Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 1116/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 1795/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 1116
Ședința publică de la 23 iulie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Anca Alexandrescu
JUDECĂTOR 2: Petre Popescu
JUDECĂTOR 3: Florică Duță
GREFIER - - -
___
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - este reprezentat legal prin procuror.
Pe rol, soluționarea cauzei penale, având ca obiect recursurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI și de inculpații -, împotriva încheierii de ședință din data de 21 07 2009 pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții inculpați -, personal, în stare de arest preventiv și asistat de apărător ales, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. - din 26 mai 2009 emisă de Cabinet Individual, personal, în stare de arest preventiv și asistat de apărător ales, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. - din 26 mai 2009 emisă de Cabinet Individual, intimații inculpați OG, personal, în stare de arest și asistat de apărător ales, avocat, personal, în stare de arest și asistat de apărător ales, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 45306 din 23 iulie 2009 emisă de Cabinet Individual.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Întrebate fiind, părțile declară că nu mai sunt alte cereri sau excepții de invocat, motiv pentru care, Curtea, constată cauza în stare de judecată și în temeiul art. 385/13 Cod procedură penală, acordă cuvântul, în dezbaterea recursurilor.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, critică încheierea atacată, respectiv măsura luată de către instanță față de cei doi intimați inculpați.
Pe lângă motivele de recurs depuse în scris, apreciază că instanța nu a fost legal investită cu soluționarea cereri de liberare provizorie sub control judiciar a inculpaților și OG care au formulat această cerere oral în fața instanței de judecată. Art. 160/6 Cod procedură penală, este foarte clar, în sensul că trebuie să existe o cerere care trebuie să cuprindă anumite mențiuni arătate în alin 2 al aceluiași articol, apreciind astfel că cererile de liberare provizorie sub control judiciar și liberare sub cauțiune pot fi formulate doar în scris, aceasta fiind și practica constată a instanțelor judiciare, apreciind că instanța nu a fost legal investită, motiv pentru care sub acest aspect, solicită casarea încheierii și rejudecând cererile formulate și cenzurarea hotărârii instanței pe starea de arest.
Dacă se va considera că cererile au fost corect formulate, solicită a se observa că în conformitate cu art.160/2 alin 3 instanța era obligată să impună inculpaților anumite obligații, omițând obligația prev. la lit. 2 al art. 160 /2 alin. 3 Cod procedură penală.
Încheierea nu este motivată sub nici o formă în privința liberării sub control judiciar, întrucât nu rezultă care au fost temeiurile care au determinat instanța să ia această măsură.
Instanța a motivat hotărârea făcând trimitere la diverse hotărâri ale jurisprudenței CEDO, general valabile și aplicabile oricărei spețe, nerespectând dispozițiile clare ale Codului d e procedură penală.
Apreciază că în cauză sunt incidente disp. art. 160/2 alin 2 Cod procedură penală, cu atât mai mult cu cât actele reținute în sarcina celor doi inculpați nu au avut caracter singular nici întâmplător. Faptul că inculpații și-au menținut declarațiile, nu reprezintă un element de noutate cum nici schimbarea declarațiilor celor două părți vătămate nu pot fi luate în considerare, întrucât nu au legătură cu faptele reținute în sarcina celor doi inculpați. Consideră că există date că lăsați în libertate, inculpații ar săvârși alte infracțiuni ori ar încerca să influențeze părțile și martorii din dosar. Mai solicită a se avea în vedere declarațiile tuturor părților vătămate și alte martorilor care au subliniat starea de temere a părților vătămate constrânse la plata unor sume foarte mari de bani, raportul de evaluare psihologică a părții vătămate.
Apărătorul ales pentru intimat inculpat, apreciază că reprezentantul parchetului se află în eroare, pentru că la art. 160/6 alin 5 Cod procedură penală se vorbește de cererile care nu sunt depuse la instanță, ci despre cele care sunt depuse la organul de urmărire penală, administrația locului de deținere sau la procuror. Modalitatea de a formula cererea, oral, în fața instanței de judecată, investită cu fondul, este perfect legală.
