 191 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat, în solidar cu părțile responsabile civilmente să plătească statului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Iașia reținut următoarele:
În ziua de 27.01.2008, în jurul orei 12,30, inculpatul, în timp ce se deplasa pe str. C din orașul Podu, a observat în curtea locuinței părții vătămate două cuști de. Inculpatul i-a făcut un semn numitului, care se afla la sala de internet situată lângă casa părții vătămate, apoi a escaladat gardul, a pătruns în curte, a deschis portița de la cuști și a luat doi pe care i-a dat peste gard lui.
Inculpatul a fost observat de martorii și. a lăsat la fața locului un, în timp ce inculpatul a fugit cu celălalt animal în brațe.
În aceeași zi, cei doi minori au oferit spre vânzare martorei un de culoare albă cu suma de 20 de lei, însă aceasta nu l-a cumpărat, animalul fiind vândut unei persoane necunoscute pentru suma de 10 lei.
Audiat fiind în cursul ambelor faze procesuale, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 35 de lei reprezentând contravaloarea prejudiciului rămas nerecuperat.
II. În seara zilei de 10.02.2008, în jurul orei 22,30-23,00, inculpatul s-a deplasat la locuința părții vătămate, pe str. - din orașul Podu. Aici a intrat în casă pe ușa neasigurată, iar în hol, cu un cuțit pe care îl luase în acest scop, a tăiat furtunul și a luat o butelie marca " ", de culoare galbenă, cu tot cu ceas, pe care ulterior a vândut-o martorei cu suma de 80 de lei.
Martora a vândut butelia la iarmaroc, după câteva zile, unei persoane necunoscute, pentru suma de 130 de lei.
Audiat fiind în cursul ambelor faze procesuale, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 220 de lei reprezentând contravaloarea prejudiciului.
III. În seara zilei de 12.02.2008, inculpatul a intrat în curtea neîmprejmuită a părții vătămate din orașul Podu,- și, din interiorul unei magazii, a sustras un boiler metalic și un calorifer electric, pe care le-a ascuns pe un teren viran. A doua zi inculpatul le-a încărcat în căruța sa și le-a transportat la SC SA Podu, unde le-a predat pe numele lui, primind suma de 50 de lei.
Audiat fiind în cursul ambelor faze procesuale, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 300 de lei reprezentând contravaloarea prejudiciului, inclusiv pentru fapta comisă de inculpat în dauna sa la data de 06.03.2008 (fila 64 dosar).
IV. În seara zilei de 13.03.2008, în jurul orei 23,30, inculpatul, aflat împreună cu învinuitul în dreptul locuinței părții vătămate, din drum s-a aplecat peste gard și a luat din apropiere un suport de. Apoi inculpatul a sărit gardul și a sustras din curtea locuinței o metalică de tăiat lemne, pe care a dat-o peste gard învinuitului, bunurile fiind ascunse pe un teren viran, în niște tufișuri.
Peste două zile, în data de 15.02.2008, cei doi minori au încărcat bunurile în căruța inculpatului și le-au transportat la SC SA Podu.
Audiat fiind în cursul ambelor faze procesuale, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei.
Partea vătămată a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal întrucât și-a recuperat prejudiciul prin predarea bunurilor de către lucrătorii de poliție.
În seara de 06.03.2008, inculpatul și învinuitul au sărit gardul și au intrat în curtea părții vătămate, de unde au sustras o sacoșă care conținea 3 kg. de cupru. Cei doi s-au deplasat la martora, căreia i-au vândut cuprul contra sumei de 30 de lei.
Audiat fiind în cursul ambelor faze procesuale, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 300 de lei reprezentând contravaloarea prejudiciului, inclusiv pentru fapta comisă de inculpat în dauna sa la data de 12.02.2008 (fila 64 dosar).
VI. În aceeași seară, 06.03.2008, inculpatul a plecat de la domiciliu cu intenția de a sustrage bunuri din magazine. Cu bomfaierul pe care îl avea asupra sa, inculpatul a tăiat lacătul magazinului AF, însă nu a pătruns în interior. S-a deplasat la locuința învinuitului și, împreună cu acesta a revenit la magazin. În timp ce căutau băuturi alcoolice și țigări, cei doi au fost surprinși de organele de poliție.
Audiat fiind în cursul ambelor faze procesuale, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei.
Partea vătămată, administrator al AF, nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, deoarece nu au fost sustrase bunuri din incinta magazinului.
