Liberare provizorie sub control judiciar. Încheierea 3/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA
DOSAR NR-
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.3/2009
Sedința publică din 24 iulie 2009
PREȘEDINTE: Oana Maria Călian JUDECĂTOR 2: Teodora Ciur
- - -grefier
Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Alba Iulia reprezentat prin - procuror
Pe rol se află soluționarea cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, în stare de arest, asistat de avocat, apărător ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța în conformitate cu dispozițiile art.160/7 alin.2 Cod procedură penală instanța îl întreabă pe inculpatul dacă își însușește cererea de liberare provizorie sub control judiciar, întrucât aceasta a fost formulată de apărătorul său ales avocat.
Inculpatul declară că își însușește cererea, după care, la solicitarea instanței face personal această mențiune pe cerere, conform art.160/7 alin.2
C.P.P.Instanța pune în discuție admisibilitatea în principiu a prezentei cereri de liberare provizorie sub control judiciar.
Avocat, apărătorul ales al inculpatului învederează că prezenta cerere întrunește toate condițiile prevăzute de lege în sensul că limita de pedeapsă pentru infracțiune este sub 18 ani, astfel că solicită admiterea în principiu a acestei cereri.
Reprezentantul DNA -Serviciul Teritorial Alba Iulia solicită a se admite în principiu cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat, întrucât aceasta întrunește cerințele legii.
Instanța, în baza dispozițiilor art.160/2 al.1 raportat la art.160/6 al.2 Cod procedură penală constată că prezenta cerere de liberare provizorie sub control judiciar cuprinde toate mențiunile cerute de lege, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul este mai mică de 18 ani, astfel că admite în principiu cererea.
In baza dispozițiilor art.160/8 lit.a Cod procedură penală instanța pune în vedere inculpatului că are dreptul să dea declarație.
Inculpatul învederează că dorește să dea declarație, astfel că instanța procedează la luarea unei declarații, consemnată în proces verbal separat atașat la dosarul cauzei.
Apărătorul ales al inculpatului și reprezentantul Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Alba Iulia învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar și a se dispune punerea în libertate a acestuia.
Cu privire la măsura arestării preventive învederează că s-a stabilit de către Înalta Curte de Casație și Justiție că aceasta este legală astfel că nu o contestă.
Precizează că inculpatul dorește să uzeze de beneficiul acordat de lege prin instituirea dispozițiilor referitoare la liberarea provizorie sub control judiciar cu raportare la principiul de drept care garantează libertatea persoanei și prezumția de nevinovăție. CEDO statuat că măsura arestării este gravă derogare de la principiul libertății persoanei și al prezumției de nevinovăție. Arată că o persoană legal arestată are dreptul să solicite liberarea sa cu consecința instituirii unor garanții.
Învederează că scopul vizat de art.135 pct. 2 Cod procedură penală poate fi atins și prin liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune, iar refuzul de a se acorda beneficiul liberării încalcă grav dreptul la libertate.
Dispozițiile art.160/2 Cod procedură penală prevăd expres când nu se acordă liberarea provizorie, inculpatul neaflându-se în niciuna dintre aceste situații. Trebuie să existe date că inculpatul ar putea săvârși o altă infracțiune, cea ce nu s-a demonstrat în cauză.
Sub un alt aspect arată că inculpatul nu are cum să zădărnicească aflarea adevărului întrucât urmărirea penală a fost finalizată, probele aflându-se la dosar.
În hotărârea privind arestarea inculpatului instanța a reținut ca temei al acesteia tulburarea ordinii publice raportat la infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul, însă această tulburare, respectiv amenințare pentru ordinea publică trebuie să fie certă. Singura tulburare în speță fiind împrejurarea că a fost arestat un ofițer de poliție.
S-a mai reținut de către instanță la momentul arestării că scopul preventiv nu poate fi atins decât prin arestarea inculpatului pentru ca ancheta penală să nu fie amenințată, însă în prezent acest pericol nu mai subzistă urmărirea penală fiind finalizată. Arestarea preventivă nu trebuie interpretată ca o viitoare condamnare la detenție.
S-a mai reținut în motivarea hotărârii de arestare că a luat amploare fenomenul de corupție, însă discuțiile se impun raportat la dosarul în sine, cazurile de mare corupție nefiind cunoscut încă. Mai precizează de asemenea că motivarea Serviciul Teritorial Alba Iulia în sensul că inculpatul fiind ofițer de poliție era apărătorul legii se conturează doar ca răzbunare a societății.
Sub un ultim aspect învederează că liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului nu ar aduce atingere prestigiului - Serviciul Teritorial Alba Iulia, sau poliției sau instanței de judecată, care de altfel este imparțială.
Reprezentantul DNA Serviciul Teritorial Alba Iulia solicită respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, raportat și la atitudinea inculpatului de nerecunoaștere infracțiunii săvârșite, în pofida probelor de la dosar. Precizează că subzistă și în prezent rezonanța negativă a faptei inculpatului în rândul ordinii publice.
Inculpatul, având ultimul cuvânt învederează că nu mai are nimic de declarat.
CURTEA DE APEL
Asupra cererii penale de față
Prin cererea formulată de inculpatul înregistrată sub nr- s-a solicitat liberarea provizorie sub control judiciar în baza dispozițiile art.160/2 și urm.