Există motivare corespunzătore din partea instanței de fond, în ceea ce privește hotărârea luată. Faptul că a fost invocată jurisprudența CEDO, aceasta este obligatorie pentru România care și-a asumat obligația respectării tuturor drepturilor și libertăților pe care le are cetățenii aflați în jurisdicția sa.
Inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, se ocupa cu cumpărarea și vânzarea de autoturisme din Spania și Germania.
Referitor la actul medical al părții vătămate, arată că acesta nu a fost făcut la solicitarea organului de urmărire penală, fiind un act extrajudiciar și nu o probă pentru că până la acest moment nu a fost solicitat nici de MINISTERUL PUBLIC.
Mai solicită a se observa declarațiile date de partea vătămată din care nu rezultă numele inculpatului. Instanța a constatat că în perioada scursă și s-au administrat probatorii nu s-a putut face dovada celor existente, sau celor afirmate la luarea măsurii arestării preventive, considerând în mod corect că trebuie să înlocuiască această măsură, dispunând liberarea sub control judiciar cu respectarea acestor obligații, ca o garanție asupra bunului mers al procesului.
Apărătorul ales pentru inculpatul recurent OG, arată că acesta nu a formulat oral cererea ci în scris, fiind depusă la termenul din 21 iulie 2009. În ceea ce privește motivarea instanței de fond, apreciază că aceasta este corect motivată, este legală chiar dacă aceasta nu a luat în considerare dreptul intern. Instanța de fond nu este obligată ca în momentul în care are pe rol aceste cereri foarte bine identificate în Codul d e procedură penală, nu este obligată să țină cont de temeiurile care au condus la arestarea preventivă.
Inculpatul nu a încercat zădărnicirea adevărului și influențarea părților vătămate sau a martorilor, nu este cunoscut cu antecedente penale are doi copii minori, domiciliul stabil, iar la dosar sunt acte din care rezultă că inculpatul avea un loc de muncă.Arată că sunt două părți vătămate, respectiv, care este arestat pentru înșelăciune iar este foarte bun prieten cu inculpatul, fiind la dosar dovezi în acest sens,acesta din urmă fiind dat și el în urmărire generală.
Pentru aceste motive solicită respingerea recursului declarat de Parchet, cererea fiind legal și temeinic admisă.
Apărătorul ales pentru inculpații recurenți și OG, pune concluzii de admitere a recursurilor, casarea încheierii atacate, întrucât în dosar nu este decât o prezentare generică, iar instanța trebuia să constate existența practică a unei constrângeri de natură a schimba comportamentul părții vătămate în vederea atenuării sau înlăturării răspunderii penale a acestuia.
Nefiind constatată în mod concret o astfel de situație nu suntem sunt incidența asupra primei ipoteze din art. 148 lit. e Cod procedură penală. Încercarea de înțelegere frauduloasă nu există, aceasta trebuie să se manifeste în mod specific și să fie constatată în mod legal, făcându-se referire la o convorbire telefonică în care inculpatul își exprimă temerea că părțile vătămate s-ar putea să le ceară niște sume mari de bani. Temeiurile nu au existat niciodată, astfel încât nu se mențin, pentru că în încheierea prin care s-a dispus arestarea preventivă se face referire la faptul că la luarea acestei măsuri s-a avut în vedere referatul procurorului și probele existente la dosar.
În referatul procurorului, instanța a fost indusă în eroare cu privire la situația de fapt existență în speță, în sensul că deliberat și cu rea credință, procurorul de caz a ascuns instanței probe din dosar. Solicită revocarea măsurii arestării preventive, deoarece nu sunt incidente nici una dintre dispozițiile ce susțin această măsuri, nu sunt probe pertinente și concludente, ci doar niște indicații generice.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, pe recursurile declarate, pune concluzii de respingere, apreciind că în mod corect instanța a constatat că subzistă temeiurile reținute anterior, acestea nu s-au modificat.
Recurenții inculpați -, având pe rând cuvântul, arată că achiesează la concluziile puse de apărătorul lor.
Intimații inculpați OG, având pe rând cuvântul, arată că lasă la aprecierea instanței.
CURTEA,
Cu privire la recursurile penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 21.07.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - secția a II-a penală în dosarul nr-, printre alte măsuri, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și a menținut-o față de inculpații OG, ,.