VII. În data de 08.03.2008, inculpatul și învinuitul au acostat pe Șos. - din orașul Podu pe partea vătămată (minoră) și pe martorul, cerându-le să predea banii pe care îi au asupra lor. Inculpatul l-a controlat la buzunare pe martorul, constatând că acesta nu avea bani.
În acest timp, a avut o discuție asemănătoare cu partea vătămată, reușind să-i ia acestuia suma de 70 de lei din buzunarul de la trening. Partea vătămată a încercat să-și ia banii înapoi, în timp ce îi arăta banii inculpatului. Văzând că opune rezistență, a lovit partea vătămată cu palma și pumnul în zona obrazului stâng, iar inculpatul, ajuns lângă partea vătămată, i-a aplicat o lovitură peste cap acesteia.
Banii au fost împărțiți de cei doi în mod egal, inculpatul cheltuindu-și partea sa la discotecă.
La câteva zile, pe data de 10.03.2008, după ce depusese plângere împotriva inculpatului, partea vătămată a fost din nou acostată de inculpat și de, cei doi reproșându-i că a depus plângere la poliție și încercând să o agreseze din nou, de această dată intervenind paznicul școlii. Pentru acest incident, inculpatul a fost sancționat contravențional.
Audiat fiind în cursul ambelor faze procesuale, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, precizând însă, în cursul judecății, că a văzut cum partea vătămată se certa cu și din acest motiv a lovit partea vătămată. Acest aspect însă este infirmat de partea vătămată și martorul, ale căror declarații se coroborează, ambii afirmând că li s-au cerut bani de către cei doi, inculpat și, iar inculpatul a văzut banii în mâna lui înainte de a lovi partea vătămată. De asemenea, motivul lovirii părții vătămate, respectiv pentru păstrarea banilor, a fost declarat expres și de către și de către însuși inculpat în cursul urmăririi penale.
Partea vătămată și-a recuperat prejudiciul pe parcursul procesului penal, astfel încât a renunțat la pretențiile civile formulate inițial.
Prima instanță a apreciat că faptele inculpatului minor care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada 27.01.2008 - 06.03.2008, a sustras bunuri de la părțile vătămate, AF, pe timp de noapte, în loc public, prin efracție sau escaladare, unele acte materiale fiind comise împreună cu numitul, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "furt calificat" în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 99 alin. 3 Cod penal.
Fapta aceluiași inculpat care, la data de 08.03.2008 a deposedat prin violență pe partea vătămată de suma de 70 de lei, în timp ce se afla în loc public și împreună cu altă persoană întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "tâlhărie", prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 21lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 3 Cod penal.
Cele două infracțiuni au fost comise în condiții de concurs real, conform art. 33 lit. a Cod penal, înainte ca inculpatul să fi fost condamnat definitiv pentru vreuna din ele.
La individualizarea judiciară a pedepsei și a modalității de executare a acesteia, față de criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, instanța a avut în vedere pe de o parte dispozițiile părții generale ale acestui cod, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social concret al faptelor comise de către inculpat caracterizate de împrejurările și modalitatea săvârșirii, iar pe de altă parte persoana inculpatului, acesta nefiind cunoscut cu antecedente penale, atitudinea procesuală corectă a acestuia în cursul ambelor faze procesuale, a acoperit, prin părinții săi, prejudiciul cauzat uneia din părțile vătămate.
În privința laturii civile a cauzei, s-a constatat că la termenul de judecată din data de 09.04.2008 inculpatul a achiesat la pretențiile civile ale părților civile, (fila 29 dosar), astfel încât, în baza art. 14 și 346 Cod procedură penală raportat la art. 998 și 1000 alin. 2 Cod civil a fost obligat inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente și, să plătească părților civile următoarele sume cu titlu de daune materiale: - părții civile, suma de 35 de lei; - părții civile, suma de 220 de lei; - părții civile, suma de 300 de lei.
S-a constatat că părțile vătămate și AF nu au formulat pretenții civile și s-a luat act că partea civilă a renunțat la pretenții în cursul judecății, prin recuperarea prejudiciului.
Împotriva acestei sentințe penale, în termen legal a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie.
