Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 489/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.489
Ședința publică din 17 iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ecaterina Ene
JUDECĂTORI: Ecaterina Ene, Adrian Bogdan Dumitru Pocovnicu
- -
GREFIER: - -
*******
MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ J--BIROUL TERITORIAL BACĂU -
reprezentat legal prin procuror -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.285/D din 15.07.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică s- prezentat recurentul inculpat - în stare de arest, asistat de apărător ales .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Avocat și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurentul-inculpat, solicită admiterea recursului declarat împotriva sentinței penale nr.285 din 15.07.2009 a Tribunalului Bacău, reținerea cauzei spre rejudecare și casarea acesteia, întrucât în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.160/2 Cod pr.penală privind admisibilitatea în principiu a cererii de liberare provizorie sub control judiciar, susținând că nu există pericolul sustragerii de la cercetării ori a alterării sau distrugerii probelor și că a deținut drogurile în exclusivitate pentru consumul propriu.-
Recursul declarat de inculpat vizează netemeinicia și nelegalitatea hotărârii întrucât a fost încălcată prezumția de nevinovăție, greșit instanța de judecată a precizat în motivarea hotărârii că "a condamnat inculpatul cu privire la faptele comise ce au lezat însăși ordinea publică în înțelesul de caracteristică a societății în care trebuie să domine siguranța, securitatea, respectul față de drepturile cetățenilor.". Lăsarea în libertate a inculpatului nu ar zădărnici aflarea adevărului. Nu sunt probe că ar denatura adevărul sau bunul mers al dosarului.
Greșit s-a reținut de instanța de fond că ar face parte dintre-o rețea de traficanți de droguri, singurul care se află reținut este acest inculpat, întrucât și se află în libertate, deci rețeaua nu există.
Întrucât acesta are o situație familială grea, sora bolnavă de astm bronșic iar părinții în sunt decedați consideră că punerea în libertate l-ar ajuta să nu fie dat afară din serviciu li ar putea să-și de-a examenele întrucât este student.
Pe lângă circumstanțele atenuante ale inculpatului care nu are antecedente penale inculpatului solicită a se avea în vedere și disp.art.5 al.3 din CEDO.
Reprezentantul parchetului arată că potrivit art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, solicită respingerea ca nefondată a recursului, menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică față de faptele pentru care inculpatul este cercetat. În cauză sunt probe și indicii temeinice care potrivit art.148 lit.f Cod pr.penală față de natura, gravitatea, consecințele faptelor și atitudinea acestuia de la urmărirea penală dovedesc că lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Recurentul inculpat -C-tin având cuvântul solicită a fi judecat în stare de elibertate pentru a avea posibilitatea să-și dea examenele la facultate și să nu-și piardă locul de muncă.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului penal;
Prin sentința penală nr.285/D/15.07.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-, în temeiul art.160 indice" 8 alin.3 și 160 indice 8 "a" alin. 6 Cod procedură penală a fost respinsă cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul.
S-a constatat că inculpatul a fost asistat de avocat ales.
În temeiul art. 192 alin.2 cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 60 lei către stat cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub numărul de mai sus inculpatul, cercetat în stare de arest preventiv în dosarul penal nr. 132/D/P/ 2009 al - Serviciul Teritorial Bacău, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. 1 și art.4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 modificată cu aplicarea art. 33 lit."a" 2 cod penal. În motivarea cererii acesta a susținut că sunt îndeplinite condițiile de art. 160 indice 2 cod procedură penală susținând că nu există pericolul sustragerii de la cercetării ori a alterării sau distrugerii probelor și că a deținut drogurile în exclusivitate pentru consumul propriu. De asemenea a mai susținut inculpatul că are un loc de muncă pe care îl va pierde dacă nu este cercetat în stare de libertate, este student și trebuie să-și pregătească examenele. De asemenea a mai arătat inculpatul că nu are părinții, împrejurare în care este singurul sprijin al surorii sale în vârstă de 27 ani care este bolnavă de astmă.
