Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 349/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
Dosar nr.1986/2/2009
500/2009
DECIZIA PENALĂ NR.349/
Ședința publică din data de 09 martie 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Niculae Stan
JUDECĂTOR 2: Carmen Veronica Găină
JUDECĂTOR 3: Vasile
GREFIER -
__________________________________________________________
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol, se află judecarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din data de 02 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penala în Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest preventiv și asistat juridic de apărător desemnat din oficiu, avocat, în baza delegației nr.-/09.03.2009, depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și, făcând aplicarea dispozițiilor art.38513din Codul d e procedură penală, acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului.
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, pe fond, în temeiul art.1602din Codul d e procedură penală, admiterea cererii acestuia de liberare provizorie sub control judiciar.
Solicită a se avea în vedere poziția procesuală a inculpatului și lipsa antecedentelor penale, apreciind că, lăsat în stare de libertate, acesta nu va impieta asupra bunei desfășurări a procesului penal, în plus inculpatul neprezentând un pericol concret pentru ordinea publică.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului, ca nefondat, considerând încheierea atacată ca fiind legală și temeinică.
Arată că, în mod corect, s-a apreciat că nu se impune liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului, având în vedere natura și gravitatea faptelor reținute în sarcina acestuia, precum și modul concret de operare folosit. În același sens, invocă și împrejurarea că inculpatul nu se află la primul conflict cu legea penală și nici nu are un loc de muncă, motive pentru care se impune ca acesta să rămână în stare de arest preventiv, în scopul de a se preîntâmpina săvârșirea altor fapte antisociale.
Recurentul inculpat, personal, având ultimul cuvânt potrivit dispozițiilor art.38513alin.3 din Codul d e procedură penală, arată că se află în stare de arest preventiv de aproximativ doi ani și solicită să fie pus în libertate, învederând că are familie și un domiciliu stabil.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prinîncheierea din data de 02 februarie 2009, pronunțată în Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a II-a Penală (instanță de apel) a dispus, în baza art.1808aalin.6 din Codul d e procedură penală, respingerea, ca nefondată, a cererii inculpatului de liberare provizorie sub control judiciar.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a constatat că inculpatul, arestat preventiv în baza nr.23/UP din data de 14 februarie 2007 al Judecătoriei Sectorului 3 B, este acuzat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a, e, g, i și alin.2 lit.b din Codul penal cu aplic. art.41 alin.2 din Codul penal, reținându-se în sarcina sa că, în intervalul 26 iulie - 20 octombrie 2006, pe timp de noapte, în locuri publice, după ce spărgeau geamurile autoturismelor în care se aflau părțile vătămate, sustrăgeau gențile acestora, conținând între alte bunuri și acte ce serveau la stabilirea identității.
Tribunalul a constatat că aceste fapte au tulburat ordinea juridică și mediul social, ocrotit în valorile sale fundamentale de normele dreptului penal, această tulburare fiind susceptibilă de a se repeta în viitor, generând astfel o stare de nesiguranță pentru raporturile sociale, capabilă să justifice menținerea inculpatului în stare de arest preventiv, în acord și cu prevederile art.5 parag.1 lit.c și parag.3
În consecință, Tribunalul a apreciat că, la acest moment procesual, nu este oportună punerea în libertate a inculpatului, cu atât mai mult cu cât acesta nu avea, la data arestării, un loc de muncă stabil și, în aceste condiții, există riscul să-și câștige mijloacele necesare traiului în mod ilicit.
Împotriva încheierii anterior menționate, despre care nu există dovezi la dosarul Tribunalului că ar fi fost comunicată vreodată inculpatului la locul de deținere,acesta a declarat recurs(nemotivat în scris) la data de 19 februarie 2009, calea de atac astfel exercitată fiind apreciată de către C ca fiind formulată în termenul legal, în raport cu dispozițiile art.1609alin.2 din Codul d e procedură penală, pentru motivul mai înainte arătat.
Recursul inculpatului a fost înaintat de către Tribunal acestei instanțe la data de 05 martie 2009.
