Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 86/2010. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 86/

Ședința publică din 28 ianuarie 2010

PREȘEDINTE: Anca Nacu

JUDECĂTOR 2: Laura Bogdan

JUDECĂTOR 3: Codrina Iosana

GREFIER: A BECHE

Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 312 din 23.11.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică lipsește inculpatul recurent, pentru care se prezintă avocat din oficiu din cadrul Baroului T, cu delegație la dosar, lipsind partea vătămată intimată R.

Procedura legal îndeplinită.

După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Avocatul din oficiu solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea hotărârii atacate și în rejudecare să se dispună aplicarea unei pedepse cu suspendare, ținându-se cont de faptul că inculpatul a recunoscut comiterea faptei, este încadrat în muncă, iar prejudiciul a fost recuperat.

Procurorul pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de inculpat, atitudinea sinceră a inculpatului fiind avută în vedere prin reducerea în apel a pedepsei aplicate acestuia.

Deliberând, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1707 din 5 octombrie 2009, pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr-, în baza art. 208 alin. 1, 4 Cod penal, art. 209 alin. 1, lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c, art. 78 alin. 1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 31.08.1978 în localitatea B, județul B, cetățean român, studii 3 clase, necăsătorit, ziler, domiciliat în localitatea Nădlac,-, județul A, CNP--, la 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 208 alin. 1 Cod penal, art. 209 alin. 1, lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c și art. 78 alin.1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, născut la data de 16.02.1982, la 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiuni de furt calificat.

În baza art. 208 alin. 1 Cod penal, art. 209 alin. 1, lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 99 și următoarele Cod penal a fost condamnat inculpatul, născut la data de 15.09.1991, la 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiuni de furt calificat.

Pe durata și în condițiile prev. de art. 71 Cod penal s-a interzis fiecărui inculpat exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.

În baza art. 81, 82, Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate mai sus inculpaților pe un termen de încercare de 5 ani și inculpatului pe un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.

S-a atras atenția inculpaților și, asupra prevederilor art. 83 Cod penal.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a pedepsei principale aplicate inculpaților și.

S-a constatat că partea vătămată R nu s-a constituit parte civilă în cauză, ca urmare a reparării integrale prin restituire în natură a prejudiciului cauzat.

A fost obligat fiecare inculpat la plata către stat a câte 600 cheltuieli judiciare, fiecare și s-a dispus virarea din fondurile Ministerului Justiției către Baroul d e Avocați Aas umei de 900 lei onorar avocat oficiu.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în noaptea de 15/16.12.2008, în jurul orelor 21,30 - 22,30, inculpații, și, aflându-se la ferma agrozootehnică aparținând părții vătămate R, au sustras o cantitate de 1040 kg porumb boabe, pe care au încărcat-o în 17 saci de rafie, pe care i-au urcat în semiremorca monoax și pe care inculpatul a legat-o de tractorul agricol 455, ce se aflau în curtea fermei, și care avea cheile în contact, pentru a transporta porumbul sustras. Inculpatul a urcat la volanul tractorului, iar ceilalți coinculpați s-au urcat în semiremorcă, deplasându-se la locuința martorei, din localitatea Nădlac,-, județul A, căreia intenționau să vândă porumbul. Atât tractorul cât și semiremorca aparțin părții vătămate R. Profitând de faptul că poarta de la intrarea în curtea martorei a fost descuiată, aceștia au introdus tractorul și semiremorca încărcată cu porumb în curte, moment în care martora, auzind, a ieșit în curte, cerându-le celor trei inculpați să scoată tractorul încărcat cu porumb din curtea ei, pentru că nu dorește să cumpere porumb. Inculpații, observând o patrulă de poliție care circula prin zonă, au abandonat tractorul și semiremorca încărcată cu porumb în curtea martorei.

