Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 7/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMANIA
CURTEA DE APEL
SECTIA MINORI SI FAMILIE
PREȘEDINTE: Scripcariu Gabriela
JUDECĂTOR 2: Dumitrescu Daniela
JUDECĂTOR 3: Ghideanu Anca
GREFIER: - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Ședința publica din data de 24.01.2008
DECIZIA PENALĂ NR. 7
La ordine soluționarea recursurilor penale având ca obiect furt, promovate de inculpații și, împotriva deciziei penale nr. 286/A din data de 10.10.2007 pronunțata de Tribunalul Vaslui in dosarul nr-.
La apelul nominal făcut in ședință publica, se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de, apărător desemnat din oficiu, cu delegație la dosar, inculpatul recurent, asistat de, apărător ales, cu împuternicire la dosar, precum și partea responsabilă civilmente.: părțile civile SC SRL Bîrlad, SC SRL BÎrlad, partea responsabilă civilmente precum și Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a depus la dosar, prin fax, referatul de evaluare privind pe inculpatul, după care,
Avocat având cuvântul, susține că singura declarație dată de inculpatul este cea de la filele 147-148 din dosarul de urmărire penală, în care acesta a avut aceeași poziție ca și cea pe care a exprimat-o în fața instanței de recurs cu ocazia audierii, în sensul că, în două rânduri face mențiunea că nu l-a cunoscut pe, că dorește să fie confruntat cu acesta.
Este adevărat că inculpatul nu și-a formulat nici un fel de probatorii în teza privind achitarea sa în condițiile art. 10 lit. b raportat la art. 11 pct. 3 lit. a Cod procedură penală, însă, apreciază avocat că s-ar putea, până a se acorda cuvântul pe fondul cauzei, ca instanța să admită această cerere în sensul de a fi confruntat inculpatul recurent cu inculpatul intimat.
Instanța precizează doamnei avocat că prezenta cauză se află în calea de atac a recursului.
Avocat precizează că a înțeles să pună în discuție această cerere, întrucât unul din motivele de recurs se referă la o eventuală casare cu reținere a cauzei, în sensul de a face probatorii pe teza nevinovăției inculpatului și solicită instanței a aprecia asupra cererii.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor promovate de inculpați, doamna avocat pentru inculpatul urmând a pune concluzii și cu pri8vire la cererea formulată și pe fondul cauzei.
Avocat având cuvântul, susține că inculpatul critică sentința Judecătoriei Bârlad și decizia Tribunalului Vaslui, pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
Primul motiv de recurs, față de poziția exprimată de inculpat cu ocazia interogării sal în faza de urmărire penală, declarație aflată la filele 147-148, cât și cu ocazia audierii în fața instanței de recurs, determină apărarea să solicite admiterea recursului promovat de inculpat, și față de probatoriul administrat în cauză să se constate că inculpatul nu a participat la săvârșirea vreunei fapte de sustragere în noaptea de 16-17 ianuarie 2007, la acea societate.
În aceste condiții avocat solicită instanței ca admițând recursul să caseze soluțiile instanțelor de fond și de apel și să dispună achitare în condițiile art. 10 lit.b raportat la art. 11 pct. 2 lit a din Codul d e procedură penală, în sensul că inculpatul nu a săvârșit fapta.
Ceea ce a condus organele de urmărire penală să îl trimită în judecată și apoi instanța de fond să îl condamne, iar apoi instanța de fond să mențină soluția dată de prima instanță, a fost o singură împrejurarea, și anume, că după câteva luni de zile de la data când s-a comis acel furt, asupra sa și la domiciliul său s-au găsit niște bijuterii din despre care inculpatul, atunci când a fost audiat în fața procurorului, a spus că provine la un văr de al său și de la o mătușă care au lucrat și lucrau în Italia în acea perioadă la magazine similare ca și obiect de activitate cu cel al societății și pe care i le-au făcut cadou sau pe care le-a achiziționat prin cumpărare.
