Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 293/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - cerere liberare provizorie sub control judiciar -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA Nr.293
Ședința publică din 16 iulie 2009
PREȘEDINTE: Andronic Tatiana Luisa
JUDECĂTOR 2: Ghertner Ioan Artur
Judecător - -
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 14.07.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr-.
La apelul nominal se prezintă inculpatul, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Inculpatul, întrebat fiind dacă dorește să dea o nouă declarație în fața instanței de recurs, arată că își menține declarațiile date și nu dorește să dea o nouă declarație.
Nemaifiind alte cereri, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului Botoșani și în rejudecare, admiterea cererii de liberare sub control judiciar. Față de prevederile art.1602alin.2 Cod procedură penală, arată că inculpatul a avut o poziție procesuală corectă, nu a încercat să zădărnicească aflarea adevărului, recunoscut săvârșirea infracțiunii. Mai arată că anterior săvârșirii acestei infracțiuni, a fost angajat în, unde și domiciliază și s-a preocupat permanent de îmbunătățirea studiilor. Față de situația personală a inculpatului arată că acesta este o victimă a situației familiale, întrucât părinții lui au divorțat încă de când acesta avea o vârstă fragedă. La vârsta de 9 ani a plecat în Italia, unde a reușit să termine cursurile unui liceu de informatică. La vârsta de 14 ani a început să consume cannabis, drog ce nu creează dependență. Față de temerea primei instanțe că inculpatul ar putea să săvârșească din nou fapte de același gen, arată că nu există nici un fel de probă în sensul că odată lăsat în libertate ar consuma din nou droguri. Este o afirmație generală și subiectivă a primei instanțe, fără suport probator. Mai arată că rezonanța infracțională este minimă și lăsarea inculpatului în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Acesta a suportat o perioadă de detenție chinuitoare și solicită șansa de a fi judecat în stare de libertate, motiv pentru care solicită admiterea recursului.
Procurorul, arată că deși cannabisul este catalogat de către apărare ca fiind un drog ușor ce nu creează dependență, acesta reprezintă un pas spre drogurile mai puternice. Mai arată că activitatea infracțională desfășurată de inculpat nu este accidentală, având în vedere trecutul său, iar necunoașterea legii interne nu reprezintă o cauză ce înlătură răspunderea penală sau care să o diminueze. Mai mult, inculpatul a traficat droguri în favoarea a trei minore, iar la percheziția domiciliară efectuată a fost găsită o balanță folosită la cântărirea drogurilor, hârtie ce se folosește la confecționarea țigărilor și resturi de cannabis. Toate aceste date conduc la concluzia că măsura inițială luată față de inculpat este legală și temeinică, iar admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar nu este oportună pentru buna desfășurare a cercetării judecătorești. Pentru aceste motive, solicită respingerea recursului, ca nefondat, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Avocat, având cuvântul în replică, arată că susținerea făcută de parchet și anume că inculpatul odată pus în libertate ar putea să se apuce de consumul de droguri, este pur arbitrară. În primul rând nu a fost dovedit aspect, în al doilea rând acest drog nu creează dependență.
Procurorul, având cuvântul în replică, arată că inculpatul de la vârsta de 14 ani consumă acest drog, iar în momentul de față având 20 de ani. Se poate vorbi așadar de o oarecare dependență.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu susținerile apărătorului ales. Precizează că este plecat de la vârsta de 9 ani în Italia, unde a dus o viață grea și datorită anturajului a început să consume cannabis, însă acest drog nu creează dependență. Solicită admiterea cererii de liberare control judiciar, întrucât în Penitenciar nu are ce învăța.
Declarând închise dezbaterile care au fost înregistrate în sistem audio, conform art. 304 Cod procedură penală,
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 14.07.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr- s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de liberare provizorie sub control judiciar, formulată de inculpatul.
Pentru a dispune astfel prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată la data de 8 iulie 2009 inculpatul a solicitat liberarea provizorie sub control judiciar, motivând că sunt întrunite condițiile prev. de art. 1602alin.1 Cod procedură penală.
Analizând cererea formulată sub aspectul motivelor invocate cât și potrivit art. 1602Cod proc.pen. prima instanță a considerat că aceasta este neîntemeiată.
Astfel, prin rechizitoriul nr.17D/P/2009 din 26 iunie 2009 al - Biroul Teritorial Botoșani, înregistrat pe rolul Tribunalului Botoșani la data de 29 iunie 2009, inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de procurare, deținere, vânzare ori oferire de droguri de risc, fără drept, prev. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și cumpărare fără drept de droguri de risc pentru consum propriu, prev. de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, ambele cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, reținându-se în sarcina acestuia că, în perioada 2008 - 2009, în mod repetat, a procurat fără drept droguri de risc, respectiv cannabis și rezină de cannabis, pe care le-a vândut ori oferit la diverse persoane, printre care și învinuitului și altor persoane din anturajul său, contra unor sume de bani individualizate funcție de tipul și cantitatea drogurilor ori le-a folosit pentru consum propriu.