Prejudiciul în valoare totală de 25.400 lei (25.000 lei valoarea tractorului agricol și a semiremorcii monoax, iar 400 lei valoarea cantității de 1040 kg porumb boabe) cauzat părții vătămate R, a fost reparat integral prin restituirea în natură a bunurilor sustrase, astfel că partea vătămată nu s-a mai constituit parte civilă în cauză.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, solicitând prin motivele depuse în scris și susținute oral de apărătorul său, admiterea apelului, desființarea hotărârii și pe fond reducerea pedepsei aplicate și suspendarea condiționată a executării acesteia sau suspendarea sub supraveghere a pedepsei. S-a arătat că pedeapsa aplicată este mult prea mare față de circumstanțele faptei și ale făptuitorului și prima instanță nu a avut în vedere circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 Cod penal care i se puteau aplica, întrucât a avut o bună conduită atât înainte de săvârșirea infracțiunii cât și pe parcursul desfășurării procesului penal, s-a prezentat de fiecare dată în fața instanței, a fost sincer recunoscând comiterea faptei, prejudiciul a fost recuperat. S-a susținut că în concordanță cu practica CEDO, pedeapsa este mult prea mare și scopul acesteia poate fi atins și fără executarea efectivă.

Prin decizia penală nr. 312 din 23.11.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, a fost admis apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 1707 din 5 octombrie 2009, pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr-, care a fost desființată cu privire la cuantumul pedepsei aplicate acestuia și rejudecând, a fost redusă de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 alin.1, 4, 209 alin.1 lit. a, g și i Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c și art.78 alin.1 Cod penal, menținându-se restul dispozițiilor sentinței atacate.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Arada reținut că prima instanță, pe baza probelor de la dosar și anume - proces verbal de consemnare a plângerii, proces verbal de cercetare criminalistică, proces verbal de cercetare la fața locului, declarațiile părții vătămate R, planșa foto, declarațiile martorilor, declarațiile inculpaților, - în mod corect a reținut vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii pentru care l-a condamnat și căreia i-a dat încadrarea juridică legală.

Fapta inculpatului care, împreună cu două persoane, din care unul minor, în noaptea de 15/16.12. 2009, sustras cantitatea de 1040 kg. porumb boabe de la partea vătămată R și pentru a transporta cerealele sustrase a sustras tractorul agricol, aflat în incinta fermei părții vătămate, care avea cheile în contact constituie infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.1, 4, art. 209 alin.1 lit. a, g și i Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal.

La data săvârșirii faptei, inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale care să atragă starea de recidivă, dar potrivit fișei de cazier judiciar (fila 31 dosar de urmărire penală) nu se află la prima abatere care să atragă incidența răspunderii penale. Astfel, el a fost condamnat pentru infracțiuni de furt și pentru infracțiuni referitoare la viața sexuală, care însă nu atrag starea de recidivă, fiind incidente dispozițiile art. 38 alin. ultim Cod penal.

Inculpatul apelant, în faza de urmărire penală a recunoscut comiterea faptei iar în fața instanței a uzat de dreptul la tăcere, prejudiciul este reparat în întregime. În privința acestuia instanța a reținut nivelul de instruire școlară ca absolvent a 3 clase primare, faptul că nu are loc de muncă.

Instanța a remarcat prezența inculpatului la judecarea cauzei, atât în fața primei instanțe, cât și în fața instanței de apel, prezență care dovedește interesul pe care acesta îl manifestă față de situația sa și conștientizarea riscului pe care îl presupune aplicarea unei eventuale sancțiuni. Totodată, prezența inculpatului la judecată, denotă intenția acestuia de a colabora cu autoritățile judiciare și dovedește o adaptare adecvată la standardele normative ale societății și o acceptare a acestora. Această capacitate corespunzătoare de integrare socială permite exprimarea concluziei că inculpatul a realizat gravitatea faptei comise, impunându-se aplicarea unui tratament sancționator mai puțin represiv, respectiv reducerea pedepsei la minimul special de 3 ani închisoare.

Condițiile concrete în care a fost comisă fapta și persoana inculpatului nu justifică reținerea de circumstanțe atenuante cu consecința reducerii pedepsei sub minimul special, cum a solicitat acesta.