În baza art.1602alin.1 și 2 Cod procedură penală a admis cererile de liberare sub control judiciar formulate de inculpații și.
A făcut aplicarea art.1602alin.3 lit.a,b,c,d și alin.31lit.c și e Cod procedură penală, față de acești doi inculpați.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că, prin rechizitoriului întocmit de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI la data de 25.05.2009 în dosarul nr.730/P/2009 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților: -, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.20 rap. la art.174 - 175 lit.i Cod penal, art.194 alin.1 cu aplic. art.33 lit.a Cod penal;, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.26 rap. la art.20 rap. la art.174 - 175 lit.i Cod penal, art.194 alin.1 Cod penal, art.194 alin.1 cu aplic. art.33 lit.a Cod penal;, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.194 alin.1 Cod penal, art.180 alin. 2 Cod penal cu aplic. art.33 lit.a Cod penal;, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.26 raportat la art.194 alin.1 Cod penal, art.180 alin. 2 Cod penal, art.217 alin.1 cu aplic. art.33 lit.a Cod penal;, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.194 alin.1 Cod penal, art.194 alin.1 cu aplic. art.33 lit.a Cod penal;, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.194 alin.1 Cod penal;, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.194 alin.1 Cod penal, art.192 alin. 1 și 2 Cod penal, art.194 alin.1 cu aplic. art.33 lit.a Cod penal;, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.194 alin.1 Cod penal, art.192 alin. 1 și 2 Cod penal, art.194 alin.1 Cod penal cu aplic. art.33 lit.a Cod penal.
S-a reținut în esență, că în data de 08.03.2008 in jurul orei 18:00, numitul împreună cu viitoarea lui soție pe nume s-au dus in vizita la familia din B-, Sector 1. La un moment dat, partea vătămată a ieșit din curtea imobilului împreună cu, in strada fiind așteptat de către inculpatul care s-a apropiat de și i-a spus acestuia pe un ton răstit, amenințându-l, sa urce în mașina lui. In acest sens inculpatul a scos un cuțit cu care a amenințat-o atât pe partea vătămată cât și pe prietenii acestuia care erau de față. La scurt timp lângă ei a oprit un autoturism marca Audi cu nr. de înmatriculare B-33- din care a coborât inculpatul OG(fratele învinuitului. Inculpatul i-a cerut acestuia să aducă din mașină sabia. Astfel, inc. a OG luat din mașina sa o sabie și s-a îndreptat către partea vătămată, prin spatele acesteia. In timp ce inculpatul, prin acțiunile sale, împiedica partea vătămată sa se apere și să vadă ce face celalalt inculpat în spatele ei, inculpatul OG, i-a aplicat mai întâi o lovitura peste spate cu latul lamei iar apoi a vrut să îl lovească de două ori cu tăișul în cap pe; acesta a reușit să se întoarcă, alertat de strigatele persoanelor de si a ridicat însă pe rând mâinile și a parat loviturile (destinate zonei capului) suferind astfel leziuni grave (mâna/palma fiindu-i practic secționată). Imediat după comiterea faptei, inculpați au părăsit locul faptei.
Fapta descrisă a fost comisă pe fondul exercitării de către inculpați a unor violențe și amenințări asupra părții vătămate în scopul constrângerii acesteia să le dea sume de bani nedatorate, pentru a dobândi astfel foloase injuste. Astfel, in urma cu circa 2 ani, partea vătămată a împrumutat de la zis "" suma de 300 de euro, plătind înapoi după cca 2 luni suma de 2.000 sau 3.000 euro (datoria + dobânzi tip camăta), dintre care o pate au fost remiși către inculpații și OG (rude cu zis ""). In ciuda acestui aspect, inculpații - zis "" si zis "" au continuat sa ceara - prin amenințări și violente care au culminat cu fapta din 08.03.2009 - sume mari de bani de la partea vătămată în contul pretinsei datorii. Partea vătămată a dat astfel inculpaților o altă sumă - 5.000 euro -, aspect confirmat de martorii și care au contribuit și ei la aceasta suma.