În aceste condiții, alte probatorii în susținerea nevinovăției inculpatului în cauză nu există, deoarece, după ce a fost audiat la urmărirea penală acesta a plecat în Franța unde muncea ca zilier perioade îndelungate de timp.
În concluzie, dacă instanța admite acest motiv de recurs, avocat solicită casarea cu reținere, pentru ca după admitere să se administreze probatoriul pentru a se stabili nevinovăția inculpatului, în sensul de a se confrunta acesta cu inculpatul și a se propune martori care pot preciza care este proveniența bijuteriilor.
Al doilea motiv de recurs este cel prevăzut la art. 385 pct. 14 Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa aplicată inculpatului este prea mare, raportat la contribuția efectivă a acestuia la săvârșirea faptei.
Prima sancțiune aplicată inculpatului de 1,6 ani a rămas definitivă abia la data de 02.11.2007, iar fapta dedusă astăzi judecății se pretinde că a fost săvârșită de la data de 17.01.2007.
Apreciază avocat că sunt îndeplinite toate cele 3 criterii prev. de disp. art. 81 Cod penal și vis a vis de concluziile referatului de evaluare existent la dosarul cauzei, care confirmă două aspecte legate de persoana inculpatului și anume că acesta muncește atât în Franța cât și în țară și își întreține familia, fapt ce duce la concluzia că există suficiente temeiuri care pot convine instanța ca, admițând sub acest aspect recursul, să dispună redozarea pedepsei și să schimbe modalitatea de executare a acesteia, în sensul că este posibilă o suspendare condiționată a executării pedepsei.
Așa cum rezultă din referatul de evaluare, inculpatul face parte dintr-o familie organizată, mai are un frate care este încă elev la gimnaziu, de asemenea, când sunt în țară îl ajută pe tatăl său, în construcții ca muncitor necalificat și asigură un venit în familie, și nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere că, mama inculpatului, este pensionată medical cu un handicap și psihic și fiziologic deosebit, și cu o pensie medicală de gradul III doar de 270 lei.
Astfel, apreciază avocat că sunt suficiente temeiuri, raportat la persoana inculpatului, la situația familiei acestuia, la împrejurarea că deși are doar 16 ani acesta a înțeles să nu-și piardă timpul prin baruri, discoteci, ci să muncească și să contribuie efectiv la întreținerea familiei, temeiuri care justifică o suspendare condiționată a pedepsei, măsură ce ar conduce la reeducarea inculpatului.
-., având cuvântul, pentru inculpatul solicită revocarea mandatului de arestare emis în cursul cercetării penale, și Achitarea inculpatului în baza disp. art. 10 lit. c raportat la art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, întrucât, din probatoriul administrat nu reiese că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii reținută în sarcina sa. Din probatoriul administrat rezultă clar că singurul vinovat de săvârșirea Acestei fapte este inculpatul.
În concluzie, avocat solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și achitarea inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, apreciază că vinovăția inculpaților, în ce-l privește pe inculpatul minor cu privire la furtul săvârșit în noaptea de 16-17 01. 2005 este demonstrată, dar și perseverența inculpatului major, în cauză în ce-l privește aplicându-se agravanta prev. la art. 75 lit. c Cod penal dar și art. 41 alin. 2 Cod penal și 37 lit. a Cod penal, așa explicându-se și modalitatea diferită de individualizare cât și a cuantumului pedepselor aplicate.
Cu privire la criticile aduse prin care se solicită o altă modalitate de individualizare a pedepsei în ce-l privește pe inculpatul minor, procurorul apreciază că nu există o susținere în drept cât timp acesta a beneficiat de clemență în fața instanței, șansa acestuia a fost că faptele sunt concurente, pedeapsa inițială fiind de 1,6 ani, ori acum i s-a aplicat o pedeapsă de 2 ani.
Cu privire la inculpatul major, apreciază că pedeapsa de 3 ani este motivată de acțiunea acestuia.