În privința modalității de executare a pedepsei aplicate, tribunalul a reținut că executarea acesteia în regim de detenție, dispusă de prima instanță, corespunde scopului preventiv educativ astfel cum a fost definit de art. 52 Cod penal.

Aceasta deoarece, analiza în timp a incidentelor arată că acestea au fost progresive, plecând de la incidente mai mici ca și amploare spre incidente mai grave, sancționate ca atare cu pedepse corespunzătoare, iar aplicarea unei pedepse neprivative de libertate nu mai este și nu mai poate fi eficientă. Toate aceste acțiuni repetate de încălcare a normelor de conduită socială săvârșite în condițiile prezenței mai multor persoane, printre care un minor, dau un sentiment de nesiguranță și un climat de neliniște societății, care trebuie asigurat în primul rând de autorități. În asemenea situații, dreptul societății și al opiniei publice la un mediu adecvat și de siguranță este primordial și nu poate fi încălcat de vreo persoană sau grup de persoane. Iar atunci când această siguranță și liniște publică este încălcată, autoritățile sunt și trebuie să fie îndreptățite să intervină inclusiv prin măsuri de privare de libertate.

În nici un moment spiritul tratatelor internaționale la care România a aderat nu a fost și nici nu este în sensul priorității drepturilor individuale ale unor persoane față de dreptul societății la un mediu și climat liniștit sau sigur de desfășurare a vieții în societate. Iar trenarea luării unor măsuri și pasivitatea organelor statului fac în timp ca asemenea activități în grup să fie încurajate și încrederea în capacitatea autorităților de a soluționa asemenea probleme să fie puternic diminuată.

Împotriva deciziei penale nr. 312 din 23.11.2009 a Tribunalului Arad, pronunțată în dosarul nr-, a declarat recurs inculpatul recurent, înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA la data de 10.12.2009, sub nr-. Recursul nu a fost motivat în scris.

Din analiza deciziei recurate, prin prisma motivelor de recurs invocate și analizate din oficiu, potrivit art. 385⁹al. 3.C.P.P. Curtea reține următoarele:

Critica adusă de către inculpat hotărârii recurate sub aspectul reducerii pedepsei aplicate și suspendării condiționate a acesteia, este nefondată.

La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele speciale de pedeapsă, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului și împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte.

Ca măsură de constrângere, pedeapsa are, pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește comportamentul făptuitorului.

Ca atare, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea săvârșirii altor fapte penale.

În cauză, în mod corect nu au fost reținute circumstanțe atenuante, dar pedeapsa a fost orientată spre minimul special prevăzut de textul de lege, avându-se în vedere faptul că prejudiciul a fost recuperat, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei. În ceea ce privește modalitatea de executare, având în vedere faptul că pedepsele anterioare nu și-au atins scopul, inculpatul săvârșind în continuare infracțiuni chiar împreună cu un minor, Curtea apreciază că o pedeapsă neprivativă de libertate ar fi inoportună în cazul inculpatului.

Curtea apreciază că în raport de gradul de pericol social al faptei, rezultat din modalitatea și împrejurările concrete de comitere a acesteia, menținerea cuantumului pedepsei și a modalității de executare este justificată, raportat la dispozițiile art. 72 și 52.

Cod Penal

Având în vedere aceste considerente, în baza art. 385¹⁵pct. 1 lit. b pr. pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul recurent împotriva deciziei penale nr. 312 din 23.11.2009 a Tribunalului Arad, pronunțată în dosarul nr-.

Potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga pe inculpatul recurent la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs, iar suma de 100 lei, reprezentând onorariu apărător oficiu se va avansa din contul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 385¹⁵pct. 1 lit. b respinge C.P.P. ca nefondat recursul declarat de inculpatul recurent împotriva deciziei penale nr. 312 din 23.11.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.

În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă pe inculpatul recurent la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, iar suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător oficiu se va avansa din contul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 28.01.2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

A BECHE

Red. /28.01.2010

Tehnored./2 ex./02.02.2010

Prima instanță:

Inst. de apel:,