In luna august 2008 partea vătămată a împrumutat suma de 4 000 E de la inc. zis OG "" acesta solicitându-i dobânda (camăta) pentru suma împrumutată în fiecare săptămâna cate 1000 euro. După ce a plătit în timp de patru săptămâni câte 1 000 euro pe săptămână, partea vătămată a fost contactata de către inc. zis OG "" care i-a solicitat să-i restituie cei 4000 euro împrumutați. știind ca învinuitul este o persoana periculoasa si foarte violenta si dorind sa scape de datoria către acesta, l-a abordat pe inculpatul care i-a dat un autoturism marca Opel pentru a-l valorifica, urmând să primească de la partea vătămată după o luna de zile suma de 7000 E și autoturismul. Partea vatamată a lăsat autoturismul la o cunostinta pe nume care i-a dat suma de 4 000 E, bani cu care s-a dus la inc. zis OG "" pentru a-si achita datoria insa acesta i-a spus ca a intarziat cu plata datoriei motiv pentru care cei 4 000 E reprezinta doar dobanda pentru imprumutul incredintat si ca va trebui să-i mai dea 4 000 După o lună de zile de cand a luat mașina Opel, a fost contactat telefonic si amenintat de catre inc. "" care i-a cerut sa plateasca cei 7000 E pentru mașina data, mentionand ca de fapt va trebui sa-i plateasca 10 000 E deoarece intarziase o saptamana cu plata. In acest sens inc. - "" l-a determinat pe sa ia de la el un autoturism marca BMW 530 pe care sa-l la "Partinson" în comuna D Deal, jud. I, pentru aol ăsa amanet contra sumei de 12 000 euro, urmând să-i plătească acestuia dobânda, iar în cazul în care nu va plăti banii într-o lună de zile va pierde autoturismul și va trebui să-i dea și cei 12000 euro, sumă din care "" a luat 10 000 E drept datorie și dobânda pentru autoturismul marca Opel. In același timp inc. - "" i-a spus că dacă nu va restitui autoturismul marca BMW într-o luna de zile va trebui să-i mai plătească si suma de 25 000 euro reprezentând contravaloarea autoturismului. Tot in luna decembrie 2008, i-a returnat inculpatul "" autoturismul marca Opel. In aceeași perioada inculpatul OG"" a contactat-o atât telefonic cat si personal pe partea vătămată pentru a-l determina să-i plătească datoria și, întrucât partea vătămată nu avea bani, l-a determinat sa ia de la el o cantitate de aur pe care a apreciat-o in jurul sumei de 10 000 lei, aur pe care să-l amaneteze iar cu banii obținuți să-i plătească dobânzile la banii împrumutați.
In luna ianuarie 2009, inculpatul OG"" exercitând presiuni asupra părții vătămate l-a determinat pe acesta să ia de la el un autoturism marca pe care sa-l amaneteze contra sumei de 6 000 E pentru a-i achita dobânzile la banii împrumutați. Fiindu-i teama, partea vătămată a luat mașina respectiva pentru aoa maneta însă a doua zi s-a motorul.
La sfârșitul lunii ianuarie 2009 inculpatul i OG-a zis părții vătămate ca are să-i dea suma de 10 000 euro și să-i returneze aurul iar inc. - "" i-a zis ca trebuie sa-i dea suma de 25 000 E pentru BMW-ul amanetat. Tot in aceasta perioada vazand ca partea vatamata nu-i da banii ceruti inc. - "" a inceput sa-l ameninte atat telefonic cat si personal atat pe cat si familia acestuia mergand la domiciliul lor de mai multe ori insotit de catre sotia sa, inculpata (aceasta adresand si ea amanintari in acelasi scop) si alte persoane ramase neidentificate. La sfârșitul lunii februarie inc. OG"" l-a contactat pe si l-a chemat la el acasă pentru a-i cere socoteala. Întrucât partea vătămată i-a comunicat că nu poate face plata, atât inc. cât OG și socrul acestuia zis "" au început să-l amenințe spunându-i că îl omoară, îl taie, îi violează nevasta și fetița. Fiindu-i teama pentru viata sa si pentru a putea pleca din locuința lui, partea vatamata le-a spus ca va face rost de bani si le va plăti sumele de bani cerute de acestia. In continuare inc. OG"" împreună cu inculpatul l-au amenințat telefonic atât pe el cât și familia acestuia.
