Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 40/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 40
Ședința publică din 21 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Grosu Valerica Niculina
JUDECĂTORI: Grosu Valerica Niculina, Anti Silviu Crîșmaru
-
GREFIER.
*******
MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ J-T- BIROUL TERITORIAL BACĂU - este reprezentat legal prin procuror-
Pe rol fiind judecarea recursurilor penale declarate de inculpații și, împotriva încheierii din data de 16.01.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenții inculpați în stare de arest, asistat de avocat ales în substituirea d-lui avocat, asistat de avocat ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
fiind, recurenții inculpați având cuvântul pe rând, precizează că își mențin recursurile declarate în cauză.
Apărătorii recurenților inculpați si reprezentantul parchetului având cuvântul pe rând, precizează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpatsolicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond și punerea de îndată în libertate a inculpatului. Precizează că instanța de fond nu a motivat încheierea atacată conform art. 160/8 alin. 6 fiind C.P.P. încălcare dispozițiile art. 5 alin. 3
C.P.P.Invocă în susținerea concluziilor cauza Carmovici contra României.
Motivarea instanțe de fond este generală. În momentul în care se analizează dispozițiile art. 160/2 și C.P.P. anume: dacă există date certe că inculpatul dacă ar fi lăsat în libertate ar comite alte fapte sau ar zădărnici aflarea adevărului, trebuie analizat exact apărarea inculpatului și apoi să se observe în ce măsură sunt sau nu îndeplinite dispozițiile art. 160/2
C.P.P.Inculpatul este trimis în judecată doar pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 25 din Legea 365/2002 și art. 8 din Legea 39/2003 pentru care legea prevede o pedeapsă de la 1 la 5 ani.Ori, inculpatul are 8 luni de când este arestat.
Consideră că instanța de fond a încălcat principiul nevinovăției inculpatului.
Inculpatul nu ar putea zădărnici aflarea adevărului prin influențarea celorlalți inculpați, deoarece aceștia au fost audiați, probele fiind la dosar.
În subsidiar, pe fondul cauzei solicită reținerea cauzei spre rejudecare, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar și punerea de îndată în libertate inculpatului.
Referitor la termenul rezonabil, s-a apreciat că acesta nu a fost depășit având în vedere complexitatea cauzei, însă consideră că acest termen rezonabil este depășit, deoarece inculpatul nu ar putea influența în vreun fel buna desfășurare procesului penal.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, deoarece încheierea nu a fost motivată.
Arată că, instanța de fond a motivat în general încheierea, ori, având în vedere art. 5 din CEDO, instanța avea obligația de a analiza fiecare cerere în parte și să motiveze separat pentru fiecare inculpat.
În ceea ce privește neteminicia încheierii atacate, arată că instanța motivat într- maniera care este o simplă afirmație. S- reținut că odată admisă cererea, inculpații ar putea săvârși noi infracțiuni, însă pentru a se reține acest aspect trebuie să existe date certe.
Inculpatul este arestat din iulie 2008 și are peste 6 luni de când este arestat.
Urmărirea penală a fost finalizată, s-au administrat toate probatoriile, inculpatul recunoscut faptele comise.
Vinovăția are mai puțină importanță, deoarece acest lucru se va reflecta în pedeapsa ce va fi aplicată dacă va fi găsit vinovat.
În subsidiar solicită reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar și punerea de îndată în libertate inculpatului, deoarece temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și cele ulterioare nu mai subzistă fiind epuizate.
În cauză nu există date certe că inculpatul ar zădărnici aflarea adevărului sau ar comite alte fapte dacă ar fi lăsat în libertate.
Invocă în susținerea cauzei două cauze ale Curții Europene.
Probele pentru care s- prelungit și s-a menținut starea de arest nu îl privesc pe inculpat.
Reprezentantul parchetuluiavând cuvântul precizează că inculpații încă de la urmărirea penală au formulat mai multe cereri care au avut același obiect și pe aceleași motive.
Acele cereri s-au respins, apreciindu-se că inculpații trebuie cercetați în stare de deținere.
După terminarea urmăririi penale, fost sesizată instanța de fond, care verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, fixându-se termen în ianuarie 2009.
Consideră că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, subzistă în continuare, cererile formulate de inculpați fiind nefondate, motiv pentru care solicită respingerea ca nefondate a recursurilor declarate de inculpați și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică.
Avocat având cuvântul în replică pentru inculpatulprecizează că a mai formulat și anterior cerere de liberare provizorie sub control judiciar însă urmărirea penală nu era finalizată. În momentul de față urmărirea penală a fost finalizată, s-au administrat toate probatoriilor, inculpatul a recunoscut faptele pentru care este cercetat si trimis în judecată, astfel că nu ar avea niciun interes să influențeze vreo persoană.
Reprezentantul parchetului având cuvântul în replică precizează că în măsura în care se va ajunge la vinovăția inculpatului, potrivit art. 88 se va deduce din pedeapsă perioada executată. Inculpatul recunoscut fapta ca urmare a administrării probelor, însă acest lucru nu înseamnă că, odată pus în libertate acesta nu va comite noi infracțiuni.
