Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 840/2009. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 840/ Dosar nr-
Ședința publică de la 04 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurelia Munteanu
JUDECĂTOR 2: Laura Popa
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Țînț
Grefier - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
- procuror - din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov împotriva deciziei penale nr. 217/A/14.07.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul inculpat în stare de arest ( deținut în Penitenciarul Codlea ) asistat de apărător din oficiu, avocat și intimata inculpată în stare de arest ( deținută în Penitenciarul Codlea ) asistată de apărător din oficiu, avocat.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Intimatul inculpat arată că a luat legătura cu familia sa și că ar dorii acordarea unui termen de judecată în vederea pregătirii apărării. La terenul de judecată din 6 noiembrie 2009,când a precizat că nu dorește să-și angajeze apărător, în acel moment nu luase legătura cu familia care dorește să-l ajute în acesta sens.
Întrebată fiind, intimata inculpată arată că nu și-a angajat apărător.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererilor formulate de inculpații, nefiind justificate.
Având în vedere poziția inculpaților de la terenul de judecată, din 6 noiembrie 2009, prin care instanța de judecată a acordat un termen de judecată pentru inculpata pentru angajarea unui apărător, având în vedere poziția inculpatului, prin care a precizat că nu dorește acordarea unui termen de judecată în vedere angajării unui apărător, din data de 6 noiembrie 2009 și până la acesta termen de judecată consideră ca fiind suficient timp pentru ca aceștia să vină cu apărător ales, instanța, apreciază că a respectat toate drepturile procesuale ale inculpaților, iar poziția acestora reprezintă un abuz de drept în acest moment, sens în care respinge cererile formulate de aceștia.
Întrebate fiind, părțile arată că nu au alte cererii de formulat.
Instanța constată cauza în stare de soluționare și, în conformitate cu dispozițiile art. 38513Cod procedură penală, acordă cuvântul asupra dezbaterilor.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea recursului, casarea deciziei penalenr.217 /2009 a Tribunalului Brașov și în cadrul rejudecării să se dispună aplicarea unui spor la pedepsele aplicate inculpaților și. Inculpatul a fost condamnat în baza art. 26 Cod penal raportat la art. 208, art. 209 lit. a, e,g Cp cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal la o pedeapsă de 3 ani închisoare, iar inculpata a fost condamnată în baza art. 208, art. 209 lit. a,e,g Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal la o pedeapsă de 3 ani închisoare. După aplicarea acestei pedepse, instanța a constatat că inculpații au mai fost condamnații anterior la alte pedepse, au descontopit pedepsele aplicate prin sentința penală nr.1137/2007 a Judecătoria Brașov și s- constat că aceștia aveau pedepse de 4ani închisoare, respectiv 3 ani închisoare,iar contopind aceste pedepse a dispus aplicarea unei pedepse de 4 ani închisoare lui și de 3,6 lui închisoare pentru inculpata, fără aplicarea unui spor. Apreciază că se impunea a se da eficiență regulilor concursului de infracțiuni, considerând că inculpații fără aplicarea acestui spor nu vor simții rigorile legii penale cu atât mai mult cu cât aceștia sunt cunoscuții cu antecedente penale, au mai comis și alte fapte penale, fiind specializații în comiterea acestui gen de infracțiuni,respectiv furtul din buzunare.
În aceste condiții, apreciază că se impune admiterea recursului și aplicarea unui spor corespunzător la pedepsele aplicate celor doi inculpații, de instanța de fond.
Avocat, pentru intimatul inculpat solicită respingerea recursului parchetului, apreciind că nu se impune pentru acesta inculpat aplicarea unui spor, solicitând menținerea deciziei penală nr. 217/2009 a Tribunalului Brașov, ca fiind legală și temeinică. Apreciind că instanța de judecată a analizat faptele săvârșite de inculpații și a data eficiență circumstanțelor atenuante.
Avocat, pentru intimata inculpată, în baza art.38515Cod procedură penală, solicită respinge recursului declarat de parchet, împotriva deciziei penale pronunțate de Tribunalul Brașov ca fiind nefondat. Consideră pedeapsa aplicată inculpatei corect individualizată, instanța de judecată având în vedere gradul de pericol social al faptei săvârșite de inculpată. Apreciază hotărârea instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Intimatul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului formulat de către parchet.