Cererea formulată de condamnat nu este fondată pentru următoarele considerente:
Din dosarul de urmărire penală a rezultat că inculpatul este cercetat împreună alte două persoane pentru infracțiunii de trafic de droguri de risc și de mare risc. infracțional din care făcea parte inculpatul a acționat o perioadă de timp îndelungată cuprinzând, în afară de infracțiunile comise în seara de 26-06.2009 când inculpatul a primit de la coinculpatul - cantitatea de 20 grame cannabis și fapte de același gen comise în cursul anului 2007 cercetate în aceiași acuză, existând indicii că inculpatul desfășura activități infracționale ce se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de risc și de mare risc. Potrivit art. 160 indice 2 cod procedură penală liberarea provizorie sub control judiciar poate fii admisă numai dacă sunt întrunite cumulativ toate condițiile impuse de alin. 1 și 2 ale acestui articol.
Astfel la judecarea cererii instanța a avut în vedere nu numai condițiile prevăzute de art. 160 indice 2 alin. 1 ci în mod obligatoriu și dispozițiile art. 160 indice 2 ale aceluiași articol. Potrivit art. 160 indice 2 alin 2 cod procedură penală liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe acesta să săvârșească alte infracțiuni sau că va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea părților,alterarea ori distrugerea unor probe. În cazul în care această condiție nu este îndeplinită, liberarea condiționată nu poate fi considerată admisibilă, deoarece atât admisibilitatea în principiu a cererii cât și fondul presupun în mod obligatoriu și îndeplinirea acesteia.
În speță infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul aduc atingere unor valori importante ocrotite de legea penală, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorului impresia că poate persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a acestuia și la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și protecție a statului.
În cea ce privește pericolul social al faptelor, s-a reținut că prin faptele comise au fost periclitate relații sociale deosebit de importante, în buna desfășurare a cărora este interesată întreaga societate,fiind esențiale pentru o conviețuire normală a membrilor acesteia. Prin faptele comise de inculpat a fost lezată însăși ordinea publică în înțelesul de caracteristică a societății în care trebuie să domine siguranța,securitatea,respectul față de drepturile cetățenilor.Ordinea publica este echivalentul și liniștii interne,permite cetățenilor să trăiască normal în societate în orice loc din lume și de aceea infracțiunile comise de inculpați au pus în pericol evident ordinea publică în toate elementele caracteristice arătate mai sus. Astfel prin deținerea de droguri de risc în vederea comercializării în cantități foarte mari în raport de spațiul local, au fost lezate efectiv siguranța,securitatea și traiul normal al oamenilor creându-se o stare de pericol grav pentru viața și sănătatea acestora în condițiile în care bunuri periculoase a căror deținere este interzisă prin lege au deținute de un inculpat care este student dar și ospătar la un club privat și are deci legătură cu o masă mai mare de tineri ce pot fii atrași pentru consumul de droguri.
Infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată recurentul presupun măsuri sporite de protecție a părților vătămate și martorilor și impun asigurarea unor garanții procesuale. În aceste condiții, sunt actuale și deci subzistă atât temeiul menținerii stării de arest cât și interdicția liberării provizorii sub control judiciar prevăzută de art. 160 indice 2 cod procedură penală.
Astfel,în speță există martorii protejați cât și alți martori audiați pentru faptele comise în anul 2007 care au indicat pe inculpat ca fiind și distribuitor de droguri încă din anul 2007. Pe de altă parte din investigațiile efectuate până în prezent rezultă că inculpatul a fost unul din membrii unei rețele compusă din mai multe persoane cunoscute cu porecla de ", " și alții care au calitatea fie de traficanți fie de consumatori care facilitau activitatea traficanților a căror identitate este în curs de stabilire.
Or, această activitate poate fi împiedicată de inculpat dacă s-ar afla în stare de libertate, deoarece acesta își cunoștea toți colaboratorii și are un interes deosebit în cauză în contextul în care până în prezent nu a recunoscut că a oferit sau comercializat droguri și altor persoane. Pe de altă parte cât timp a rezultat că lăsarea inculpatului în libertate prezintă și un real pericol pentru ordinea publică nici o instanță nu ar putea dispune în sens contrar. Este evident că în aceste împrejurări a fost tulburată grav ordinea publică și stabilitatea și siguranța cetățenilor din statele, iar acest aspect pune în evidență și caracterul actual al pericolului pentru ordinea publică pe care îl prezintă inculpatul și datorită căruia nu se poate dispune lăsarea acestuia în libertate.