Chiar dacă există constanță în ce-l privește pe inculpatul de a nu recunoaște săvârșirea faptei, mai mult decât la termenul la care a fost audiat nemijlocit de către instanța de recurs aceasta susținea că nici nu-l cunoaște pe inculpatul, s-au doar din vedere, deși există dovezi, printre altele, declarațiile martorilor, perchezițiile efectuate, urmare cărora au fost identificate parte din bunuri, încât încercările în sensul susținerilor bijuteriile că ar fi aparținut inculpatului și le-ar fi purtat ulterior, sunt nefondate.
În concluzie, procurorul consideră recursurile inculpaților nefondate și solicită a fi respinse.
În replică, avocat susține că nu există un text în codul penal care să ne împiedice ca atunci când faptele sunt concurente, și când pentru o faptă care a fost sancționată anterior s-a dispus ca modalitate de executare suspendarea fie în condițiile art. 81 fie în condițiile art. 86 Cod penal, ca pentru a doua faptă să nu se poată aplica suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Partea responsabilă civilmente, având cuvântul achiesează la concluziile formulate de apărătorul ales al inculpatului.
Inculpatul recurent, personal, având ultimul cuvânt, precizează că își însușește concluziile formulate de apărătorul său.
Inculpatul recurent, personal, având ultimul cuvânt, precizează că își însușește concluziile formulate de apărătorul său motivat de faptul că nu este vinovat de săvârșirea faptei reținută în sarcina sa.
Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra recursurilor penale de față;
Prin sentința penală nr. 473/19.06.2006 a Judecătoriei Bârlad, au fost condamnați inculpații:
-, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26 raportat la art. 208, 209 lit. "a,g,i" Cod penal, împotriva părților vătămate "" Bârlad și "" Bârlad.
În baza art. 36 alin. 1 Cod penal a fost contopită această pedeapsă cu pedepsele aplicate prin sentința penală nr. 389/2007 a Judecătoriei Vaslui, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare. S-a dedus din această pedeapsă perioadele executate de la 02 iulie 2002 la 01.03.2003, de la 26.06.2004 la 08.06.2005, de la 12.06.2006 la 05.07.2006 și de la 05.09.2006 la zi. S-au aplicat inculpatului dispozițiile art. 71 și 64 lit. "a,b" Cod penal și au fost anulate formele de executare emise în baza sentinței penale nr. 389/2007 a Judecătoriei Vaslui.
- -, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 lit. "a,g,i" Cod penal cu aplicarea art. 99 Cod penal împotriva părții vătămate "" Bârlad.
În baza art. 85 Cod penal a fost anulată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1171/2006 a Judecătoriei Bârlad.
A fost contopită această pedeapsă cu cea aplicată în cauza de față, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani închisoare. I s-au aplicat inculpatului dispozițiile art. 71 și 64 lit. "a,b" Cod penal.
- -, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. "a,g,i" Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2, 75 lit. "c" și 37 lit. "a" Cod penal, împotriva părții vătămate "" Bârlad și "" Bârlad.
Constatând că faptele deduse judecății sunt concurente cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 2201/2006 a Judecătoriei Bârlad, după descontopirea pedepse rezultante de 480 zile închisoare în componentele sale, a fost contopită pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2201/2006 a Judecătoriei Bârlad, restul de 480 zile cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată în cauza de față, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.
A fost revocat beneficiul grațierii pentru pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 773/08.06.2004 a Judecătoriei Bârlad, pedeapsă ce a fost cumulată cu pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani închisoare. Din această pedeapsă s-a redus durata executată de la 16.01.2007 la zi.
A fost anulat mandatul emis în baza sentinței penale nr. 2201/2006 a Judecătoriei Bârlad. I s-au aplicat inculpatului dispozițiile art. 71 și 64 lit. "a,b" Cod penal.