În dezbaterile asupra recursului, apărătorul desemnat din oficiu pentru a asigura asistența juridică a recurentului inculpat, invocând poziția procesuală a acestuia și lipsa antecedentelor penale, a solicitat liberarea lui sub control judiciar, arătând totodată că el nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și nici nu va impieta asupra bunei desfășurări a procesului penal.
Recurentul inculpat, personal, a solicitat să se aibă în vedere că se află în stare de arest preventiv de aproximativ doi ani și a învederat că are familie și un domiciliu stabil.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele astfel invocate, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.3856alin.3 din Codul d e procedură penală, sub toate aspectele cauzei, Curtea constată cărecursulcu care a fost sesizatăeste nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:
Tribunalul a dispus în mod legal și temeinic, cu respectarea dispozițiilor art.1608aalin.1 și 6 din Codul d e procedură penală, respingerea cererii inculpatului de liberare provizorie sub control judiciar, întrucât, deși formal sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1602alin.1 din Codul d e procedură penală (cel puțin în raport cu încadrarea juridică dată până în prezent faptelor reținute în sarcina acestuia, contestată însă în apelul Parchetului, pendinte pe rolul instanței care a pronunțat încheierea recurată), lăsarea sa în libertate generează temerea justificată că ar putea săvârși oricând și alte infracțiuni, existând suficiente date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica să procedeze astfel, pentru prezervarea ordinii publice, situație în care sunt aplicabile dispozițiile art.1602alin.2 teza I-a din Codul d e procedură penală, care împiedică admiterea unei asemenea cereri.
În acest sens, Curtea reține că inculpatul (arestat preventiv la data de 12 martie 2007, ca urmare a punerii în executare a mandatului emis inițial în lipsă) a fost condamnat în primă instanță, prin Sentința penală nr.669 din data de 07 noiembrie 2008 Judecătoriei Sectorului 3 B, la pedeapsa de 7 ani închisoare, reținându-se ca fiind dovedite 10 dintre cele 16 acte materiale menționate în rechizitoriu, săvârșite în perioada 26 iulie - 20 octombrie 2006 și constând în sustragerea de numere de înmatriculare ale unor autoturisme și, mai ales, în sustragerea din autoturisme conduse numai de părți vătămate de sex feminin a genților acestora, faptele respective, la care au participat mai multe persoane cu acțiuni coordonate, fiind comise prin insuflarea unui sentiment puternic de temere victimelor (având în vedere urmărirea lor în trafic pe timp de noapte, profitând de faptul că erau singure și spargerea geamurilor autovehiculelor pe care le conduceau), părțile vătămate exprimând traumele psihice la care au fost supuse în declarațiile date atât în faza de urmărire penală, cât și în cursul cercetării judecătorești.
În același timp, inculpatul este judecat în prezent și într-o altă cauză, în care a fost de asemenea condamnat în primă instanță la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, reținându-se în sarcina lui că, în perioada 2002-2005, înlesnit practicarea prostituției la o discotecă din B și a tras foloase materiale ilicite de pe urma acestei activități.
toate aceste elemente cu datele personale ale inculpatului (îndeosebi, lipsa unei ocupații și a unui loc de muncă, dar și absența oricărui sentiment de regret în raport cu faptele anterior menționate), Curtea apreciază ca fiind rezonabilă temerea că, în lipsa unei surse licite de venituri (obținute vreme îndelungată numai prin săvârșirea repetată de fapte penale), aflat în libertate, acesta va comite și alte fapte similare, spre care pare a fi ușor predispus.
Curtea apreciază, totodată, că durata privării de libertate a inculpatului nu a depășit limitele unui termen rezonabil, având în vedere că, împotriva sa, a fost deja pronunțată o hotărâre de condamnare în primă instanță, iar judecarea apelurilor declarate împotriva acesteia, inclusiv de către inculpat, se află într-o fază avansată.
Față de toate aceste considerente și având în vedere că, din oficiu, nu se constată motive de casare a încheierii atacate, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul.
În temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul avocatului din oficiu, desemnat pentru a asigura asistența juridică obligatorie a acestuia, fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din data de 02 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penala în Dosarul nr-.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, onorariul avocatului din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 09 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.jud.
Ex.3 / 17.03.2009
/ - II.
Președinte:Niculae StanJudecători:Niculae Stan, Carmen Veronica Găină, Vasile