Acest pericol este actual și atât datorită lui cât și faptului că nici condițiile prevăzute de art. 160 indice 2 cod procedură penală nu sunt îndeplinite, impun concluzia că cererea formulată trebuie respinsă. Pentru aceste motive în temeiul art. 160 indice" 8 " și 160 indice 8 "a" alin. 6 cod procedură penală instanța a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat iar în temeiul art. 192 alin. 2 cod procedură penală acesta a fost obligat și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Împotriva sentința a declarat recurs inculpatul.
Oral, cu ocazia dezbaterilor, prin apărător inculpatul a solicitat admiterea cererii de liberare provizorie, având în vedere că are o situație familială grea, părinții săi fiind decedați, iar sora sa, bolnavă de astm bronșic, se află în întreținerea lui.
A m ai invocat împrejurările că până la data arestării, era încadrat în muncă, și este și student.
În cauză nu sunt probe din care să rezulte că ar zădărnici aflarea adevărului, prin lăsarea sa în libertate.
Recursul nu este fondat, pentru considerentele ce se vor expune.
Prin încheierea din 27.06.2009 s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă 29 zile, reținându-se că acesta este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.2 al.1 din 2143/200, sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Potrivit art.136 al.1 Cod procedură penală în cauzele privitoare la infracțiuni pedepsite cu detențiunea pe viață sau cu închisoare, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei, se poate lua una din următoarele măsuri preventive:
a) reținerea,
b) obligarea de a nu părăsi localitatea;
c) obligarea de a nu părăsi țara;
d) arestarea preventivă;
Dispozițiile alineatului doi prevăd că scopul măsurilor preventive poate fi realizat și prin liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune.
Din examinarea acestor prevederi rezultă că liberarea provizorie nu este o măsură preventivă, deși conținutul acestei măsuri procesuale constând în obligațiile ce se impun sau se pot impune inculpatului este identic cu cel al măsurilor preventive neprivative de libertate. În cazul acestora din urmă, legiuitorul a prevăzut, însă în mod expres că pot înlocui măsura arestării preventive atunci când s-au schimbat temeiurile care au determinat arestarea preventivă - art.139 alin.1 Cod procedură penală.
În cazul liberării provizorii sub control judiciar sunt prevăzute doar situațiile în care cererea va fi respinsă și anume: când există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte ( art.1608al.2 Cod procedură penală).
Din interpretarea acestor dispoziții, rezultă că în celelalte situații este atributul instanței de a aprecia dacă prin liberarea provizorie se poate atinge sau nu scopul măsurilor preventive.
În mod corect prima instanță a apreciat că acest scop nu poate fi atins, în prezent prin liberarea provizorie a inculpatului, cu atât mai mult cu cât după arestarea sa preventivă s-a infirmat soluția de netrimitere în judecată dată față de inculpat în dosarul nr.192D/P/2006, în care s-au efectuat acte premergătoare pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc.
Această împrejurare denotă că față de inculpat a existat și anterior suspiciunea că a comis fapte de trafic de droguri.
Datele pozitive relevate de apărătorul inculpatului și de înscrisurile depuse în cauză privind persoana acestuia nu sunt suficiente pentru a concluziona că scopul prevăzut de art.136 al.1 Cod penal poate fi atins prin liberarea provizorie a inculpatului, însăși legea stabilind că la alegerea măsurii preventive se au în vedere și alte criterii - art.136 al.8 Cod pr.penală.
Din considerentele arătate, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-inculpat împotriva încheierii de ședință din 15 iulie 2009.
Constatat că inculpatul a fost asistat de avocat ales.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală, obligă recurentul să plătească statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 17.07.2009, în prezența inculpatului arestat.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Ecaterina Ene, Adrian Bogdan Dumitru Pocovnicu
Ptr.jud.- - aflat în CO - -
Președinte instanță,
- -
Grefier,
-
red.
red.
tehnored. - ex.2
20/20.07.2009
Președinte:Ecaterina EneJudecători:Ecaterina Ene, Adrian Bogdan Dumitru Pocovnicu