Intimata inculpată, având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului formulat de către parchet. având în vedere că are în întreținere 4 copii.
Curtea
Asupra recursului penal de față, constată:
Prin sentința penală nr.1775/11.12.2008, pronunțată în dosar nr-, Judecătoria Brașov în baza art.26 Cod penal raportat la art.208 alin 1, 209 alin.1 lit.a,e,g Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat, parte vătămată.
În baza art.449 Cod procedură penală a descontopit pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1137/14.06.2007 a Judecătoriei Brașov, astfel cum a rămas definitivă și a repus în individualitatea lor pedepsele de 4 ani închisoare, 3 pedepse de câte 3 ani închisoare, cu aplicarea celei mai grele de 4 ani închisoare, cu executare în regim de detenție.
În baza art.208 alin.1, 209 alin.1 lit. a,e,g,Cod penal, cu aplicarea art.37 lit. b Cod penal a condamnat pe inculpata la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, parte vătămată.
În baza art.449 Cod procedură penală a descontopit pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.1137/14.06.2007 a Judecătoriei Brașov, astfel cum a rămas definitivă și a respins în individualitatea lor pedepsele de 3 ani și 6 luni închisoare și 3 ani închisoare cu aplicarea celei mai grele de 3 ani și 6 luni închisoare cu executare în regim de detenție.
A constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
A menținut măsura de siguranță a confiscării speciale dispusă în baza art.118 lit.c Cod penal prin sentința penală nr.1137/14.06.2007 a Judecătoriei Brașov, a sumei de 1530 de lei de la inculpatul și a sumei de 400 de lei de la inculpata.
A anulat mandatele de executare emis față de cei doi inculpați în baza sentinței penale nr.1137/2007 a Judecătoriei Brașov și a dispus emiterea unui nou mandat.
A obligat la cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 3.11.2005, orele 19, partea vătămată se afla în Autogara nr.1 din Municipiul B împreună cu soțul său și martorele și - intenționând să se deplaseze la B cu unul din microbuzele parcate din autogară.
În timp ce aștepta să urce în mijlocul de transport, partea vătămată a simțit că este împinsă din spate de o persoană de sex masculin care s-a interesat în ce direcție pleacă autobuzul.
În momentele imediat următoare, partea vătămată a simțit că i se umblă în rucsacul pe care îl avea la spate, astfel că s-a întors și a observat bărbatul ce se împingea inițial și o femeie.
Când a urcat în autobuz, partea vătămată a constatat că din rucsac i-a dispărut un portofel de pânză ce conținea 500 lire sterline.
Ulterior, în cursul urmăririi penale, persoana de sex masculin care a împins-o pe partea vătămată la urcarea în autobuz a fost identificată în persoana inculpatului, în timp ce persoana de sex feminin care i-a sustras portofelul profitând de diversiunea creată în mod voit a fost identificată ca fiind.
Starea de fapt a fost reținută pe baza probelor administrate, depozițiile martorilor oculari și -, martorilor asistenți și, declarațiile părții vătămate.
Deși inculpata a contestat procesul - verbal de recunoaștere din grup, cele consemnate în acest act procedural sunt confirmate de depozițiile martorilor asistenți audiați în cursul urmăririi penale.
Procedând la individualizarea pedepselor, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art.72 Cod penal, dar a făcut aplicarea dispozițiilor art.449 Cod procedură penală cu privire la pedeapsa aplicată fiecărui inculpat prin sentința penală nr.1137/14.06.2007 a Judecătoriei Brașov, astfel cum a rămas definitivă.
Împotriva hotărârii sus menționate a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, care a solicitat aplicarea unui spor de pedeapsă.
Prin decizia penală nr.217/A/14.07.2009, Tribunalul Brașova respins apelul formulat de Parchet și a obligat la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
Situația de fapt și încadrarea juridică dată faptelor comise la 3.11.2005 de către inculpații și au fost corect realizate de prima instanță care a valorificat corespunzător probele administrate în faza de urmărire penală și a cercetării judecătorești.
Pedepsele aplicate de această instanță au fost în mod just individualizate în concordanță cu prevederile art.72 Cod penal, și nu se impune aplicarea unui spor față de pedepsele aplicate inculpaților prin sentința penală nr.1137/2007 a Judecătoriei Brașov, astfel cum a rămas definitivă.
