Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 959/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 2750/300/2009
1464/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.959
Ședința publică din data de 1 iulie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Lavinia Lefterache
JUDECĂTOR 2: Liliana Bădescu
JUDECĂTOR 3: Veronica Cîrstoiu
GREFIER: ---
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol judecarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 344/A din data de 25.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-inculpatul, personal, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu - avocat, cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosar.
Procedura nelegal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează lipsa de procedură cu intimatul-parte vătămată, nefiind restituită la dosar dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu acesta.
La solicitarea Curții, apărătorul de semnat din oficiu al recurentului-inculpat, arată că recursul vizează reindividualizarea pedepsei.
Reprezentantul Ministerului Public, față de aceste motive, apreciază că această cauză se poate soluționa și cu lipsa de procedura învederată.
Curtea, deliberând, apreciază că partea-vătămată nu are pretenții proprii și nemaifiind cereri noi de formulat sau excepții de invocat, acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului, recurentul-inculpat fiind de acord cu asistența juridică din oficiu.
Apărătorul desemnat din oficiu al recurentului-inculpat arată că recursul se întemeiază pe dispozițiile art.385/9 pct.14 C.P.P. reindividualizarea pedepsei. Consideră că pedeapsa aplicată inculpatului de 3 ani și 3 luni este prea mare în raport de circumstanțele sale personale, având în vedere că înaintea săvârșirii faptei avea un loc de muncă, a recunoscut și regretat fapta săvârșită, prejudiciul a fost recuperat, iar partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
Față de cele arătate, solicită admiterea recursului și reindividualizarea pedepsei aplicate.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca nefondat, a recursului formulat și menținerea ca legală și temeinică hotărârea atacată. Apreciază că nu se impune o nouă redozare a pedepsei, întrucât pedeapsa de 3 ani și 3 luni este orientată spre minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită de către inculpat. Consideră că instanța de apel, în mod corect a apreciat că inculpatul a săvârșit fapta în stare de recidivă postexecutorie, anterior fiind condamnat de 5 ori pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, de unde rezultă perseverența infracțională a acestuia.
Precizează că atitudinea sinceră a inculpatului sau faptul că prejudiciul a fost acoperit, sunt aspecte care nu prezintă relevanță față de antecedența sa infracțională, inculpatul fiind prins în flagrant.
Concluzionând, solicită respingerea recursului ca nefondat și deducerea prevenției la zi.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorul desemnat din oficiu.
Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Deliberând asupra recursului declarat de recurentul-inculpat împotriva Deciziei penale nr.344/A/02.06.2009 a Tribunalului București - Secția I Penală, din Dosarul nr- constată.
Prin decizia penală nr.nr.344/A/02.06.2009 din dosarul nr-, Tribunalul București, secția I penală, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 260/02.04.2009, a Judecătoriei sectorului 2. În baza art. 192 alin 2 Cod procedură penală a fost obligat apelantul inculpat la 150 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr.-.04.2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B, în dosarul nr-, s-au hotărât următoarele:
În temeiul art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. e Cod Penal, cu aplic. art. 37. b Cod Penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 ani și 3 luni închisoare.
În temeiul art.71 rap. i s-au interzis inculpatului pe perioada executării pedepsei închisorii, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b
Cod PenalÎn temeiul art. 88.Cod Penal s-a computat din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive a inculpatului, de la data de 14.02.2009 la zi.
În temeiul art.350 al.1 s C.P.P.-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
S-a luat act că partea vătămată Di nu s-a constituit parte civilă.
În temeiul art.191 al. 1.C.P.P. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 de lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în baza materialului probator administrat în cauză, că situația de fapt expusă în rechizitoriu corespunde pe deplin adevărului, din coroborarea probelor prezentate de acuzare (procesul-verbal de prindere în flagrant, plângerea și declarațiile părții vătămate, procesul-verbal de percheziție corporală, declarațiile martorului, procesele-verbale de recunoaștere a inculpatului, dovada de restituire a sumei sustrase și declarațiile inculpatului) rezultând indubitabil că la data de 14.02.2009, în jurul orei 13,00, în timp ce se afla în din B, sectorul 2, inculpatul a profitat de neatenția părții vătămate Di, persoană în vârstă de 92 de ani și i-a sustras din buzunar suma de 10 lei.
Inculpatul a fost surprins în flagrant de organele de poliție, având suma sustrasă În mâna, sumă ce a fost restituită părții vătămate.