În data de 04/05.03.2009, inc. zis "" si OG"" l-au agresat fizic pe - (partener de afaceri al părții vătămate ) aplicându-i mai multe lovituri cu pumnii si picioarele precum si cu latul unei săbii în zona capului, în scopul de
a-l intimida și determina pe să le dea o suma de bani.
De asemenea i-a adresat amenințări prin membrii familiei lui că îl va baga în căruciorul cu roțile în cazul în care se va adresa organelor de politie.
In cursul verii anului 2008, părțile vătămate și au împrumutat în mai multe rânduri diverse sume de bani de la inculpații,. La momentele scadentelor, inculpații au susținut că plățile făcute de părțile vătămate nu au achitat decât dobânzile (acestea fiind dobânzi tip "camata", foarte mari, vădit disproporționate în raport cu sumele datorate). In scopul îndatorării și al punerii părților vătămate în imposibilitatea practica de a plăti datoriile, inculpații au acordat împrumuturile eșalonat, astfel încât din sumele nou împrumutate părțile vătămate să nu poată plăti decât dobânzile pentru sumele împrumutate inițial, alte dobânzi curgând în continuare, atât la împrumuturile inițiale cât și la cele ulterioare. Împrumutul acordat de inculpatul a fost garantat de numitul G, motiv pentru care, întrucât suma nu a fost restituită integral, inculpații și au adresat amenințări lui G, determinându-l pe acesta să facă presiuni asupra părților vătămate pentru a plăti banii.
Având în vedere ca sumele astfel "datorate" au crescut foarte mult, inculpații au determinat părțile vătămate să facă un nou împrumut mai mare (cca 70.000 euro), la inculpații, cu care sa acopere celelalte datorii. In acest sens inculpatul le-a dat doua autoturisme (dintre care pe unul l-a luat ulterior înapoi), evaluate de el la suma de 31.000 euro, iar restul în bani. Ca si anterior, banii au fost dati esalonat, permitand părțilorr vatmate sa plateasca doar dobanzi si o parte din alte datorii, alte dobanzi curgand in continuare, plata definitiva devenind practic imposibila.
Pe fondul acestei situatii, inculpatii au inceput să adreseze amenințări asupra părțilorr vatmate și a familiei lor, terorizandu-i, pentru a-i determina in final să le transfere proprietatea imobilului (casa si curte) în care locuiesc. Astfel, în data de 30.11.2009, inc. zis "" a venit la locuința părților vătămate amenințându-le cu moartea si cu un briceag. Tot inc. zis "" l-a amenințat pe girant ca ii vor lua mașina daca părțile vătămate nu plătesc. Pentru a plăti, părțile vătămate au luat legătura cu inc. zis "" pentru a-i cere banii promiși de acesta. Acesta a sustinut ca nu este in B pentru a intarzia momentul remiterii banilor, in timp ce inc. zis "" a dat termen părțilorr vătămate pana la miezul noptii aceleiasi zile. Astfel, in acceasi noapte inculpații și au luat mașina girantului G. In continue părțile vătămate au luat legătura cu inc., care in cele din urma a venit. Susținând că în contextul dat, acestea nu mai prezintă garanții pentru a le da banii, inc. zis "" le-a forțat practic sa garanteze împrumutul cu casa lor, luându-le în acest sens actele casei.
In luna decembrie 2008, inc. zis "" si zis "" au venit la locuința părților vătămate, amenințându-i că îi omoară pe ei și pe mama lor cu un cuțit dacă nu îi dau 100.000 euro sau casa. In continuare inc. zis "" i-a adresat amenințări (personal și telefonic) girantului G deși și acesta i-a plătit sume de bani mult mai mari decât împrumutul garantat.
În data de 10.03.2009, inc. zis "" si zis "" au pătruns fără drept împreună cu "" - neidentificat - în locuința părților vătămate, având asupra lor arme albe - bricege de dimensiuni mari - și i-au amenințat pe si, făcându-se că îl lovesc cu bricegele pe cel dintâi, și spunându-le că dacă nu dau banii, îi omoară. Pentru aceasta situație, Gaf ormulat plângere sub aspectul art.192 Aflând Cod Penal acest lucru, prin amenințări asupra girantului G, inc. zis "" și zis "" i-au determinat să-și retragă plângerea formulată.