C.P.P.În motivarea cererii se arată că în prezent ancheta a fost finalizată de procuror, la data de 23.07.2009 inculpatului fiindu-i prezentat materialul de urmărire penală. În această situație cea mai importantă justificare a arestării a încetat, inculpatul nemaiavând posibilitatea suprimării unor probe sau a influențării martorilor. Urmărirea penală fiind completă, nu mai sunt întrunite toate temeiurile care au stat la baza arestării.
Se arată că nu sunt întrunite condițiile prev de art. 160/2 alin.2 C.P.P. astfel că solicită admiterea cererii.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată că cererea este nefondată, sens în care urmează a fi respinsă, pentru următoarele considerente:
Prin încheierea penală nr.2/14.07.2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar penal nr- s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților și, în baza art.143, 148 lit. C.P.P. pe o durată de 20 de zile.
Faptele de care este acuzat inculpatul constau în aceea că la data de 10.05.2009, acesta a pretins și prinit de la denunțătorul suma de 300 lei și 2 miei, iar la data de 11.05.2009 a pretins și primit de la interpusul suma de 5500 lei pentru a interveni atât pe lângă funcționarii medici din cadrul Serviciului de Medicină Legală A și pe lângă magistrații procurori învestiți cu soluționarea cauzei în vederea pronunțării unei soluții favorabile denunțătorului, care la data de 09.05.2009 a fost depistat în trafic conducând un autoturism după ce consumase băuturi alcoolice.
Prin decizia penală nr.2670/16.07.2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosar penal nr- s-a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și s-a majorat durata măsurii arestării preventive a inculpaților, de la 20 de zile la 29 de zile, începând cu data de 14 iulie 2009 și până la 11 august 2009.
După luarea măsurii arestării preventive s-a continuat administrarea probatoriului, iar la data de 23 iulie 2009, așa cum rezultă din procesul verbal atașat la dosar, în prezența apărătorilor aleși ai inculpatului, s-a procedat la prezentarea materialului de urmărire penală, ocazie cu care a declarat că nu are alte probe de solicitat.
Analizând cererea formulată de inculpatul instanța a constatat că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.160/2 alin.1 și C.P.P. de art.160/6 alin.2 C.P.P. motiv pentru care a admis-o în principiu.
Pe fondul cererii considerăm că nu sunt întrunite condițiile pentru ca instanța să admită cererea de liberare provizorie sub control judiciar, deoarece, având în vedere acuzațiile grave care se aduc inculpatului, controlul judiciar care s-ar institui ca urmare admiterii cererii, nu este suficient să asigure buna desfășurare a procesului penal sau să înlăture pericolul social pe care instanța l-a avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
De la luarea măsurii arestării preventive, la data de 14 iulie 2009 au trecut 10 zile, timp în care nu au intervenit elemente noi esențiale, nici probe care să înlăture existența indiciilor temeinice care justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea de care este acuzat.
De asemenea, având în vedere durata scurtă care a trecut de la luarea măsurii arestării preventive, nu se poate reține că pericolul social concret pentru ordinea publică ar fi dispărut sau că s-ar fi diminuat.
Finalizarea anchetei penale nu reprezintă un motiv în sine care să impună, de plano, punerea în libertate a inculpatului.
Facem această afirmație deoarece, pe de o parte, măsura arestării nu a fost justificată doar de necesitatea de a nu fi perturbată ancheta, ci s-a întemeiat pe dispozițiile art.148 lit.f C.P.P. care se referă la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului, iar pe de altă parte, conform art.136 alin.1 arestarea C.P.P. preventivă poate fi luată pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal, deci nu numai a urmăririi penale.
Apărătorul inculpatului a arătat că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 160/2 alin.2 C.P.P. în conformitate cu care liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte, și în concluzie instanța este obligată să admită cererea de liberare provizorie sub control judiciar.
Nu împărtășim această interpretare, având în vedere prevederile art.160/2 alin.1 C.P.P. în conformitate cu care instanța poate acorda liberarea provizorie sub control judiciar în cazul infracțiunilor pentru care pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
Dispozițiile alineatului 2 al articolului 160/2 C.P.P. prevăd condițiile negative în care este exclusă acordarea liberării provizorii sub control judiciar.
Dacă nu se constată existența situațiilor enumerate de acest text de lege, devin aplicabile dispozițiile art.160/2 alin 1.C.P.P. și care reglementează o facultate recunoscută de lege instanței de judecată de a acorda liberarea provizorie sub control judiciar, urmând a se aprecia oportunitatea luării acestei măsuri prin prisma tuturor împrejurărilor și circumstanțelor particulare ale cauzei.
Însă după cum am arătat mai sus, raportat la gravitatea acuzațiilor care se aduc inculpatului, la modalitatea în care s-a reținut săvârșirea faptei de trafic de influență, și care se referă la pretinderea și primirea de avantaje materiale pentru a interveni pe lângă funcționarii medici din cadrul Serviciului de Medicină Legală A și pe lângă magistrații procurori învestiți cu soluționarea cauzei în vederea pronunțării unei soluții favorabile unei persoane urmărită penal, considerăm că prezenta cerere nu este justificată de motive suficiente.
În consecință, prezenta cerere fiind neîntemeiată, în baza art.160/8 a alin.6 C.P.P. instanța o va respinge și va face aplicarea art.192 alin.2 C.P.P. privind obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DISPUNE
Respinge cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 15.07.1977 în S, jud.
Obligă inculpatul la plata sumei de 80 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Cu drept de recurs în termen de 24 de ore de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 24 iulie 2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - - -
Red.
Dact. 2 ex/24.07.2009
Președinte:Oana Maria CălianJudecători:Oana Maria Călian, Teodora Ciur
