Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 214/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROM NIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 214
Ședința publică din data de 22.02.2008
PREȘEDINTE: Vasile Mărăcineanu
JUDECĂTOR 2: Ion Stelian
JUDECĂTOR 3: Ștefan Feraru
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpata, fiica lui și, născută la 03.04.1968, aflată în stare de arest preventiv în Arestul P, împotriva încheierii din data de 20.02.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea privind liberarea provizorie sub control judiciar și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta inculpată, în stare de arest, asistată de apărătorul desemnat din oficiu din Baroul Prahova, conform delegației nr. 1442/2008 aflată la fila 11 dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cu permisiunea instanței avocat a luat legătura cu inculpata și apoi având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.
Curtea, ia act că nu sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Avocat având cuvântul pentru inculpata arată că aceasta este bolnavă, așa cum rezultă din actele medicale depuse la dosar, din care rezultă că suferă de diabet zaharat de tip II, cataractă și față de starea de sănătate, activitatea infracțională scăzută, faptul că are în întreținere doi copii minori, dintre care unul minor cu handicap, solicită admiterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, încheierea din 20.02.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, fiind legală și temeinică.
Arată că inculpata împreună cu ceilalți doi inculpați a săvârșit infracțiunea de trafic de persoane prevăzută de Legea nr. 678/2001 și de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de Legea nr. 39/2003.
Există date că inculpata a încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea martorilor și a părților vătămate.
Recurenta inculpată, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, față de starea precară de sănătate și faptul că are doi copii minori în întreținere, din care unul cu handicap.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 20 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr- a fost respinsă ca neîntemeiată cererea privind liberarea provizorie sub control judiciar și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, formulată de inculpata fiica lui și, născută la 03 aprilie 1968 în comuna, județul B, cu domiciliul în comuna, sat, nr.214, județul P, CNP - în prezent aflată în Arestul IPJ
Inculpata a fost obligată la 80 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, 40 lei onorariu apărător din oficiu ce se va plăti din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond în baza probelor administrate a reținut că prin încheierea de ședință nr.2/18 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr- s-a admis în baza art.149/1 Cod procedură penală, propunerea DIICOT _ Biroul Teritorial Prahova și s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților G, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 18 ianuarie 2008 și până la data de 15 februarie 2007, inclusiv, inculpații fiind cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat, prev.și ped.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, trafic de persoane prev.și ped.de art.12 alin.1 și2 lit.a din Legea nr.678/2001 și trafic de minori prev.și ped.de art.13 alin.1,2 și 3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.34 lit.a Cod penal și art.37 lit.b Cod penal.
S-a mai reținut că probele administrate în cauză, respectiv declarațiile inculpaților, declarațiile părților vătămate, a martorilor audiați, -, procesele verbale de consemnare a convorbirilor telefonice de la postul telefonic utilizat de inculpatul G și procesele verbale de percheziție domiciliară confirmă existența unor indicii că inculpații au săvârșit faptele pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale.
Se precizează că în ceea ce o privește pe inculpata, faptele pentru care este cercetată prevăd pedepse de până la 20 de ani închisoare pe de o parte, iar pe de altă parte, nu s-au schimbat temeiurile ce au fost avute în vedere la data luării măsurii arestării preventive, astfel că se impune în continuare menținerea acestei măsuri.
Din acest punct de vedere, s-a apreciat că cererile formulate de inculpată privind liberarea provizorie sub control judiciar și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse ca atare.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpata, criticând-o ca fiind netemeinică și a solicitat în esență admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond admiterea cererii și liberarea provizorie sub control judiciar, deoarece este bolnavă, așa cum rezultă din actele medicale depuse la dosar, suferă de diabet zaharat de tip II, are cataractă și nu în ultimul rând are în întreținere doi copii minori dintre care unul este handicapat.
Curtea, examinând încheierea recurată în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate, de criticile formulate, dar și din oficiu conform art.385/6 alin.3 și art.385/9 Cod procedură penală, constată că recursul este nefondat, așa cum se va arăta în continuare:
Prin ordonanța nr.68/D/P/2007 din 17 ianuarie 2008 emisă de DIICOT - Biroul Teritorial Prahova, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpata pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat prev.și ped.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, trafic de persoane prev.și ped,de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 și trafic de minori prev.și ped.de art.13 alin.1,2,3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.33 lit.a Cod penal.
Ulterior, prin încheierea de ședință nr.2/18 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr-, a fost admisă propunerea formulată de DIICOT - Biroul Teritorial Prahova și în baza art.149/1 Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei pe o perioadă de 29 de zile, începând cu 12 ianuarie 2008 și până la 15 februarie 2007 inclusiv.
La luarea măsurii arestării preventive a inculpatei s-a avut în vedere că faptele pentru care este cercetată sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a acesteia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.136 și art.148 lit.b și f Cod procedură penală, în sensul că există date că inculpata încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea martorilor iar pedepsele prevăzute de lege sunt mai mari de 4 ani.
Potrivit art.139 alin.1 Cod procedură penală, măsura arestării preventive luată se înlocuiește cu altă măsură preventivă când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri.
Din actele și lucrările dosarului, rezultă că măsura arestării preventive luată față de inculpata s-a dispus cu respectarea disp.art.136 și art.148 lit.b și f Cod procedură penală, astfel încât și în prezent subzistă temeiurile pentru care s-a dispus arestarea preventivă.
Sub acest aspect, Curtea apreciază că în mod corect prima instanță a dispus respingerea cererii de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuire a acesteia cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.
În ceea ce privește cererea privind liberarea provizorie sub control judiciar, Curtea reține că potrivit disp.art.160/2 Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
La alineatul 2 al acestui articol, se arată și cazurile în care, chiar dacă sunt îndeplinite condițiile sus menționate, liberarea provizorie nu se poate acorda în situația în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului.
Și în această situație, Curtea apreciază că în mod corect prima instanță nu a reținut îndeplinirea disp.art.160/2 Cod procedură penală, deoarece pentru fapta prev.de art.13 alin.1,2,3 din Legea nr.678/2001 - trafic de minori - legea prevede pedeapsa închisorii de la 5 la 20 de ani, pe de o parte iar sub aspectul oportunității nu se impune admiterea cererii atâta vreme cât nu au fost luate declarații inculpatei și nici nu au fost administrate alte probatorii pe de altă parte.
Nu în ultimul rând, s-a avut în vedere gravitatea faptelor, modalitatea concretă de săvârșire a acestora și pericolul social creat.
În raport de cele arătate mai sus, Curtea apreciază că instanța de fond în mod justificat a respins cererile privind liberarea provizorie sub control judiciar și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, nefiind astfel încălcat nici dreptul la libertate, prevederile art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului fiind respectate atâta vreme cât protejarea libertății individuale nu trebuie să stânjenească eforturile instanțelor în administrarea probelor și desfășurarea procesului penal în bune condiții.
Pe cale de consecință, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, recursul declarat de inculpata urmează a fi respins ca nefondat.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata, fiica lui și, născută la data de 03 aprilie 1968, deținută în Arestul P, împotriva încheierii din data de 20 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr-.
Obligă recurenta la plata sumei de 60 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei onorariu apărător din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 februarie 2008.
Președinte Judecători
- - - - -
Grefier
- -
Red.IS
Tehnored.EV
4 ex./25.02.2008
dos.f- Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
Președinte:Vasile MărăcineanuJudecători:Vasile Mărăcineanu, Ion Stelian, Ștefan Feraru
