Liberare provizorie sub control judiciar. Încheierea 130/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Dosar nr-. operator de date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 130/
Ședința publică din 09 decembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Marius Andreescu judecător
Grefier - -
DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE - SERVICIUL TERITORIAL PITEȘTI este reprezentat prin Procuror șef:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, în primă instanță, cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de, fiul lui și, născut la data de 17 mai 1969, în prezent aflat în arestul INSPECTORATULUI DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: petentul, în stare de arest și asistat de avocat ales, conform delegației avocațiale depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat pentru petent, învederează că, în dosarul instanței numărul -, există dovezi medicale în ceea ce privește situația petentului.
Petentul, întrebat fiind de instanță arată că, cererea de liberare provizorie sub control judiciar este semnată de el și bineînțeles că și-o însușește. De asemenea, petentul răspunde afirmativ și la întrebarea instanței, dacă este de acord să dea declarație.
Curtea, procedează la audierea inculpatului, răspunsurile acestuia fiind consemnate în scris și atașate la dosar.
Avocat depune la dosar un contract de vânzare cumpărare al uuni aparatament cu care spune că face dovada existenței în cont a unei sume de euro, respectiv aproximativ 50.000 euro, apartament și sumă de bani despre care petentul a făcut vorbire și în declarația sa dată la curte, la acest termen.
Părțile prezente și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Avocat pentru petent susține că, instanța până în acest moment a
făcut o confuzie. Parchetul a susținut că, pericolul concret rezultă din însăși pericolul faptei și a gravității ei. De câte ori se ia măsura arestului preventiv instanța motivează în sensul că inculpatul prezintă pericol social. De fiecare dată se face referire la pericolul social generic și nu la pericolul social concret pe care l-ar putea prezenta inculpatul pentru opinia publică.
În opinia sa nu se mai impune menținerea arestului preventiv al inculpatului și datorită aspectului că, niciunul dintre cele 12 volume nu îl privește pe inculpatul.
În continuare reia situația de fapt referindu-se și la incidentul de la, cât și la toate interceptările convorbirilor telefonice, care aproape în totalitate conduc la inculpatul G și la colaboratori ai acestuia, dar nici pe departe la inculpatul. I se impută petentului că, a participat la sechestrarea numitului dar nu există dovezi în acest sens. Atât petentul din prezenta cauză cât și alți coinculpați, l-au împrumutat pe numitul cu diverse sume de bani și așa cum rezultă și din declarațiile martorilor cât și din alte acte, acest "nu era ușă de biserică". Susține aceasta deoarece petentul i-a împrumutat lui, suma de 2000 euro și i-a promis petentului că, îi va da înapoi.
Solicită ca instanța să mai observe și că, nu se confirmă acuzațiile împotriva petentului, deoarece dacă se lecturează declarația concubinei numitului, aceasta îi este favorabilă petentului.
Mai mult decât atât, petentul, nu este implicat în celelalte fapte penale săvârșite de coinculpații din prezentul dosar. Infracțiunile pentru care acest inculpat este cercetat nu sunt de competența DIRECȚIEI NAȚIONALE ANTICORUPȚIE, singura legătură între inculpat și instituția anterior menționată fiind avocatul G.
Apreciază că, în momentul de față inculpatul nu prezintă pericol concret și aceasta o susține deoarece de la săvârșirea faptei până la arestare, a trecut aproximativ un an de zile, timp în care petentul nu a întreprins nimic de natură infracțională.
Revine la numitul și arată că, era prieten cu acesta iar în contul sumei de 2000 euro, a confecționat o ușă de termopan, împreună cu petentul, și împreună au montat-o la casa petentului.
Mai precizează că, instanța nu poate reține infracțiunea de șantaj tocmai datorită acestui aspect, de prietenie a petentului cu numitul și a faptului că, aceștia, împreună, au confecționat și montat ușa termopan de care a făcut vorbire. Rămâne ca petentul să fie cercetat pentru lipsire de libertate și violare de domiciliu.