În motivarea apelului promovat, a criticat hotărârea primei instanțe apreciind că pedeapsa aplicată este prea mare și în consecință a solicitat redozarea ei.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința penală criticată, prin prisma motivelor de apel invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, în limitele și condițiile prevăzute de art. 371 alin 2 Cod procedură penală, tribunalul a constatat că apelul de față este nefondat pentru următoarele considerente:
Prima instanță a administrat în mod legal un probatoriu pertinent concludent și util, pe care l-a evaluat corect și în baza căruia a stabilit just situația de fapt, ce nu comportă critici.
Totodată, prima instanță a făcut o analiză atât a mijloacelor de probă pe baza cărora a stabilit vinovăția inculpatului, precum și a apărărilor formulate de acesta, care au fost înlăturate motivat. De asemenea, a fost descrisă fapta reținută în sarcina inculpatului, cu indicarea datei la care a fost săvârșită și a locului comiterii ei, a modalității de săvârșire, a participanților și a contribuției fiecăruia la săvârșirea faptei. Prin urmare, se constată că au fost respectate exigențele art. 356 lit. b, c Cod procedură penală.
Analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate pe tot parcursul procesului penal relevă, fără echivoc, vinovăția inculpatului în ce privește faptele deduse judecății.
Trecând la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, prima instanță a făcut o justă aplicare a criteriilor prevăzute de art. 72 cod penal. Astfel, s-au avut în vedere, pe de o parte gradul de pericol social concret al faptei comise de inculpat raportat la împrejurările și modalitatea săvârșirii faptei, dar și persoana inculpatului, atitudinea procesuală corectă și lipsa antecedentelor penale, precum și împrejurarea că prejudiciul cauzat uneia dintre părțile vătămate a fost recuperat.
Prima instanță, la stabilirea cuantumului pedepselor și a modalității de executare a acestora a avut totodată în vedere referatul de evaluare al Serviciului de Probațiune din care rezultă că faptele au fost săvârșite pe fondul abandonului școlar, inculpatul prezentând o influențabilitate ridicată la anturaj, asociată cu frecventarea unui anturaj negativ, săvârșirea mai multor infracțiuni într-o perioadă scurtă de timp, corelat cu diversificarea acestora și starea materială precară care a determinat la minor un sentiment de frustrare materială, precum și minimalizarea consecințelor infracțiunilor comise și lipsa empatiei față de victimă.
În ce privește modalitatea de executare a pedepsei aplicate, în mod corect prima instanță, având în vedere numărul mare al faptelor comise într-o perioadă scurtă de timp, dar mai ales, gravitatea uneia dintre ele, respectiv infracțiunea de tâlhărie săvârșită de inculpat, cu atât mai mult cu cât a fost săvârșită asupra unui minor, prin exercitarea de violențe asupra acestuia, a apreciat că reeducarea inculpatului nu se va putea realiza decât prin executarea pedepsei rezultante aplicate în regim de detenție.
În funcție de toate aceste criterii, analizate coroborat, prima instanță i-a aplicat inculpatului pedepse cu închisoarea pe care le-a dozat corespunzător, chiar la limita prevăzută de lege și care nu se impune a mai fi redusă.
Prin urmare, criticile apelantului privitoare la cuantumul pedepsei principale aplicate și la modalitatea de executare a acesteia, sunt nefondate. Circumstanțele personale invocate de apelant au fost avute în vedere de prima instanță. Tocmai în considerarea acestora, inculpatului i s-au aplicat pedepse la limita minimă prevăzută de lege, chiar dacă s-a dispus executarea efectivă a pedepsei rezultante.
Față de toate cele de mai sus arătate, constatând legalitatea și temeinicia hotărârii criticate, tribunalul în baza dispozițiilor art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, a respins apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 2066 din 25.06.2008 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr-, sentință ce a fost menținută prin decizia penală nr.323/28.08.2008.
Constatând că temeiurile care au stat la baza luării și ulterior a menținerii arestării preventive a inculpatului nu s-au modificat, tribunalul în baza dispozițiilor art. 350Cod procedură penală a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, iar în baza art. 383 alin 2 cu referire la art. 88 Cod penal, a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 25.06.2008 la zi.
În termenul prevăzut de art.3853alin.1 Cod procedură penală hotărârile au fost recurate de inculpatul pentru motive de netemeinicie, criticile vizând modul deficitar de individualizare a pedepsei aplicate în raport cu prevederile art.72 Cod penal.
Se solicită reducerea corespunzătoare a cuantumului pedepsei, dându-se eficiență maximă circumstanțelor personale ale inculpatului, care nu a avut reprezentarea consecințelor faptelor comise.