Împotriva hotărârii sus menționate a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov criticând-o pentru netemeinicie, prin neaplicarea unui spor la pedepsele aplicate ambilor inculpați.
În dezvoltarea motivelor de recurs, Parchetul a arătat că, prin neaplicarea unui spor, practic, nu s-a dat eficiență regulilor concursului de infracțiuni, inculpații nu resimt în nici un mod rigorile legii penale, întrucât oricâte fapte ar fi comis, acestea nu se regăsesc în individualizarea pedepsei rezultante, ei rămânând în executarea pedepsei celei mai grele.
Pentru a-și atinge scopul preventiv - educativ al pedepsei și pentru a fi cu adevărat un mijloc de corecție în raport cu gradul de pericol social al faptelor comise, este imperios necesar aplicarea uni spor.
Examinând hotărârea recurată în raport de actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, de probele administrate, curtea constată că recursul formulat este întemeiat.
Stabilirea și aplicarea sancțiunilor de drept penal trebuie să se facă prin determinarea corectă a acestora în raport cu gravitatea faptei săvârșite și cu persoana infractorului, respectiv cu starea de pericol concretă, astfel încât sancțiunea aplicată să fie aptă să-și îndeplinească funcțiile și să-și atingă scopul.
Astfel, sancțiunile de drept penal nu-și pot îndeplini scopul de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, respectiv de noi fapte prevăzute de legea penală, atât din partea făptuitorului, cât și din partea altor persoane și nu pot influența asupra conștiinței infractorului decât dacă sunt perfect adaptate cazului individual, particularităților persoanei făptuitorului, nevoilor acestuia de îndreptare și reeducare sau cerințelor de înlăturare a stării de pericol.
În speță, pe baza probelor judicios administrate s-a dovedit că inculpații și sunt complicele respectiv autorul infracțiunii comise la data de 3.11.2005, orele 19 din Autogara nr.1 B, parte vătămată.
Față de cazierul judiciar al fiecărui inculpat, starea de recidivă și, pe cale de consecință, perseverența infracțională a acestora, a aplica pedeapsa cea mai grea ce a rezultat din contopirea pedepselor fără adăugarea unui spor de pedeapsă înseamnă a încălca principiul sus menționat respectiv al individualizării sancțiunilor de drept penal.
Ca atare, în vederea realizării scopului preventiv - educativ al pedepsei, curtea apreciază că aplicarea uni spor de 1 an și 6 luni închisoare inculpatului, respectiv 1 an închisoare inculpatei este în acord cu gradul de pericol social al faptelor comise și cu personalitatea fiecărui infractor ( motiv de casare întemeiat pe prevederile art.3859alin.1 pct.14 Cod procedură penală).
Așa fiind, în baza art.38515alin.1 lit.d Cod procedură penală, se va admite recursul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, se vor casa, respectiv desființa hotărârile instanțelor de apel și fond, și prin sporirea pedepselor aplicate inculpaților și în sensul celor arătate, vor executa 5 ani și 6 luni închisoare - primul, respectiv 4 ani și 6 luni închisoare - secundul, cu menținerea celorlalte dispoziții.
Cheltuielile judiciare vor fi stabilite conform art.192 alin.3 Cod procedură penală.
PENTRU ACSTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov împotriva deciziei penale nr.217/A/2009 a Tribunalului Brașov, pronunțată în dosar nr-, pe care o casează în ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor, desființând în aceleași limite și sentința penală nr. 1775/2008 a Judecătoriei Brașov.
Rejudecând în acest limite,
pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului cu 1 an și 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare.
pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatei cu 1 an închisoare, urmând ca inculpata să execute în final pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor.
Constată că inculpații sunt arestați preventiv în altă cauză.
În baza art.189 Cod procedură penală, onorariile apărătorilor din oficiu în cuantum de câte 300 lei se suportă din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților și se includ în cheltuielile judiciare.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 4 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.M/ 22.12.2009
/23.12.2009
jud. fond.-,
Jud. fond-
Președinte:Aurelia MunteanuJudecători:Aurelia Munteanu, Laura Popa, Nicoleta Țînț