Solicită ca instanța să aibă în vedere actele existente în dosarul nr. -, situația familială grea a petentului respectiv aceea că tatăl său este internat la azilul de bătrâni. Soția sa este însărcinată în 7 luni și J și este suspectă de avort spontan, mai având în întreținere și un copil de 4 ani.
Solicită admiterea cererii de liberare în principal, și în subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingerea cererii de liberare provizorie, ca neîntemeiată. Petentul a fost arestat pentru șantaj și lipsire de libertate. Cu privire la pericolul concret pe care acesta îl prezintă pentru ordinea publică, s-a mai pronunțat odată instanța.
Susține că, atât practica ICCJ cât și practica Curții de Apel Pitești este în sensul că, nu se poate face abstracție de pericolul faptei.
Față de petentul, s-a emis chiar azi 09 decembrie 2009, rechizitoriul și prin acesta s-a disjuns cauza pentru alte infracțiuni săvârșite de acesta.
Apreciază că, măsura liberării provizorii sub control judiciar este o măsură facultativă și nu una obligatorie. Faptele săvârșite de petent sunt destul de grave, iar pedeapsa stabilită de legiuitor pentru infracțiunile presupus a fi săvârșite de petent este mai mare de 4 ani.
Mai precizează că, măsura arestului preventiv al petentului corespunde nevoilor scopul prevăzut de art. 136 cod procedură penală. Luarea unei alte măsuri, în afara arestului preventiv, în acest moment nu se justifică, raportându-se și la dispozițiile art. 1609lit. a Cod procedură penală. De asemenea, solicită ca în baza dispozițiilor art. 192 alin. 2 cod procedură penală, petentul să fie obligat și la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Petentul, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate, susținând că el este nevinovat. Mai susține și că, nu prezintă pericol social pentru ordinea publică.
CURTEA:
Constată că, inculpatul a formulat cerere, prin care solicită liberarea provizorie sub control judiciar.
În motivarea acestei cereri, petiționarul arată că este arestat preventiv, inițial pe o durată de 29 de zile, iar ulterior măsura de prevenție a fost prelungită.
Pentru a se dispune această măsură de prevenție, în faza de urmărire penală, s-a reținut în sarcina sa săvârșirea infr.de lipsire de libertate, prev. de art.189 alin.2 Cod penal și șantaj prev.de art.194 alin.1 Cod penal. Ulterior, s-a adăugat și infracțiunea de violare de domiciliu.
Petiționarul consideră că nu a săvârșit aceste infracțiuni și totodată întrunește toate condițiile prevăzute de dispozițiile legale pentru a beneficia de liberarea provizorie sub control judiciar. Nu are antecedente penale, nu există date că aflat în stare de libertate ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului în cauză, în plus, are o situație familială dificilă.
La termenul de judecată din data de 9 decembrie 2009, inculpatul a fost audiat și a declarat că își susține cererea formulată pentru motivele mai sus arătate.
Din probatoriul administrat în cauză, curtea reține următoarele:
Prin încheierea nr.7/F/CC din 5 noiembrie 2009 pronunțată în dosarul nr-, Curtea de Apel Piteștia dispus arestarea preventivă a inculpatului, împreună cu alți coinculpați, pe o durată de 29 de zile.
Inculpatul este învinuit de săv. infr. de șantaj prev. de art.194 alin.1 Cod penal și de lipsire de libertate prev. de art.189 alin.2 Cod penal.
În ceea ce privește situația de fapt reținută în sarcina sa, instanța a avut în vedere că în data de 20 octombrie 2008, în jurul orelor 21,00 inculpatul, împreună cu coinculpații G, și de numiții și - s-au deplasat în comuna la locuința numitei, concubina părții vătămate. În scopul de a determina pe partea vătămată să plătească suma de 5.200 de euro cu titlu de dobândă la un împrumut, inculpații mai sus menționați au constrâns-o să urce într-un autoturism și s-au deplasat în zona barajului lacului de acumulare -, județul A oprit autoturismul într-un loc izolat și au continuat să exercite acte de violență împotriva părții vătămate, amenințând-o că dacă nu plătește sumele pretins datorate la termen va fi aruncată în lacul de acumulare. a fost reținut împotriva voinței sale în locul respectiv, aproximativ 2 ore, timp în care a fost lovit.
