Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 672/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 672/2008
Ședința publică din 11 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 2: Mircea Bădilă
JUDECĂTOR 3: Maria Elena Covaciu
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpați și împotriva deciziei penale nr. 260/A/13.10.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns inculpații recurenți și asistați de apărător desemnat din oficiu, avocat și apărător ales, avocat, lipsă fiind partea vătămată intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpați, avocat, solicită instanței să ia act de încetarea mandatului său și solicită instanței să se pronunțe asupra onorariului apărătorului desemnat din oficiu, având în vedere că a fost prezentă la două termene de judecată.
Apărătorul ales al inculpaților, avocat, depune la dosar împuternicirea avocațială, memoriu cu motivele de recurs și citația nr."/12.03.2007 emisă de Serviciul Poliției Transporturi H - Post Poliție -.
Instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al inculpaților, avocat, solicită în principal admiterea recursului declarat, casarea hotărârilor atacate cu scoaterea cauzei de pe rolul instanței de judecată și trimiterea la parchet pentru definitivarea actelor de procedură, privind urmărirea penală și prezentarea materialului de urmărire penală, potrivit prevederilor art. 332 Cod procedură penală. Arată că citațiile emise de Parchet la data de 25.05.2007 pentru termenul din 30.05.2007 au fost executate doar la data de 30.05.2007, astfel că apreciază că procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, învinuiților fiindu-le încălcat dreptul la apărare. De asemenea, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate și trimiterea cauzei la instanța de fond, având în vedere că hotărârea acestei instanțe este viciată față de împrejurarea că acestor doi inculpați le-au fost confiscate materiale din mașinile personale iar instanța de fond a omis să se pronunțe asupra acestor materiale. Mai arată că solicită trimiterea cauzei la parchet față de împrejurarea că inculpaților nu li s-a dat voie să participe la cercetarea la fața locului, deși aceștia erau reținuți la sediul Poliției, astfel că le-a fost încălcat dreptul la apărare.
În subsidiar, solicită achitarea inculpaților în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală. Arată că în sarcina celor doi inculpați s-a reținut că au luat anumite materiale de cale ferată. Din declarația martorului a reieșit că s-a făcut un inventar cu privire la piesele furate, în luna 2006, în care erau evidențiate un număr de 1560 de piese iar la solicitarea instanței s-a comunicat la dosar doar fișa de magazie, răspunzând că nu există nicio fișă de inventar, fișă din care a reieșit că în data de 31.10.2006 s-au scos din stoc un număr de 226 piese, stocul rămânând la 11.872 piese iar la data de 02.02.2007 s-a mai făcut o scoatere de piese din stoc, în număr de 1187 piese, stocul fiind de 10.685 piese. Mai mult, de la inculpați s-a ridicat un număr de 2 piese tip 49 special, dar în stoc, la data de 24.01.2004 se găsea doua o astfel de piesă. Mai arată că în expertiza efectuată cu privire la adezivă găsită se arată că marginea benzii adezive nu coincide cu marginea benzii găsite la lanțul ridicat. Arată că a solicitat achitarea inculpaților față de declarațiile acestora, din care rezultă că au găsit piesele de fier vechi pe marginea drumului, motiv pentru care apreciază că acestea au fost abandonate pe drum de către lucrătorii CFR.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursurilor formulate de inculpați, în principal, raportat la motivele de recurs, ca inadmisibile, având în vedere faptul că în apel inculpații au solicitat doar reținerea de circumstanțe atenuante, neaducând critici la adresa sentinței, iar în subsidiar, apreciind că recursurile sunt nefondate, raportat la probatoriu administrat în cauză, din care rezultă vinovăția inculpaților. Apreciază că nu se impune restituirea cauzei la parchet, aspectele invocate neînscriindu-se în cazurile de restituire la parchet, prevăzute de lege.