In continuare părțile vătămate au fost constrânse de inc. zis "" si zis "" sa semneze o chitanță de mână prin care se obligau să transmită dreptul de proprietate asupra imobilului către inc. zis "", act în care se face mențiunea necorespunzătoare adevărului că partea vătămată ar fi primit o parte din preț - 111.000 euro. Unul dintre exemplarele chitanței a rămas la înv. zis "". Este semnificativ ca, deși părțile vătămate au cerut înapoi inculpaților actele casei pentru a putea face un împrumut la banca, inculpații au refuzat restituirea acestor acte.
Inculpatul - zis "" a fost arestat în baza nr.122/UP/15.04.2009 emis de către TRIBUNALUL BUCUREȘTI Secția a II-a Penală, reținându-se că sunt întrunite condițiile prev. de art.143, art.148 lit.d,e și f, Cod proc. pen. art.151 și art.1491Cod. proc.pen.
Inculpatul zis "" a fost arestat în baza nr.121/UP/15.04.2009 emis de către TRIBUNALUL BUCUREȘTI Secția a II-a Penală, reținându-se că sunt întrunite condițiile prev. de art.143, art.148 lit.e și f, Cod proc. pen. art.151 și art.1491Cod. proc.pen.
Inculpatul zis OG "" a fost arestat în baza nr.128/UP/15.04.2009 emis de către TRIBUNALUL BUCUREȘTI Secția a II-a Penală, reținându-se că sunt întrunite condițiile prev. de art.143, art.148 lit. f, Cod proc. pen. art.151 și art.1491Cod. proc.pen.
Inculpatul zis "" a fost arestat în baza nr.127/UP/15.04.2009 emis de către TRIBUNALUL BUCUREȘTI Secția a II-a Penală, reținându-se că sunt întrunite condițiile prev. de art.143, art.148 lit. f, Cod proc. pen. art.151 și art.1491Cod. proc.pen.
Inculpatul zis "" a fost arestat în baza nr.125/UP/15.04.2009 emis de către TRIBUNALUL BUCUREȘTI Secția a II-a Penală, reținându-se că sunt întrunite condițiile prev. de art.143, art.148 lit. f, Cod proc. pen. art.151 și art.1491Cod. proc.pen.
Inculpatul zis "" a fost arestat în baza nr.126/UP/15.04.2009 emis de către TRIBUNALUL BUCUREȘTI Secția a II-a Penală, reținându-se că sunt întrunite condițiile prev. de art.143, art.148 lit. f, Cod proc. pen. art.151 și art.1491Cod. proc.pen.
Inculpatul zis "" a fost arestat în baza nr.123/UP/15.04.2009 emis de către TRIBUNALUL BUCUREȘTI Secția a II-a Penală, reținându-se că sunt întrunite condițiile prev. de art.143, art.148 lit.e și f, Cod proc. pen. art.151 și art.1491Cod. proc.pen.
Inculpatul zis "" a fost arestat în baza nr.124/UP/15.04.2009 emis de către TRIBUNALUL BUCUREȘTI Secția a II-a Penală, reținându-se că sunt întrunite condițiile prev. de art.143, art.148 lit.e și f, Cod proc. pen. art.151 și art.1491Cod. proc.pen.
În considerentele încheierii prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive s-a reținut incidența dispozițiilor art.143 și 148 lit.f proc.pen pentru inculpații, și și OG disp. art.148 lit.e și f Cod proc. penală față de inculpații OG, și, respectiv faptul că inculpații sunt cercetați sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Analizând ansamblul actelor și lucrărilor existente la dosarul cauzei, Tribunalul a apreciat că luarea măsurii arestării preventive a inculpaților OG, și este legală și temeinică, fiind respectate cumulativ disp. art. 136 alin. ultim C.P.P. art. 143 alin. 1.C.P.P. raportate la art. 148 lit. f
C.P.P.Totodată, s-a constatat că există indicii temeinice din care rezultă presupunerea că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt trimiși în judecată, pedepsele prevăzute de lege pentru faptele săvârșite sunt mai mari de 4 ani închisoare și că lăsarea în libertate acestora ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere circumstanțele reale ale faptelor săvârșite precum si persoana inculpaților.