Au fost obligați inculpații, inculpatul minor - în solidar cu părțile responsabile civilmente, să plătească părților civile "" Bârlad suma de 17.430,8 lei și "" Bârlad 1.655 lei cu titlu de despăgubiri civile.
Au fost obligați inculpații, inculpatul minor în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut următoarele:
1. În noaptea de 16-17 ianuarie 2005 inculpații - și - împreună cu învinuitul - au luat hotărârea de a sparge magazinul "", situat pe- și de a sustrage bunuri.
În acest scop au forțat ușile de acces și pătrunzând în interior au sustras diferite bijuterii din - inele, lanțuri, cercei, broșe, medalioane, cruciulițe, ceasuri de damă, seturi compune din inele, coliere, cercei și brățări.
După însușirea bunurilor cei doi inculpați au căutat să le valorifice în zilele următoare încredințându-le în acest scop la diverse persoane printre care și inculpatul și, care, deși cunoștea că provin din furt le-a vândut printr-un intermediar, având porecla "" în satul Toflea, contra sumei de 500 lei.
Inculpatul stătea în acea perioadă în casa numitei, sora numitului -- și fiica numitei, cele două persoane luând la cunoștință de existența bunurilor respective.
Unele din ele au fost oferite drept cadou de către inculpat iar altele primite pentru a fi valorificate ulterior.
Cu ocazia perchezițiilor efectuate la locuința numitei și a inculpatului - s-au găsit mai multe bijuterii provenite din furtul de la magazinul sus-menționat.
Cu ocazia audierii inculpatului - s-a găsit asupra acestuia un pe care îl ținea la și care provenea din bunurile sustrase de la "" Bârlad, fapt negat de către inculpat, acesta susținând că i-ar fi fost vândut de un deținut la ieșirea sa din Penitenciarul Vaslui, în aprilie 2005.
Prejudiciul produs părții vătămate "" a fost în valoare de 19.041 lei și s-a recuperat parțial prin restituirea unor bunuri societății păgubite.
2. În noaptea de 21-22 ianuarie 2006 inculpatul - s-a deplasat la magazinul "" Bârlad și forțând ușa de acces în magazin a pătruns în interior de unde a sustras 14 perechi de încălțăminte tip sport, 7 geci de damă, 5 perechi pantaloni bărbătești, 2 pulovere bărbătești, 2 treninguri bărbătești și 2 geci bărbătești.
O parte din aceste bunuri au ajuns la inculpatul care le-a oferit numitei pentru a fi la penitenciar fratelui său.
La fața locului au fost prelevate urme papilare, una dintre ele constatându-se a fi creată de degetul mare de la mâna dreaptă a inculpatului -.
Prejudiciul cauzat părții vătămate a fost în valoare de 1.725 lei și s-a recuperat parțial prin restituirea unor bunuri în natură.
În termenul prevăzut de art. 363 Cod procedură penală au declarat apel inculpații - și -.
În cererea de apel susține inculpatul - că, nu i -a făcut corect contopirea pedepselor și nu i s-au dedus perioadele executate în baza sentințelor anterioare.
În susținerea apelului său inculpatul - prin apărător, a susținut că în mod greșit s-a susținut că inculpatul este recidivist întrucât condamnările anterioare privesc fapte comise în perioada în care acesta era minor. A solicitat reducerea pedepsei și suspendarea sub supraveghere a executării acesteia.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de apel formulate precum și din oficiu, conform art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, tribunalul a constatat că apelul inculpatului - este nefondat iar apelul inculpatului - este fondat sub un aspect ce a fost avut în vedere din oficiu și care va fi arătat în continuare.
Situația de fapt reținută de instanță este corectă și corespunde probelor din dosar care au fost în mod just apreciate. Pedepsele aplicate inculpaților sunt legale și au fost judicios individualizate, atât în ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate cât și în ceea ce privește modalitatea de executare a acestora. Instanța a avut în vedere atât pericolul social al faptelor cât și persoana inculpaților.