Apărătorul ales al inculpaților, în replică, învederează instanței faptul că la urmărire penală inculpații nu au fost asistați de apărător desemnat din oficiu.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că nu se consideră vinovat de cele reținute în sarcina sa și că achiesează la concluziile apărătorului său ales.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că nu se consideră vinovat de cele reținute în sarcina sa.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor penale de față:
Constată că prin sentința penală nr. 68/2008 a Judecătoriei Hațeg au fost condamnați inculpații:
la:
- 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, art. 61 și art. 39 alin. 1 din Codul penal.
A interzis inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal în condițiile și pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
În baza art. 61 din Codul penal a menținut liberarea condiționată a inculpatului cu privire la restul de pedeapsă de 808 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 6 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 156/2003 a Tribunalului Hunedoara, decizia penală nr. 351/A/2003 a Curții de APEL ALBA IULIA.
- la:
- 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal.
A interzis inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal în condițiile și pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
A constatat că partea vătămată "" B - Sucursala Regională T nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul fiind recuperat.
În baza art. 191 Cod procedură penală a obligat inculpații la plata a câte 280 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
S-a reținut în sarcina inculpaților, că în noaptea de 14/15 ianuarie 2007, în jurul orelor 02,20, lucrătorii din cadrul Postului de Poliție Română, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe DN 66 între localitățile -, au oprit pentru control autoturismul marca 1310 cu numărul de înmatriculare -. Conducătorul auto a fost identificat în persoana inculpatului -, alături de care se afla inculpatul, iar în interiorul mașinii, în partea din spate au fost observate mai multe piese metalice, astfel că au sesizat Postul de Poliție.
Din cercetările efectuate în cauză s-a constatat că în noaptea respectivă, cei doi inculpați au plecat cu autoturismul 1310, cu numărul de înmatriculare -, proprietatea inculpatului -, iar în stația CF, au pătruns prin tăierea lacătelor de la ușa de acces, în magazia de materiale (transcontainer) aparținând Districtului 4 și au sustras un număr de 108 plăci de cale ferată tip 49 și 2 contrasprijinitori tip 49, piese pe care le-au încărcat în mașină și au plecat spre.
Lucrătorii de poliție procedând la cercetarea la fața locului, însoțiți de șeful de district, numitul G, au stabilit că materialele respective au fost sustrase din acel transcontainer și erau nefolosite (noi).
Potrivit adresei SNCF CFR SA B - Sucursala Regională CF T, piesele noi sustrase aveau o valoare de 1343,45 lei, datorită faptului că acestea au fost recuperate, nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Inculpații au negat că ei sunt autorii furtului din magazia aparținând Districtului L4, dând declarații contradictorii, fie că au găsit materialele respective pe marginea unui drum din localitatea, fie că le-au luat din localitatea, acestea dovedind nesinceritatea inculpaților, susținerile lor fiind puerile, însă aceste teorii fanteziste au fost demontate prin probele administrate în cauză. Astfel, la fața locului au fost descoperite urme de rulare auto, care prin comparare cu pneurile autoturismului cu care s-au deplasat inculpații, rezultă că acestea au fost create de autoturismul în cauză, precum și o urmă de încălțăminte care s-a dovedit a fi făcută de pantoful cu care a fost încălțat inculpatul.
De asemenea, în portbagajul autoturismului au fost descoperite mai multe unelte: ciocane, clești, șurubelnițe, mănuși, ferăstrău, precum și cele trei role de bandă adezivă, ustensile folosite pentru săvârșirea infracțiunilor.
În cauză s-a mai efectuat și o constatare tehnico-științifică, în care a fost examinat un segment de lanț, iar din concluziile raportului reiese că cele două segmente de bandă adezivă aflată pe lanț au caracteristicile generale ce constau în aceeași lățime (19 mm), culoare neagră și structura materialului, cu rolele de bandă adezivă ce s-au găsit în portbagajul autoturismului, care conduce la concluzia că ele provin din aceeași bandă folosită de inculpați.
