Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 419/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR.419/
Ședințapublicădin 15 august 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Marius Gabriel Săndulescu judecător
Judecător:: - - -
JUDECĂTOR 2: Raluca Elena Șimonescu
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin
- procuror
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de inculpat, împotriva încheierii de ședință din 29 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest și asistat de avocat ales, conform delegației aflate la dosar.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
S-a acordat posibilitatea avocatului ales să ia legătura personal cu recurentul-inculpat.
Curtea, nemaifiind cereri prealabile de formulat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora.
Avocat apărătorul ales al recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond revocarea arestării preventive a acestuia. Precizează că inculpatul a avut o contribuție minoră la săvârșirea faptei.
De asemenea arata că inculpatul este întreținător de familie, are o mama cu handicap și un minor în întreținere.
Cu privire la părțile vătămate din cauză, arată că doar una singură s-a prezentat în instanță si a precizat că nu-l cunoaște pe inculpat, neexistând deci probe certe in dovedirea vinovăției inculpatului.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, apreciind că subzistă motivele avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt potrivit disp.art. 38513alin.3 Cod procedură penală, solicită admiterea recursului și judecarea sa in stare de libertate.
CURTEA
Constată că, prin încheierea din 29 iulie 2008, Tribunalul Argeșar espins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, fiul lui și G, născut la data de 06.07.1986 în B, domiciliat în B,-,.4, sector 2, CNP -, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, precum și cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara formulată de același inculpat.
A fost obligat petentul-inculpat la 10 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că susținerile inculpatului care se bazează pe circumstanțiere, pot fi avute în vedere numai la soluționare pe fond a cauzei, ca circumstanțe personale, și neputându-se ține seama de ele la soluționarea prezentei cererii de liberare provizorie, respectiv a cererii de înlocuire a măsurii arestării cu obligarea de a nu părăsi țara.
S-a apreciat de către tribunal că, în raport de gravitatea faptelor pentru care inculpatul fost trimis în judecată, măsura arestării preventive a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale în materie și că în cauză se mențin în continuare temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri de prevenție, în sensul că sunt întrunite condițiile prev. de art. 143 Cod pr. penală. și art.148 lit. f Cod pr.penală, inculpatul fiind cercetat pentru comiterea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Referitor la cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara formulată de inculpatul petent, instanța de fond a constatat că nu este întemeiată pentru motivele arătate mai sus, iar în speță nu se regăsește nici unul dintre cazurile prevăzute de art. 139 Cod pr.penală, și a respins-o ca atare.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs inculpatul care a criticat-o pentru netemeinicie, sub aspectul greșitei respingeri a cererii de liberare provizorie sub control judiciar și a celei de înlocuire a măsurii arestării preventive, solicitând admiterea acestora, prin casarea hotărârii recurate, susținând că a avut o contribuție minoră la săvârșirea faptei. S-au mai invocat de către inculpat, lipsa probelor care să dovedească vinovăția sa, precum și situația familială.
Examinând hotărârea recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, astfel cum impun dispozițiile art.385/6 alin.ultim Cod procedură penală, curtea constată că recursul declarat este nefondat, urmând a fi admis, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Potrivit art.160/2 alin.1 Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani, iar în baza alin.2 al aceluiași text, liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Din examinarea datelor dosarului, s-a constatat că inculpatul-recurent a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev.de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001, reținându-se că în ziua de 09.01.2007, în municipiul Pitești, inculpatul, împreună cu inculpații, și învinuiții și, prin răpire, a transportat-o pe partea vătămată -, în scopul exploatării ei.
Având în vedere natura faptei imputate, ținând seama de conduita pe parcursul procesului penal și existând temerea că inculpatul a încercat să zădărnicească aflarea adevărului, cercetarea judecătorească nefiind finalizată, soluția instanței de fond de respingere a cererii de liberare provizorie sub control judiciar este fondată, în raport cu dispozițiile legale.
Simpla îndeplinire formală a condițiilor prevăzute de art.160/2 pr.penala invocate, nu determină admiterea automată a cererii, aprecierea temeiniciei acesteia trebuind raportată la natura și gravitatea faptelor pentru care inculpații sunt judecați.
Dosarul cauzei pune la dispoziție probe care arată implicarea inculpatului în comiterea faptei penale pentru care este judecat, faptă care, prin natura ei cunoaște un pericol social ridicat și determină perturbarea ordinii și liniștii publice, impunând arestarea preventivă a celor bănuiți că le-au comis, pentru o perioada de timp.
Nu în ultimul rând, curtea constată că subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului și care impun, în continuare, privarea lor de libertate. Prin urmare este justificată respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Lăsarea în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, de natură să aducă atingere desfășurării procesului penal, în raport de natura și gravitatea infracțiunii pentru care este judecat.
În raport de cele expuse, pe larg, circumstanțele personale ale inculpatului, favorabile acestuia, referitoare la situația familială și contribuția minoră la săvârșirea faptei, nu justifică admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
În legătură cu cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, curtea, în raport de dispozițiile art.141 Cod procedură penală, constată că, sub acest aspect, hotărârea recurată nu poate fi verificată.
Aceasta, deoarece, încheierea prin care a fost respinsă cererea de înlocuire a unei măsuri preventive cu altă măsură preventivă nu este supusă nici unei căi de atac.
Prin prisma celor ce preced, reținându-se temeinicia hotărârii recurate și caracterul nefondat al cererii, curtea, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va fi respins ca nefondat recursul declarat de inculpat, care în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul penal declarat de inculpatul, fiul lui și G, născut la data de 6.07.1986 în B, domiciliat în B,-,.4, sector 2, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din 29 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul-inculpat la 100 lei, cheltuieli de judecată către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 august 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu monori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehnod./2 ex.
2 ex.
Jud.fond.
17.09.2008.
Președinte:Marius Gabriel SăndulescuJudecători:Marius Gabriel Săndulescu, Raluca Elena Șimonescu