Rezultă din conținutul hotărârii că, nu s-a reținut starea de recidivă în ceea ce privește faptele comise de - însă în mod corect instanța a apreciat că date fiind condamnările anterioare pentru fapte concurente precum și persoana inculpatului care nu s-a prezentat la judecată fiind plecat din țară, nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, neexistând posibilitatea ca inculpatul să respecte în mod efectiv măsurile de supraveghere pe care instanța le-ar fi dispus.
Nefiind îndeplinite cerințele legii, apelul inculpatului - a fost respins ca nefondat în baza art. 379 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală.
În ce privește apelul inculpatului -, tribunalul a reținut că, în mod corect s-a reținut că faptele ce fac obiectul prezentei cauze sunt concurente cu cele pentru care inculpatul-apelant a fost condamnat prin sentința penală nr. 2201/2006 a Judecătoriei Bârlad.
Constatând că, faptele din prezenta cauză au fost comise în termenul de încercare al grațierii condiționate pentru pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 773/08.06.2004 a Judecătoriei Bârlad, în mod corect s-a revocat beneficiul grațierii pentru această pedeapsă. Rezultând din conținutul sentinței penale nr. 773/2004 a Judecătoriei Bârlad, că fapta ce a făcut obiectul acelei cauze a fost comisă la 24 iunie 2002 și că, acea faptă este concurentă cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 80/2003 a Judecătoriei Huși. Pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită prin această sentință a fost executată în perioada 29.10.2002 - 05.05.2005 cu un rest rămas neexecutat de 480 zile.
grațierea pentru pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 773/2004 a Judecătoriei Bârlad, urma ca instanța să constate că aceasta este concurentă cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 80/2003 a Judecătoriei Huși. În urma contopirii rezultanta stabilită urma să fie cumulată cu pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1088/2001 a Judecătoriei Bârlad, stabilind pedeapsă de executat 3 ani și 10 luni închisoare, rezultantă ce a fost executată în perioada arătată.
Acest aspect instanța trebuia să-l constate cu consecința că și pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 773/2004 a Judecătoriei Bârlad pentru care s-a revocat grațierea condiționată a fost executată.
În această situație nu mai putea fi cumulată pedeapsa stabilită în prezenta cauză cu pedeapsa de un an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 773/2004 a Judecătoriei Bârlad.
În baza art. 379 pct. 2 lit. "a" Cod procedură penală a fost admis apelul inculpatului -, sentința apelată fiind desființată în parte în ceea ce-l privește pe acest inculpat în latura penală.
Rejudecând cauza, a fost desfăcut cumulul aritmetic, stabilit prin sentința apelată.
A fost descontopită pedeapsa rezultantă stabilită în urma rezolvării concursului de infracțiuni în pedepsele componente.
S-a menținut revocarea beneficiului grațierii pentru pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 773/2004 a Judecătoriei Bârlad.
A fost desfăcut cumulul aritmetic al pedepsei rezultante de 3 ani și 10 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 80/2003 a Judecătoriei Huși.
În baza art. 36 alin. 2 Cod penal a fost contopită pedeapsa de un an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 773/2004 a Judecătoriei Bârlad cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 80/2003 a Judecătoriei Huși, rezultante stabilită a fost cumulată cu pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1088/2001 a Judecătoriei Bârlad.
S-a constatat că această pedeapsă a fost executată în perioada 29.10.2002-05.05.2005 cu un rest rămas neexecutat de 480 zile.
A fost contopită pedeapsa e 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2201/2006 a Judecătoriei Bârlad și restul de 480 zile rămas neexecutat din sentința penală nr. 80/2003 a Judecătoriei Huși cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
Conform art. 36 alin. 3 Cod penal din pedeapsa stabilită a fost dedusă durata executată de la 16.01.2007 la zi.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală inculpatul-apelant - a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel.
Conform art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel în ce-l privește pe inculpatul - au rămas în sarcina statului.