Față de inculpat s-a luat măsura arestării preventive prin încheierea nr.41 din 16 iunie 2009, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Botoșani pe timp de 29 de zile, respectiv de la 16 iunie 2009 până la data de 14 iulie 2009, inclusiv, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr.15 din 16 iunie 2009.
La sesizarea instanței cu rechizitoriu, potrivit art. 3001rap. la art. 160, 160 Cod procedură penală, s-a verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive instanța apreciind că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuarea privarea de libertate a inculpatului.
Prin cererea dedusă judecății, inculpatul a solicitat liberarea provizorie sub control judiciar motivând că a avut o poziție procesuală corectă și că nu s-au conturat date din care să rezulte că ar încerca zădărnicirea aflării adevărului sau că va săvârși alte infracțiuni.
A reținut prima instanță că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1602alin. 1 Cod procedură penală privind cuantumul pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunile comise (acesta fiind mai mic de 18 ani), însă există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească infracțiuni de aceeași natură.
Analizând materialul de urmărire penală a constatat că inculpatul a început să consume droguri încă de la vârsta de 14 ani, fiind vorba atât de droguri de risc, cât și de mare risc. Luând cunoștință de aceasta, tatăl inculpatului s-a preocupat ca acesta să urmeze un tratament de dezintoxicare, după care l-a trimis în România pentru a nu mai putea procura droguri. În ciuda acestor măsuri luate de tatăl său, inculpatul a continuat să consume droguri, după care și început să vândă asemenea substanțe. Față de această situație de fapt, a reținut tribunalul că inculpatul nu dorește să renunțe la consumul de droguri, motiv pentru care a procedat în consecință.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, a arătat că sunt întrunite cerințele prevăzute de art.160/2 Cod procedură penală, iar în ceea ce privește datele din care să rezulte că, odată lăsat în libertate, ar săvârși alte fapte penale nu există probe în acest sens, astfel încât în mod greșit prima instanță a procedat la respingerea cererii.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, precum și cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, conform disp.art.385/6 alin.3 Cod procedură penală, curtea constată că acesta este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.1602alin.1 Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
Conform alineatului 2 al aceluiași articol, liberarea provizorie sub control judiciar nu se poate acorda în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni, sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Liberarea provizorie sub control judiciar este o măsură preventivă limitativă de drepturi instituită pentru a înlocui arestarea preventivă cu o constrângere mai puțin gravă, suficientă însă pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal sau a împiedica comiterea de fapte periculoase.
Acordarea liberării provizorii sub control judiciar constituie un beneficiu ce poate fi recunoscut unui inculpat numai dacă arestarea preventivă nu este absolut necesară, iar scopurile procesului penal pot fi realizate în bune condițiuni prin lăsarea acestuia în libertate provizorie.
Din această perspectivă, natura, gravitatea presupusei activității infracționale a inculpatului, amploarea pe care acest fenomen a cunoscut-o în ultimul timp, îndreptățesc convingerea că buna desfășurare a procesului penal și realizarea eficientă a scopurilor acestuia pot fi garantate numai prin menținerea inculpatului sub incidența măsurii arestării preventive, iar nu prin punerea acestuia în libertate provizorie sub control judiciar.
A mai susținut inculpatul că nu există probe la dosar din care să rezulte că odată lăsat în libertate, ar continua activitatea infracțională, în condițiile în care cannabisul este un drog ușor și nu dă dependență.
Dispozițiile art.160/2 alin.2 Cod procedură penală interzic acordarea liberării provizorii sub control judiciar în cazul în care există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni.
Or, din actele și lucrările dosarului, rezultă că inculpatul este consumator de droguri încă de la vârsta de 14 ani și odată reîntors în țară a continuat această activitate, oferind și altor persoane (printre care și 3 minore) cannabis. Toate aceste date justifică temerea că odată pus în libertate cel în cauză ar comite noi infracțiuni, cum just a reținut și prima instanță.
Circumstanțele personale ale inculpatului nu sunt de natură a justifica aprecierea că acordarea beneficiului liberării provizorii pe cauțiune ar fi oportună și nu poate conduce, în lipsa îndeplinirii cerințelor prevăzute de lege, la admiterea unei astfel de cereri.
Față de cele mai sus reținute, curtea, constatând că încheierea pronunțată este legală și temeinică, în conformitate cu disp.art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală rap. la art.160/9 alin.1, 7 Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 04.06.1986 în mun.B, jud.B, cetățean român, cu domiciliul în Italia, oraș, 7, cu reședința în sat, oraș, jud.B, fără forme legale în oraș, -.5, jud.B, CNP -, în prezent arestat preventiv în Penitenciarul Botoșani, împotriva încheierii din data de 14.07.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr-, ca nefondat.
Obligă inculpatul să plătească statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16.07.2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.BC
2ex./16.07.2009
Jud-fond FC
Președinte:Andronic Tatiana LuisaJudecători:Andronic Tatiana Luisa, Ghertner Ioan Artur
