Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 32/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 32/
Ședința publică din 18 Ianuarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Voicu JUDECĂTOR 2: Marius Gabriel Săndulescu
JUDECĂTOR 3: Marioara
Judecător: -
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI este reprezentat prin:
Procuror:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la data de 27 iulie 1982), în prezent aflat în Arestul IPJ A, împotriva încheierii nr.12 din 17.01.2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale de la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
În baza dispozițiilor art. 304 alin. 1 Cod procedură penală, se procedează la înregistrarea cu mijloace tehnice audio.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, în baza dispozițiilor art.172 alin.7 Cod procedură penală, permite apărătorului recurentului, să ia legătura cu aceasta, deoarece se află în stare de arest.
Apărătorul recurentului inculpat și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat acordării cuvântului, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, arată că din dosar nu există probe certe că lăsat în libertate ar mai săvârși alte infracțiuni sau că ar putea să zădărnicească în vreun fel aflarea adevărului, prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte. Solicită admiterea recursului și judecarea recurentului inculpat în stare de libertate.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică. Arată că poziția inculpatului este de nerecunoaștere a faptelor, deși probele administrate până în prezent în cauză au stabilit contribuția acestuia la săvârșirea infracțiunii pentru care este cercetat.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că este nevinovat și lasă la aprecierea instanței modul de soluționare al recursului.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea nr.12 din 17.01.2008 pronunțată de Tribunalul Argeșs -a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 27 iulie 1982 în Pitești, județul A, domiciliat în Pitești,-, județul A, CNP -, în prezent aflat în Arestul IPJ A și a fost obligat acesta la 20 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut că, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, a avut o atitudine necooperantă, în cauză și urmează a fi administrate probe noi în vederea identificării tuturor persoanelor care au participat la săvârșirea faptelor, precum și a martorilor care au cunoștință despre retragerea unor sume de bani proveniți din activitatea infracțională, situație față de care, lăsat în libertate, inculpatul ar putea zădărnici aflarea adevărului prin influențarea unor părți sau martori.
În termen legal, încheierea a fost recurată de către inculpatul, invocând faptul că, în dosar nu există probe certe că acesta, prin lăsarea sa în libertate, ar putea zădărnici aflarea adevărului, prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin comiterea de alte asemenea fapte.
Examinând încheierea recurată, prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, se constată că, recursul nu este fondat, urmând a fi respins, având în vedere următoarele argumente:
Prin încheierea nr.110/CC/13.11.2007 a Tribunalului Argeșs -a dispus arestarea preventivă a inculpatului, în temeiul disp. art.148 lit.f Cod procedură penală, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 din Legea nr. 139/2003, art. 48 și art. 49 din Legea nr.161/2003 rap. la art. 215 al.1, 2, 3 din Codul d e procedură penală și art.27 al.1 din Legea nr.365/2002, măsură prelungită ulterior prin încheierile din 7.12.2007 și 07.01.2008 de către aceeași instanță.
În esență, se reține existența indiciilor în sensul că, din luna august 2006 până în prezent, inculpatul împreună cu ceilalți coinculpați, din cadrul grupului infracțional organizat, au introdus fără drept date în sistem informatic, rezultând date necorespunzătoare adevărului, cu ocazia efectuării de licitații frauduloase pe site-uri de vânzări-cumpărări și au efectuat operațiuni financiare frauduloase, retrageri de numerar, cauzând prejudicii patrimoniale unor cetățeni străini.
Rezultă din conținutul convorbirilor interceptate că inculpatul, împreună cu coinculpații, - au creat și gestionat paginii web false de shipping, au introdus fără drept date în sistem informatic, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice și a unui prejudiciu patrimonial, transmițând inculpaților și datele de identificare și cele de transfer ale unor cetățeni străini.
Se reține că, inculpații menționați anterior, se ocupau cu efectuarea de licitații frauduloase pe internet, pe site-uri specializate, inducând astfel în eroare pe părțile vătămate, iar datele tranzacțiilor erau trimise către inculpatul -. Sumele de bani astfel obținute erau trimise în țară, prin serviciile sau, pe numele unor persoane numite " săgeți", prin intermediul cărora - intra în posesia lor și le transmitea numitului G - în Anglia, care se ocupa de ridicarea banilor.
Potrivit art.1601Cod procedură penală, în tot cursul procesului penal, învinuitul sau inculpatul arestat preventiv, poate cere punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune.
Dispozițiile art.1602Cod procedură penală, stabilesc că liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune poate fi acordată pentru infracțiuni comise din culpă, dar și în cazul celor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
În speță, inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art. 48 și art. 49 din Legea nr.161/2003 rap. la art. 215 al.1, 2, 3 din Codul d e procedură penală și art.27 al.1 din Legea nr.365/2002, respectiv inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat și aderarea sau sprijinirea sub orice formă a acestuia, fiind pedepsită cu închisoarea de la 5 la 20 ani, situație ce excede cadrului legal instituit pentru admisibilitatea liberării sub control judiciar. Nu are relevanță că în alin.2 al aceluiași text de lege se prevede că pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin.1 nu poate fi mai mare decât sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracțional organizat, aceasta reprezentând doar un criteriu relativ la individualizarea pedepsei.
Ca atare, în mod corect, tribunalul a reținut că în ceea ce-l privește pe inculpat nu este îndeplinită condiția admisibilității cererii de liberare provizorie sub control judiciar prevăzut de art.1602Cod procedură penală, respectiv cea referitoare la pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea sub aspectul căreia este cercetat care depășește limita de 18 ani.
De asemenea, liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului.
Or, în cauză, s-a reținut că inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, a avut o atitudine necooperantă și urmează a fi administrate probe noi în vederea identificării tuturor persoanelor care au participat la săvârșirea faptelor și a fi audiați martorii care au cunoștință despre retragerea unor sume de bani proveniți din activitatea infracțională.
În situația dată, în mod corect a apreciat tribunalul că la acest moment cererea formulată de către inculpat este neîntemeiată, întrucât în condițiile în care acesta ar fi lăsat în libertate, ar putea să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți sau martori, ori prin comiterea de alte asemenea fapte.
Față de aceste considerente, în baza dispozițiilor art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul.
Pe cale de consecință, în temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală va fi obligat recurentul-inculpat la 100 lei cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 27 iulie 1982 în Pitești, județul A, domiciliat în Pitești,-, județul A, CNP -, în prezent aflat în Arestul IPJ împotriva încheierii de ședință nr.12 din 17.01.2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Obligă pe inculpat la 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 ianuarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex/25.01.2008
Președinte:Corina VoicuJudecători:Corina Voicu, Marius Gabriel Săndulescu, Marioara