În termenul legal prevăzut de art. 3853alin. 1 Cod procedură penală hotărârile au fost recurate de inculpații - și - și criticate ca nelegale și netemeinice.
Prin recursul declarat, inculpatul - a solicitat casarea hotărârilor atacate, reținerea cauzei pentru rejudecare, în vederea completării probatoriului administrat prin efectuarea confruntării sale cu inculpatul.
Pe fond, inculpatul a invocat faptul că instanțele au interpretat greșit probele dosarului ce nu confirmă vinovăția sa în comiterea faptei de furt calificat, soluția corectă fiind cea de achitare întemeiată pe dispozițiile art. 10 lit. "c" Cod procedură penală.
În subsidiar, recurentul a solicitat, în raport de contribuția efectivă la comiterea faptei și de datele personale prezentate în referatul de evaluare întocmit în cauză - vârsta sa, situația dificilă familială, faptul că lucrează în străinătate și în țară pentru a-și întreține familia - redozarea pedepsei și schimbarea modalității de executare prin aplicarea dispozițiilor art. 81 Cod penal.
Inculpatul-recurent - a susținut nelegalitatea soluției de condamnare dispusă de instanță în lipsa unui suport probator care să dovedească vinovăția sa.
Prin recursul declarat, inculpatul a solicitat și deducerea din pedeapsa aplicată a perioadei executate cuprinsă între 29.10.2002-05.05.2005.
Curtea, verificând hotărârile recurate și actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate ce vor fi analizate în cadrul cazurilor de casare prevăzute de art. 3859pct. 14 și 18 Cod procedură penală, constată următoarele:
Fiind investită cu soluționarea cauzei, prima instanță a administrat toate probele necesare aflării adevărului cu privire la fapte și împrejurările cauzei, precum și la persoana făptuitorilor, reținând o situație de fapt în concordanță cu probele administrate la urmărirea penală și la cercetarea judecătorească, corespunzătoare activității infracționale desfășurată de fiecare recurent.
Din analiza coroborată a materialului probator administrat în cauză rezultă că în mod judicios și temeinic motivat instanța de apel și-a însușit argumentele primei instanțe, stabilind la rândul ei vinovăția inculpaților - și - în săvârșirea faptelor reclamate, în raport cu situația de fapt reținută.
Plângerile și declarațiile reprezentanților părților vătămate se coroborează cu procesele-verbale de cercetare la fața locului, planșele foto, procesele-verbale de percheziție domiciliară la locuințele numiților, - și a inculpaților, procesul-verbal de predare bunuri de la numita, procesul-verbal de verificare a timbrelor găsite la numita, procesul-verbal privind efectuarea controlului corporal asupra inculpatului -, ocazie cu care i s-au găsit bijuterii aparținând părții vătămate "" Bârlad, dovada de ridicare bijuterii de la inculpatul -, dovada de ridicare a bijuteriilor primite de numita - de la inculpatul -, procesul-verbal de verificare a pachetului pentru arestatul -- și dovada de ridicare bunuri de la acesta, procesele-verbale de recunoaștere a obiectelor sustrase efectuată de reprezentanții părților vătămate, procesul-verbal de efectuare a percheziției corporale și a bagajelor numitei -, procesul-verbal de efectuare a controlului corporal asupra numitei, raportul de constatare tehnico-științifică din care rezultă că urma papilară prelevată de pe capacul de cutie găsit în incinta magazinului părții vătămate "" Bârlad a fost creată de degetul mare de la mâna dreaptă a inculpatului -, procesele-verbale de confruntare între inculpații și - și și, declarațiile martorilor, -, - și - și declarațiile date de inculpați, probe ce oferă suficiente elemente de fapt de natură a dovedi vinovăția inculpaților-recurenți în comiterea faptelor.
În procesul de evaluare a materialului probator, instanțele au examinat toate probele cu respectarea principiului stipulat de dispozițiile art. 63 Cod procedură penală.