La individualizarea pedepselor au fost avute în vedere prevederile art. 72 Cod penal.
Împotriva acestei sentințe cei doi inculpați au declarat apel în termen, nemotivat.
Oral s-a solicitat pentru inculpatul, în principal, aplicarea circumstanțelor atenuante judiciare prev. de art. 74 Cod penal și reducerea pedepsei sub limita minimului special iar în subsidiar, reducerea pedepsei la limita minimului special, iar pentru inculpatul aplicarea circumstanțelor atenuante judiciare prev. de art. 74 Cod penal și reducerea pedepsei sub limita minimului special, precum și a prevederilor art. 81, 82 Cod penal, privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Prin decizia penală nr. 260/13 octombrie 2008 a Tribunalului Hunedoaras -au admis apelurile inculpaților, s-a desființat în parte sentința atacată și s-a stabilit pentru inculpatul pedeapsa la 3 ani închisoare, în baza art. 81 și 82 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a pedepsei aplicată inculpatului pe o durată de 5 ani, suspendând condiționat și executarea pedepsei accesorii, restul dispozițiilor sentinței au fost menținute.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut că în raport de fapta comisă și de persoana inculpatului pedeapsa aplicată de 4 ani este prea mare, o corectă individualizare realizându-se prin aplicarea unei pedepse de 3 ani, în cauză neputând fi reținute circumstanțe atenuante; pentru inculpatul nu pot fi reținute circumstanțe atenuante, însă scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații care au solicitat casarea hotărârilor atacate, trimiterea cauzei la parchet pentru refacerea urmăririi penale și prezentarea materialului de urmărire penală întrucât li s-a încălcat dreptul la apărare primind citația în aceeași zi când s-a stabilit termenul pentru prezentarea materialului de urmărire penală și li s-au ridicat bunuri asupra cărora instanța nu s-a pronunțat, iar la efectuarea cercetării la fața locului nu li s-a dat voie să participe; în subsidiar au solicitat achitarea, conform art. 10 lit. c Cod procedură penală pentru că nu ei au sustras bunurile, ci le-au găsit abandonate pe marginea drumului.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și din oficiu, sub toate aspectele temeiniciei și legalității Curtea constată că în cauză s-a reținut o corectă stare de fapt în baza probelor administrate, iar încadrarea juridică este cea legală.
Susținerea inculpaților, că nu ar fi săvârșit fapta, este nefondată pentru că aceasta a fost dovedită prin probele administrate și nici nu a fost contestată de ei în apel, când au solicitat doar reducerea pedepselor prin reținerea de circumstanțe atenuante.
În ce privește invocarea încălcării dreptului la apărare, în sensul neprezentării materialului de urmărire penală și a neparticipării lor la efectuarea cercetării la fața locului, și această susținere este nefondată. Pentru prezentarea materialului de urmărire penală inculpații au fost legal citați, iar în situația aflării lor în libertate această prezentare a materialului nici nu era obligatorie. De asemenea, nu constituie o încălcare a dreptului la apărare a inculpaților faptul că aceștia nu au fost prezenți la cercetarea la fața locului.
Față de cele de mai sus și de dispozițiile art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală recursurile inculpaților sunt nefondate și urmează a fi respinse.
În temeiul art. 192 al. 2 Cod procedură penală inculpații recurenți vor fi obligați să plătească statului suma de câte 260 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații: și împotriva deciziei penale nr. 260/A/13.10.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr-.
În baza art. 192 al. 2 Cod procedură penală obligă pe inculpați să plătească statului suma de câte 260 lei cheltuieli judiciare, din care sumele de câte 100 lei, reprezentând onorariile apărătorului din oficiu prezent la două termene, vor fi devansate din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 11.12.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
2 ex./12.01.2009
Jud. apel,
Jud. fond
Președinte:Leontin CorașJudecători:Leontin Coraș, Mircea Bădilă, Maria Elena Covaciu