În raport cu situația de fapt reținută, instanța a constatat că în drept fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie, prev. de art. 208 al. 1 - ar!. 209 al. 1. e Cod Penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod Penal, în temeiul căruia a dispus condamnarea acestuia.
La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere, pe de o parte, starea de recidivă a inculpatului, perseverența sa infracțională, relevată de cele 5 condamnări suferite anterior, în majoritatea lor tot pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat, pericolul social concret ridicat al infracțiunii săvârșite, dat nu atât de cuantumul prejudiciului cauzat părții vătămate cât de circumstanțele săvârșirii faptei (într-un loc public și, mai ales, asupra unei persoane În vârstă de 92 de ani) însă pe de altă parte a ținut seama și de atitudinea constant sinceră adoptată de inculpat pe parcursul procesului penal cât și de aspectul că prejudiciul infracțional a fost acoperit ca urmare a intervenției operative a organelor de poliție.
În raport cu aceste criterii, văzând și celelalte dispoz. ale art. 72.Cod Penal, instanța i-a aplicat inculpatului o pedeapsă de 3 ani și 3 luni închisoare.
În temeiul art. 71.Cod Penal și cu aplicarea directă și prioritară a dispozițiile art. 3 din Protocolul I la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a libertăților Fundamentale instanța i-a interzis inculpatului, pe perioada executării pedepsei, cu titlu de pedeapsă accesorie, doar drepturile prevăzute de art. 64. a teza a II-a și lit. b
Cod PenalÎn temeiul art. 88.Cod Penal a computat din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive a inculpatului.
Constatând, față situația de fapt reținută și de soluția ce s-a pronunțat, că se impune privarea în continuare de libertate a inculpatului, instanța a menținut măsura arestării preventive a acestuia, în temeiul art. 350 al. 1.p Cod Penal
A luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie solicitând în esență reindividualizarea judiciară a pedepsei cu reținerea disp. art.76.c
Cod PenalPentru a decide astfel, Tribunalul a constatat că apelul declarat este nefondat fiind respins pentru următoarele considerente:
La individualizarea pedepsei instanța de fond a avut în vedere, pe de o parte, starea de recidivă a inculpatului, perseverenta sa infracțională, relevată de cele 5 condamnări suferite anterior, în majoritatea lor tot pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat, pericolul social concret ridicat ai infracțiunii săvârșite, dat nu atât de cuantumul prejudiciului cauzat părții vătămare cât de circumstanțele săvârșirii faptei (într-un loc public și, mai ales, asupra unei persoane în vârstă de 92 de ani) însă pe de altă parte a ținut seama și de atitudinea constant sinceră adoptată de inculpat pe parcursul procesului penal cât și de aspectul că prejudiciul infracțional a fost acoperit ca urmare a intervenției operative a organelor de poliție.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul.În recurs s-a invocat cazul de casare prevăzut de art.3859pct.14 Cod procedură penală,în sensul că pedeapsa aplicată este mult prea severă atât în ceea ce privește cuantumul, cât și ca modalitate de executare, având în vedere circumstanțele sale personale, împrejurarea că nu este cunoscut cu antecedente penale și faptul că a avut o atitudine de recunoaștere și regret.
Analizând hotărârea recurată, Curtea, în baza art. 385/15 pct. 1 litera b Cod procedură penală va respinge recursul apreciind cazul de casare ca nefondat, pentru următoarele considerent:
În ceea ce privește cazul de casare prevăzut de art. 385/9 pct. 14 CPP, curtea constată că acesta este nefondat în raport de vârsta părții vătămate, 92 de ani, fapta comisă, furt din buzunare într-un loc public.
Astfel, critica recurentului inculpat, în sensul acordării eficienței a dispozițiilor art. 74. pen.76 C pen nu va fi reținută, deoarece forma infracțiunii nu justifică reținerea circumstanțelor atenuante.
Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corectă individualizare, proporționare a acesteia, care să țină seama și de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se reintegreze în societate.
Pentru considerentele expuse anterior va respinge recursul și va face aplicarea art. 192 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 344/A/02.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală.
Deduce perioada reținerii și arestării preventive, începând cu data de 14.02.2009 - la zi.
Obligă recurentul la 300 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei - reprezentând onorariul apărătorului din oficiu - se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 01.07.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
---
Red.
Dact./13.07.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția I-a Penală
Președinte:Lavinia LefteracheJudecători:Lavinia Lefterache, Liliana Bădescu, Veronica Cîrstoiu