Prima instanță a indicat probele ce au servit ca temei al soluționării laturii penale și a celei civile și a verificat probatoriul administrat în cauză prin prisma apărărilor formulate de inculpați.
Audiat în cursul primei judecăți, inculpatul - a negat comiterea faptelor, susținând că bunul găsit asupra sa - un - i-a fost vândut de un deținut la ieșirea sa din Penitenciarul Vaslui, în aprilie 2005 și nu poate oferi explicații cu privire la faptul că această bijuterie corespunde elementelor caracteristice celor sustrase din magazinul părții vătămate "", sau că a fost găsită urma sa papilară în magazinul părții vătămate "" Bârlad.
În apărare, a solicitat audierea martorilor și, probă încuviințată de prima instanță și la care a renunțat ulterior.
Inculpatul - a dat declarații în faza urmăririi penale prin care nu a recunoscut comiterea faptei, susținând că nu-l cunoaște pe inculpatul, iar, bijuteriile găsite la locuința sa au fost aduse de rudele sale din Italia.
Ulterior, inculpatul a plecat din țară, nefiind astfel posibilă prezentarea materialului de urmărire penală și nici audierea sa în cursul primei judecăți și în apel.
Prezent în fața instanței de recurs, inculpatul - a negat orice implicare în activitatea infracțională reținută în sarcina sa și a solicitat a fi confruntat cu inculpatul.
Proba solicitată de inculpat a fost administrată în faza urmăririi penale, conform procesului-verbal întocmit de organele de poliție la data de 27 iulie 2006 (filele 167-168 din dosarul de urmărire penală astfel că solicitarea sa de a fi reținută cauza spre rejudecare de către instanța de recurs în vederea efectuării acestei confruntări nu poate fi primită.
Cu ocazia confruntării, inculpatul - a recunoscut că îl cunoaște pe inculpatul, contrar relatărilor făcute inițial, și a declarat că sunt nereale susținerile inculpatului ce și-a menținut și la confruntare declarațiile date prin care arată că inculpatul - a venit la locuința sa împreună cu inculpatul și numitul și i-au adus o sacoșă cu bijuterii din în vederea valorificării.
În evaluarea materialului probator administrat în cauză, instanța de fond a dat eficiență dispozițiilor art. 63 alin. 2 Cod procedură penală ce impun a se face o analiză a tuturor probelor administrate și a se argumenta soluția pronunțată pe acele probe care coroborate susțin situația de fapt reținută.
Prin urmare, în mod corect prima instanță a înlăturat apărările formulate de inculpații - și - prin care prezintă alte variante ale situației de fapt, lipsite de suport probator și mai mult versiunile prezentate sunt infirmate de celelalte probe administrate în cauză și analizate anterior și dovedesc intenția inculpaților de a se sustrage răspunderii penale și consecințelor condamnării.
Concluzionând, Curtea constată că prima instanță a stabilit corect vinovăția inculpaților în săvârșirea faptelor, dovedită cu certitudine de probatoriul administrat în cauză ce confirmă situația de fapt relevată prin rechizitoriu, reținută de prima instanță și menținută de instanța de apel.
Cum din probele administrate în cauză, nu rezultă existența vreunui viciu în stabilirea situației de fapt, în considerentele hotărârii de condamnare pronunțată de prima instanță și menținută de instanța de apel fiind reținută situația de fapt ce rezultă în mod evident din probele administrate, fără a exista o neconcordanță între modul în care acestea au fost percepute și analizate în hotărâre nu poate fi primită nici critica formulată de recurenți privind comiterea unei erori grave de fapt în sensul art. 3859pct. 18 Cod procedură penală.
Verificându-se hotărârile recurate și sub aspectul individualizării pedepselor și a modalității de executare stabilite, Curtea constată următoarele:
La stabilirea tratamentului sancționator s-a făcut o corectă adecvare cauzală atât a criteriilor prevăzute de art. 100 Cod penal, apreciind corect că sancțiunea închisorii este necesară pentru îndreptarea inculpatului minor -, dar și a celor stipulate în art. 72 Cod penal.