De asemenea, Tribunalul a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea inițială a inculpaților, reglementate de art. 148 alin. 1 lit. f C.P.P. subzistă și nu se constată existența unor împrejurări noi, care să determine schimbarea acestora. Cât privește pericolul concret pentru ordinea publică, acesta rezultă din modalitatea concretă de comitere a infracțiunii, caracterul organizat al acestora, iar circumstanțele personale favorabile inculpaților, și nu sunt de natură de a determina în acest moment procesual punerea acestora în libertate. în raport cu gravitatea și consecințele faptelor deduse judecății acestea nu pot fi considerate ca suficiente pentru a înlătura periculozitatea inculpaților, existând încă riscul ca lăsați în libertate, inculpații să-și reia activitatea infracțională.
În consecință, în temeiul art. 3002.C.P.P. rap. la art. 160 alin. 3 Cpp, a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive inculpaților sens în care a menținut starea de arest preventiv inculpaților OG, și, urmând a respinge pe cale de consecința cererile de înlocuire a măsurii aresatării preventive cu măsura obligării de a nu parași localitatea formulata de inculpații, și.
Cu privire la cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpatii și.OG
Dacă la momentul luării măsurii arestării preventive față de inculpații și existau OG date din care rezulta presupunerea că acesta a săvârșit fapta, ulterior dispunerii acestei măsuri privative de libertate au apărut elemente noi care au menirea de susține netemeinicia datelor care ar fi trebuit să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana cercetată să fi săvârșit infracțiunea respectivă, în ceea ce privește presupusa acțiune ilicită inculpaților, elemente ce conduc la modificarea temeiurilor ce au determinat inițial luarea măsurii arestării preventive.
Tribunalul reținut alături de elemente de fapt ce rezulta din ansamblul mijloacelor de proba administrate ulterior dispunerii măsurii arestării preventive dar si anterior astfel cum am arătat si faptul ca dreptul la libertate și siguranța garantat de art.5 din CEDO are un rol primordial intr- societate democratica, având un caracter fundamental si inalienabil, scopul acestuia fiind "de a proteja liberarea si siguranța persoanei împotriva arestărilor și detenției arbitrare" (cauza Winterwerp impotriva Olandei din 24.10.1979).
Măsura arestării preventive prev.de art.136 al.1 lit.f încadrându C.P.P.-se in situația prevăzuta de art.5 paragraful I lit.c CEDO (detenția unei persoane cu privire la care exista motive verosimile de a se bănui ca a săvârșit o infracțiune sau când exista motive temeinice sa se creadă în necesitatea de aoî mpiedica să savirseasca sau sa fuga după săvârșirea acesteia) atrage aplicabilitatea acestei dispozitii convenționale, a cărei interpretare nu se poate face independent de paragraful III al aceluiasi articol, împreună cu care formează un tot unitar ("Orice persoana arestata sau detinuta, in conditiile prev.de paragraful I lit.c din prezentul articol, trebuie adusa de indata inaintea unui judecator sau a altui magistrat imputernicit prin lege cu exercitarea atributiilor judiciare si are dreptul de a fi judecata intr-un termen rezonabil sau eliberata in cursul procedurii.Punerea in libertate poate fi subordonata unei garantii care sa asigure prezentarea persoanei in cauza la audiere").
Prin urmare, printre garantiile care rezulta din textul art.5 paragraful III se număra si dreptul de a fi eliberat in cursul procedurii. Art.5 paragraful III nu poate fi interpretat ca recunoscind autoritatilor nationale un drept de optiune intre judecarea intr-un termen rezonabil si punerea in libertate a inculpatilor (cauzaCalmanovici impotriva Românieidin 1.07.2008 par.90).
de argumentele expuse anterior, Tribunalul a remarcat faptul că nu mai suntem în ipoteza în care un observator obiectiv ar putea fi convins din circumstanțele cauzei ca persoana în cauza a putut comite infracțiunea pentru care este arestată, dispărând condiția fundamentala a privării de libertate in temeiul art 5 par 1 lit c din CEDO cu privire la existenta unei bănuieli legitime, plauzibile, verosimile care sa justifice măsura privativa de libertate.