Temeiul juridic al arestării au fost dispozițiile art.143 și art.148 lit.f Cod procedură penală.
Prin încheierea pronunțată în dosarul nr.- a Curții de Apel Pitești, s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului, reținându-se că temeiurile care au determinat aplicarea acestei măsuri de prevenție continuă să existe.
Curtea constată că sunt îndeplinite condițiile formale de admisibilitate a cererii de liberare provizorie sub control judiciar în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile de care este acuzat petiționarul nu depășește 18 ani.
În ceea ce privește temeinicia cererii, curtea constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.160/2 alin.1 Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar nu este un drept necondiționat al inculpatului arestat, ci numai o posibilitate care urmează să fie apreciată de către instanță în raport cu ansamblul probelor administrate în cauză până la momentul formulării unei astfel de cereri.
În susținerea cererii sale și în declarațiile pe care le-a dat până în prezent, inculpatul s-a apărat în mod constant, precizând că nu a săvârșit infracțiunile pentru care este acuzat.
Cu toate acestea, instanța care a dispus luarea măsurii arestării preventive și ulterior, a prelungit durata măsurii de prevenție, a apreciat că există indicii temeinice și probe, în sensul dispozițiilor art.143 alin.1 Cod procedură penală care justifică luarea măsurii arestării preventive.
În raport cu acuzațiile formulate împotriva inculpatului, poziția sa procesuală și ansamblul probelor care susțin până în prezent acuzarea în ceea ce-l privește, cu deosebire, procesul verbal de redare a înregistrărilor efectuate în mediul ambiental la data de 8 decembrie 2008 între inculpatul G și partea vătămată, precum și înscrisurile existente la dosar, rezultă că lăsarea în libertate a petiționarului este de natură să afecteze în mod grav relațiile și valorile sociale care formează ordinea publică.
De asemenea, curtea constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.136 alin.2 Cod procedură penală, potrivit cărora liberarea provizorie sub control judiciar trebuie să fie adecvată scopului pentru care s-a dispus luarea măsurii preventive.
În situația inculpatului, măsura arestării preventive s-a dispus pentru a se apăra ordinea publică și de drept și pentru a se garanta buna desfășurare a procesului penal. Din ansamblul probelor administrate până în prezent, rezultă că liberarea provizorie sub control judiciar nu este o măsură adecvată scopului pentru care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive împotriva inculpatului.
Mai mult, în faza de urmărire penală se vor administra și alte probe pentru stabilirea adevărului judiciar. Există temerea că dacă inculpatul va fi lăsat în libertate ar putea încerca să denatureze aflarea adevărului prin influențarea martorilor și a părții vătămate ce urmează a fi audiați.
Din actele depuse la dosar, rezultă că situația familială a inculpatului are un caracter special în sensul că unii membrii ai familiei sale suferă de diferite afecțiuni și are un minor în vârstă de 4 ani. Este adevărat că nu are antecedente penale.
Aceste aspecte nu sunt suficient de relevante din punct de vedere juridic pentru a justifica admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, având în vedere aspectele menționate mai sus, potrivit cărora lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Pentru aceste argumente și în baza dispozițiilor art.160/8a alin.6 Cod procedură penală, se va respinge ca nefondată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul.
În temeiul disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge, ca nefondată, cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de, fiul lui și, născut la data de 17 mai 1969, în prezent aflat în arestul INSPECTORATULUI DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI
Obligă inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi 09 decembrie 2009, la Curtea de
Apel Pitești Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte,
Dr.
Grefier,
Red.:dr.
Tehnored.:
3 ex./11.12.2009
Președinte:Marius AndreescuJudecători:Marius Andreescu