Astfel, s-a ținut seama de gradul de pericol social concret al faptelor comise corelat cu împrejurările de săvârșire - mai multe persoane împreună, în timpul nopții și prin efracție, caracterul continuat al infracțiunii în cazul inculpatului - și săvârșirea faptei împreună cu un minor, valoarea prejudiciilor cauzate și nerecuperate, dar și de poziția procesuală nesinceră adoptată de ambii inculpați și antecedentele penale pe care le prezintă - inculpatul - a mai fost condamnat anterior pentru o infracțiune similară, iar, inculpatul - este recidivist postcondamnatoriu.
Toate aceste aspecte au fost avute în vedere la cuantificarea pedepselor ce a manifestat suficientă clemență prin dozarea pedepselor în cuantum orientat spre minimul special prevăzut de lege.
Situația materială precară a familiei și faptul că inculpatul - lucrează pentru a-și ajuta familia nu justifică prin ele însele considerarea lor ca circumstanțe atenuante și în consecință atragerea aplicării unei pedepse reduse, ele trebuie raportate la gradul de pericol social al faptei săvârșite, la urmările ei, la ansamblul condițiilor în care a fost săvârșită, la faptul că inculpatul - s-a sustras cercetării judecătorești în primă instanță și în apel, elemente care, în speță, conduc la concluzia că nu se justifică reducerea pedepsei ori reconsiderarea modalității de executare.
În raport cu cele menționate mai sus, Curtea constată că pedepsele aplicate inculpaților - și - sunt singurele în măsură să asigure realizarea scopurilor educativ și de exemplaritate a acestora, în îndreptarea atitudinii inculpaților față de comiterea de infracțiuni și resocializarea lor viitoare pozitivă.
Analizându-se și critica formulată de inculpatul-recurent - privind omisiunea instanțelor de a-i deduce perioada executată cuprinsă între 29.10.2002-05.05.2005, se constată că prin decizia recurată, instanța de apel a reținut că pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 80/2003 a Judecătoriei Hușia fost executată în perioada 29.10.2002-05.05.2005, cu un rest rămas neexecutat de 480 zile, rest ce a fost contopit în mod corect cu pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2201/2006 a Judecătoriei Bârlad și cu pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită în cauza de față.
Din pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare s-a dispus și deducerea duratei executate de la 16.01.2007 la zi, astfel că susținerile recurentului privind omisiunea deducerii perioadei executate sunt nefondate.
Față de cele expuse mai sus, motivele de recurs invocate fiind neîntemeiate, iar, din examinarea actelor dosarului nu se constată cazuri de casare din cele prevăzute de art. 3859alin. 3 Cod procedură penală care pot fi luate în considerare din oficiu, curtea, în baza art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații - și - împotriva Deciziei penale nr. 286/A din 10 octombrie 2007 Tribunalului Vaslui.
Potrivit art. 38516alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 381 alin. 1 Cod procedură penală se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului - perioada detenției de după data pronunțării deciziei recurate.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală vor fi obligați inculpații-recurenți la plata cheltuielilor judiciare, suportate de stat, în care pentru inculpatul - a fost inclus onorariul pentru apărătorul din oficiu ce va fi suportat din fondurile statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpații - și - împotriva deciziei penale nr. 286/A din 10 octombrie 2007 Tribunalului Vaslui, hotărâre pe care o menține.
Deduce în continuare detenția inculpatului - de la data de 10 octombrie 2007 până la zi.
Obligă pe recurentul - să plătească statului suma de 180 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei onorariu apărător din oficiu suportat din fondurile statului, iar, pe recurentul - suma de 80 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24 ianuarie 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui: -
11.02.2008
2 ex.-
Președinte:Scripcariu GabrielaJudecători:Scripcariu Gabriela, Dumitrescu Daniela, Ghideanu Anca