Examinând hotărârile prin prisma criticilor recurentului, ce se circumscriu cazului de casare prevăzut de art.3859alin.1 pct.14 Cod procedură penală, precum și din oficiu, pentru cazurile enunțate în alin.3 al art.3859Cod procedură penală, Curtea de Apel constată că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
Prin analiza atentă și coroborarea probelor administrate în cauză instanțele de fond și de apel în mod corect au reținut vinovăția inculpatului privind săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată și tâlhărie, pronunțând hotărâri legale.
Dându-se eficiență dispozițiilor art.63 alin.2 Cod procedură penală referitoare la aprecierea probelor, este în mod cert stabilit faptul că în perioada 27 ianuarie - 6 martie 2008, în baza aceleiași rezoluții infracționale inculpatul a sustras, pe timp de noapte, în loc public, prin efracție sau escaladare, bunuri de la părțile vătămate, AF, iar în ziua de 8 martie 2008 deposedat, prin violență pe partea vătămată de suma de 70 lei.
De asemenea s-a dat eficiență corespunzătoare tuturor împrejurărilor care să conducă la realizarea unei juste individualizări a pedepselor, s-a făcut o corectă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art.72 Cod penal, ținându-se seama de condițiile concrete în care s-au comis faptele - în loc public, în timpul nopții, în mod repetat într-un interval scurt de timp -, de gradul de pericol social configurat de gravitatea consecințelor produse, de specificul valorilor sociale ocrotite - patrimoniu și integritatea fizică a persoanei - și de împrejurările legate de persoana inculpatului, atitudinea acestuia față de faptele comise, posibilitățile reale de reeducare și reinserție socială.
Pentru a face aplicarea textelor de lege privind existența și efectele circumstanțelor atenuante instanțele au reținut în mod corect în favoarea inculpatului atitudinea procesuală corectă rezultând din prezentarea în fața organelor judiciare și din manifestarea sinceră și de regret, împrejurări evaluate cu luarea în considerare a tuturor datelor cauzei, semnificative sub raportul criteriilor de individualizare a pedepselor, cu consecința coborârii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege în textul incriminator, în conformitate cu dispozițiile art.109 Cod penal.
Însă nu se poate admite ca aceeași circumstanță atenuantă să conducă instanța de control judiciar la o aplicare mai largă a efectelor ei, în condițiile în care față de judecata în fața primei instanțe, nu au apărut elemente noi care să conducă la o asemenea concluzie.
Cum pedeapsa trebuie să fie în același timp atât o măsură de constrângere, cât și un mijloc de reeducare a inculpatului, în speță, scopul prevăzut de art.52 Cod penal nu poate fi atins prin reducerea cuantumului pedepsei, sub limita stabilită de prima instanță.
Nu se poate face abstracție de modul concret în care inculpatul a conceput și săvârșit infracțiunile, de persistența în obținerea de bani și bunuri de la părțile vătămate, de urmările produse, astfel încât să se ajungă la o diminuare ce nu are acoperire în realitate a gradului concret de pericol social al faptelor comise.
În acest context, instanțele au avut în vedere posibilitățile reale de reeducare și reinserție socială ale inculpatului, de diminuare a riscului încălcării repetate a relațiilor sociale ocrotite de lege și, raportat acestor împrejurări s-a procedat la o judicioasă individualizare a pedepsei.
În consecință, în temeiul considerentelor expuse criticile formulate nu sunt fondate, urmând ca în baza art.38515pct.1 lit. b Cod procedură penală să se respingă recursul promovat de inculpat.
Conform dispozițiilor art.38616alin.2 Cod procedură penală raportat la art.381 Cod procedură penală se va deduce din pedeapsa ce urmează a fi executată durata arestării preventive după data pronunțării deciziei recurate.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală recurentul-inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în care s-a inclus și onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu inculpatului, ce va fi avansat din fondul special al Ministerului Justiției.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.323/28.08.2008 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Deduce din pedeapsă durata arestării preventive de la 28.08.2008 la zi.
Obligă recurentul la plata sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei către Baroul d e Avocați I reprezentând onorariu avocat desemnat din oficiu se avansează din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 9 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
-
29.2008.-
2 ex.-
Președinte:Gabriela ScripcariuJudecători:Gabriela Scripcariu, Daniela Dumitrescu, Anca Ghideanu