Verificând și celelalte motive reținute de instanța de la Strasbourg ca putând fi luate in considerare de autoritățile naționale atunci când iau o măsura privativa de libertate, instanța a constatat ca sub aspectul pericolului social al faptei pretins a fi săvârșite ca element care intra în aprecierea globala a existentei pericolului social concret pentru ordinea publica in ipoteza lăsării inculpatului in libertate, după curgerea unei anumite perioade de timp, doar aceste aspecte legate de gravitatea faptei comise nu mai sunt suficiente, (cauzaTomasi împotriva Franței,hotărârea din 27.08.1992, paragraful 85). Trebuie astfel dovedita cu noi motive ca ordinea publica este in mod concret afectata in ipoteza eliberării inculpatilor.
Avind in vedere argumentele ce preced, tribunalul a reținut că la acest moment circumstantele avute in vedere la luarea masurii arestarii preventive s-au modificat semnificativ, nu mai subzista, instanța urmând că, în temeiul art. art. 1602alin. 1 și 2 Cod procedură penală, să admită cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații și OG.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI și inculpații OG, criticând-o ca fiind netemeinică.
Parchetul a susținut că, încheierea atacată nu este motivată cu privire la măsura dispusă față de inculpații și OG, nefiind și legal sesizată cu cererile acestor inculpați iar în cauză sunt aplicabile disp.art.1602alin.2 Cod procedură penală,în sensul că există date că lăsați în libertate acești inculpați ar săvârși alte infracțiuni ori ar încerca să influențeze părțile și martorii din dosar.
Inculpații și OG au solicitat revocarea măsurii arestării preventive, motivând că nu au existat temeiurile legale invocate de instanță la data luării acestei măsuri, procurorul de caz a ascuns instanței probe din dosar și nu a prezentat o situație de fapt reală.
Curtea examinând încheierea atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosar,în raport de criticile formulate, cât și din oficiu conform disp.art.3856alin.3 Cod procedură penală constată nefondate recursurile.
Instanța de fond a făcut o analiză amplă a întregului material probator din dosar și a făcut o legală aplicare în cauză a dispozițiilor art.3002raportat la art.160 alin.3 Cod procedură penală cât și a disp.art.1602alin.1 și 2 Cod procedură penală.
Inculpații și OG au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor și în cursul cercetării judecătorești, din datele existente în cauză rezultă presupunerea că au comis faptele reținute în sarcina lor și pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, față de natura și circumstanțele reale în care au săvârșit infracțiunile, temeiuri care impun în continuare privarea de libertate a acestora, așa cum a reținut corect și instanța de fond care a făcut o legală aplicare a dispozițiilor art.160 Cod procedură penală.
Față de inculpații și prima OG instanță, legal investită cu cererile acestora, a făcut o legală aplicare a temeiurilor art.1602alin.1 și 2 Cod procedură penală, în dosarul cauzei nu există date că aceștia, dacă s-ar judeca în stare de libertate ar săvârși și alte infracțiuni sau vor încerca să influențeze buna desfășurare a procesului penal.
Cadrul procesual al garanțiilor ce trebuie examinate de instanțele de judecată cu privire la impunerea unei măsuri privative de libertate cuprinde atât art.148 Cod procedură penală și art.5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului dezvoltată și aplicarea acestui text de lege, text și jurisprudență invocate în mod legal de prima instanță în speța de față.
Ca urmare se constată că nu sunt întemeiate criticile formulate de recurenți iar încheierea atacată este legală și temeinică considerente față de care recursurile urmează a fi respinse ca nefondate, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI și de inculpații și OG împotriva încheierii de ședință din data de 21.07.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - secția a II-a penală în dosarul nr-.
Obligă fiecare inculpat la câte 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Proces verbal
pentru jud. - aflată în,
semnează, PREȘEDINTELE SECȚIEI,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./5.08.2009
Președinte:Anca AlexandrescuJudecători:Anca Alexandrescu, Petre Popescu, Florică Duță