Avocat având cuvântul în replică pentru inculpatularată că s- pornit de la ideea că inculpatul este vinovat, insă trebuie avute în vedere probele administrate și dispozitiile art. 160/2 și C.P.P. dacă se mai impune sau nu menținerea stării de arest.
Recurentul inculpatavând ultimul cuvânt, solicită admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Recurentul inculpatîn ultimul cuvânt, se raliază la concluziile apărătorului.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Prin încheierea de ședință din data de 16.01.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bacău, s-a dispus respingerea ca neîntemeiată a cererilor de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații și, trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- zis " ", fiul lui și, născut la 14.11.1953 în B, domiciliat în B,-/A/3, județul B, pentru săvârșirea infracțiunilor art. 25 din Legea nr. 365/2002șart. 8 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 33. lit. a Cod penal, constând în aceea că: în cursul anului 2008, în cadrul unei asocieri infracționale, a confecționat și deținut echipamente utilizate la falsificarea instrumentelor de plată electronică, fiind prins în flagrant în timp ce se deplasa în Olanda împreună cu un alt coinculpat, pentru a le utiliza la fraudarea bancomatelor din această țară.
- fiul lui și, născut la 10.06.1986 în B, domiciliat în B,-/B/13, jud. B; pentru o perioadă de 30 de zile, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 24 alin. 1,2, art. 25, 27 alin.1 din Legea 365/2002 și art. 8 din Legea 39/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că: în cursul anului 2008, în cadrul unei asocieri infracționale, constituită în scopul comiterii de infracțiuni la legea comerțului electronic, a deținut și utilizat echipamente destinate falsificării instrumentelor de plată electronică ( inscriptor de date tip ). A procedat la falsificarea instrumentelor de plată electronică, a pus în circulație asemenea instrumente și a efectuat operațiuni neautorizate de retragere de numerar atât -uri cât și la -uri.
Acesta a fost prins în flagrant, în timp ce se delasa în Olanda împreună cu un alt coinculpat, având asupra sa echipamente de skimming pe care intenționa să le utilizeze la fraudarea bancomatelor din această țară.
Prejudiciul estimat fiind cauzat prin comiterea acestor infracțiuni este de aprox. 40.000 ROL.
În motivarea încheierii se arată că fiecare inculpat aflat în stare de arest preventiv, are dreptul constituțional prevăzut de Constituție și Codul d e procedură penală să formuleze o cerere de liberare provizorie sub control judiciare (art.23 pct.10 din Constituție și respectiv, art.5 alin.5 pr.pen.).
De asemenea, art. 160 indice 2.pr.pen. arată că " Liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani," iar alin. 2 precizează că " liberarea provizorie sub control judiciare nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte"
Dacă în ceea ce privește aliniatul 1, cererile sunt ușor de examinat, și în consecință de admis în principiu, problema temeiniciei sau nu a admiterii cererii de liberare provizorie sub control judiciar așa cum arată alin.2, este mai greu de cercetat, întrucât formularea cererii și îndeplinirea condițiilor de la alin. 1 nu atrage automat, obligatoriu admiterea cererii pe fond, o astfel de cerere are un caracter facultativ pentru magistrat, nu acționează "ope legis", prin cercetarea tuturor împrejurărilor de fapt, a persoanelor inculpaților a conduitei lor, a aprecierii se poate admite sau nu cererea formulată.
S-a invocat de către apărătorii inculpaților că temeiurile ce au dus la luarea și menținerea măsurii arestării preventive, respectiv litera a, b și f ale art.148 pr.pen. nu mai subzistă la această dată, urmărirea penală fiind finalizată prin întocmirea rechizitoriului, și că ultimele probatorii s-au administrat (respectiv rezultatele comisiei rogatorii efectuate precum și ultimele declarații ale celorlalți inculpați implicați în dosar, sau alte relații emise de către băncile de la care se presupune că inculpații a fi extras bani).
Instanța a apreciat că din analiza celor două art. 160 indice 2 și 148.pr.pen. nu se poate discuta despre subzistența sau nu a temeiurilor care au dus la luarea măsurii arestării preventive, invocarea acestei apărări poate fi avută în vedere la soluționarea de cereri formulate, sub imperiul dispozițiilor art.139 pr.pen.
Consideră că temeinicia unei astfel de cereri trebuie privită numai prin prisma condițiilor arătate la alin 2 al ar.160 indice 2, dacă există date că inculpații ar săvârși alte infracțiuni, în cazul în care li s-ar admite cererea, dacă ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, să altereze ori să distrugă mijloacele de probă sau alte fapte de aceeași natură și care ar influența negativ cursul cercetării judecătorești.
Prin activitatea lor infracțională desfășurată, de cei doi inculpați ale căror cereri le- avut de analizat, instanța, a apreciat că există date care să susțină temerea că lăsați în liberate, în această formă, ar putea comite alte infracțiuni, au suficiente cunoștințe tehnice pentru a altera sau modifica mijlocele de probă, ar putea încerca zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea celorlalți inculpați, martorilor din dosar, nominalizați in rechizitoriu. Cercetarea judecătorească nu a început, dosarul având primul termen de judecată fixat aleatoriu, la data de 03.02.2009. Având în vedere caracterul de urgență al unei astfel de cereri, s-a dispus citarea de urgență și judecarea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar la datele menționate anterior (16.01.2009), respectând dispozițiile art. 160 indice 8.pr.pen. și termenele stabile de repartizare aleatorie a unor astfel de cauze (între 5-7 zile).
Din aceste puncte de vedere, s-a considerat necesară menținerea măsurii arestării preventive, pentru a împiedica inculpații să încerce să comită și să reușească săvârșirea de alte infracțiuni sau să săvârșească vreuna din faptele arătate mai sus.
S-a mai invocat în motivarea cererii, de către apărătorii aleși, faptul că inculpații au petrecut timp îndelungat în arest preventiv, vreme de 6 luni și că astfel se încalcă termenul rezonabil de care se vorbește în Convenția Europeană a Drepturilor Omului și pentru care România a fost de multe ori sancționată fiindu-i încălcate în această materie dispozițiile și jurisprudența.
Aprecierea caracterului rezonabil al duratei unei cauze se face în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei, în raport de criterii precum: complexitatea cauzei (în cauza de față avem în vedere natura infracțiunilor, respectiv cele legate de comerțul electronic, de asociere, constituire de grup infracțional organizat, cu elemente de extraneitate, fiind efectuate în cauză comisii rogatorii), de comportamentul inculpaților (care nu au dovedit o conduită liniară sinceră pe tot parcursul urmăririi penale, ba dimpotrivă una oscilantă de recunoaștere parțială și numai după aprofundarea probatoriilor) și în ultimul rând de comportamentul autorităților în soluționarea cu celeritate a cauzei (cercetările începând în cursul anului 2007 și finalizate prin rechizitoriul din 23.12.2008 acumulând un număr de XVII volume).
Pentru aceste considerente, s-a apreciat că în cauză nu poate fi invocat depășirea acelui termen rezonabil prevăzut de Convenția Europeană a Drepturilor Omului în articolele sale speciale privitoare la această materie, art.5 par.3 și art.6 par.1.
În consecință, în baza art.160 indice 8a alin.6 pr.pen. au fost respinse ca netemeinice cererile celor doi inculpați și.
S- constat că au avut apărători aleși, și potrivit dispozițiilor art-192 alin.2 și 4.pr.pen, fiind în culpă procesuală (prin promovarea unei astfel de cereri și respingerea ei) fiecare inculpat a fost obligat la plata de cheltuieli judiciare efectuate de stat cu soluționarea lor.
Împotriva încheierii menționate, în termen legal au declarat recurs inculpații la pronunțarea acesteia, în condițiile art. 385/4 alin.1, raportat la art. 366 alin.4 Cod pr. penală, fără a-l motiva în scris.
Instanța de control judiciar, examinând încheierea atacată în baza art. 38514Cod procedură penală, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, constată că aceasta este legală și temeinică.
Ambii inculpați au formulat anterior cereri de liberare provizorie sub control judiciar, cereri respinse definitiv de Curtea de APEL BACĂU la data de 15.12.2008, pentru inculpatul, și 12.12.2008, pentru inculpatul.
De la data verificării temeiniciei acestor cereri, pentru ambii inculpați, și până în prezent nu s-au modificat elementele care au fost avute în vedere la soluționarea lor și care au intrat în autoritate de lucru judecat.
Împrejurarea că s-a dispus trimiterea lor în judecată, împreună cu alți coinculpați, nu schimbă temeiurile arestării și nici condițiile de admisibilitate a cererilor de liberare provizorie sub control judiciar.
Instanța de recurs își însușește astfel motivele prezentate de instanță la soluționarea cererilor anterioare, precum și cele corect învederate de prima instanță, în sensul că atitudinea procesuală inconsecventă a inculpaților se constituie în date care arată că aceștia încearcă zădărnicirea adevărului.
De asemenea, pericolul ca inculpatul să exercite presiuni asupra nepoatei sale se păstrează și în cursul judecății, impunându-se împiedicarea inculpaților de a lua legătura cu aceasta.
Prin urmare, în baza art. 38515, pct. 1, lit. b Cod procedură penală, va respinge recursurile formulate de recurenții-inculpați și, ca nefondate.
În baza art. 192, al.2 Cod procedură penală, va obliga fiecare recurent la plata a 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515, pct. 1, lit. b Cod procedură penală, respinge recursurile formulate de recurenții-inculpați și, împotriva încheierii din 16.01.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bacău, ca nefondate.
În baza art. 192, al.2 Cod procedură penală, obligă fiecare recurent la plata a 100 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.01.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Grosu Valerica Niculina, Anti Silviu Crîșmaru
- - - - -
-
GREFIER,
Red.înch.
Red.-
Tehnored.- - 2 ex.
21.01.2009
Președinte:Grosu Valerica NiculinaJudecători:Grosu Valerica Niculina, Anti Silviu Crîșmaru
