Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 558/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIE Nr. 558
Ședința publică de la 05 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Vadana
JUDECĂTORI: Monica Vadana, Silviu Anti Ecaterina Ene
- - -
GREFIER- - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B- T- Serviciul Teritorial Bacău - a fost legal reprezentat de - procuror
La ordine a venit spre soluționare recursul formulat de inculpatul, împotriva încheierii din 1.10.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod pr.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul, în stare de arest, asistat de av., apărător ales.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Apărătorul inculpatului și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat, pentru inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii pronunțată de Tribunalul Bacău, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond să se dispună admiterea cererii apreciind că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 1601Cod pr.penală, în sensul că infracțiunile pentru care este cercetat sunt pedepsite cu închisoarea sub 18 ani, nu există date că ar săvârși alte infracțiuni sau ar influența desfășurarea urmăririi penale, în cauză nue xistă părți vătămate și nici prejudiciu, iar colaborarea cu grupul celorlalți inculpați a fost pur ocazională. Mai mult, inculpatul nu are antecedente penale, a recunoscut fapta comisă, nu a avut un comportament infracțional structurat în timp, este la prima abatere, și-a asigurat existența muncind legal și a colaborat cu organele de anchetă.
Având în vedere aceste aspecte, apreciază că se poate lua împotriva inculpatului o altă măsură preventivă, ținându-se cont și de faptul că acesta este arestat de aproximativ 3 luni și nu există probe că s-ar sustrage de la urmărirea penală.
Reprezentantul parchetului, în temeiul art. 1609Cod pr.penală solicită respingerea recursului ca nefondat și să se mențină încheierea pronunțată de Tribunalul Bacău, ca legală și temeinică, arătând că din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul reprezintă un pericol pentru ordinea publică în sensul prev. art. 148 lit.f Cod pr.penală.
Inculpatul arată că a recunoscut fapta pentru care este cercetat și apreciază că nu reprezintă un pericol pentru ordinea publică.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând-
Prin încheierea din 1.10.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău pronunțată în dosarul nr - s-a dispus respingerea cererii de liberare provizorie formulată de inculpatul cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev de art 25 din Legea nr. 365/2002 deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată și art 7 alin 1,3 din Legea nr. 39/2003 constituirea unui grup infracțional organizat.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin încheierea din 24.07.2009 a Tribunalului Bacăus -a luat măsura arestării preventive față de inculpatul, cercetat pentru comiterea infracțiunilor prev.de art.25 din Lg.365/2002 și art.7 alin.1,3 din Lg.nr.39/2003. S-a reținut că inculpatul împreună cu inculpatul reprezentau în cadrul grupului infracțional organizat (din care făceau parte și inculpatul, ) elementele de decizie referitor la procurarea și confecționarea dispozitivelor necesare falsificării de carduri prin efectuarea de operațiuni frauduloase la -uri din străinătate, după care le puneau la dispoziția celorlalți membri ai grupului ce erau specializați în retragerile neautorizate de numerar în Italia și Anglia în principal.
infracțional din care face parte inculpatul, se identifică conform probelor cauzei, ca având o amploare deosebită, aceștia acționând în cadrul unei rețele de criminalitate organizată ce desfășoară în România activități de procurare, confecționare artizanală, a dispozitivelor de skimming, rezultând în mod concret faptul că inculpatul, conex acțiunii de utilizare frauduloasă intermediată sau directă, de mijloace de plată electronice contrafăcute, desfășura și acte ilicite de vânzare a unor astfel de echipamente către alți complici cetățeni români, care aveau preocupări de același gen.
Urmărirea penală se află în plină desfășurare, cauza fiind complexă, iar materialul probator este amplu.
Pe fondul cererii, instanța a reținut că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:
Față de gravitatea infracțiunilor pentru care este cercetat inculpatul, împrejurările comiterii acestora, modalitatea în care acționa, amploarea rețelei pe care o dezvoltase și al cărei lider era împreună cu inculpatul, limitele de pedeapsă - închisoare mai mare de 4 ani, instanța a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului, chiar și provizoriu sub control judiciar, prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Aspectele privind atitudinea sinceră manifestată de inculpat pe parcursul cercetării penale, situația că este student și are și un loc de muncă au fost înlăturate de instanță în această fază procesuală, nefiind relevante în raport de obiectul cauzei, acestea putând constitui eventual circumstanțe atenuante judiciare ce vor fi avute în vedere la soluționarea fondului cauzei.
Raportat la modul de operare al inculpatului, poziția de lider al grupului infracțional, consecințele ce s-au produs ca urmare a activității sale infracționale care dovedesc o periculozitate sporită a inculpatului, instanța a apreciat că nu se impune punerea în libertate a acestuia, chiar și în condițiile unei liberări provizorii sub control judiciar.
Față de toate acestea, instanța în baza art.160/8a alin.6 Cod procedură penală a respins ca nefondată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul.
Oral, în fața instanței de recurs, inculpatul, prin apărător ales, a invocat faptul că sunt întrunite condițiile formale pentru admiterea cererii, în sensul că infracțiunile pentru care este cercetat sunt pedepsite cu închisoarea sub 18 ani, în cauză nu există părți vătămate și nici prejudiciu,colaborarea cu grupul celorlalți inculpați a fost pur ocazională.Mai solicită a se avea în vedere circumstanțele sale personale fiind student, la primul conflict cu legea penală, de la momentul arestării celorlalți coinculpați și până la arestarea sa s-a prezentat de bună voie când a fost chemat de organele de urmărire.
Examinând cauza de față prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în temeiul art 385/6 alin 3 Cpp, instanța de control judiciar constată că acesta este nefondat din considerentele următoare.
Inculpatul a fost arestat în cursul urmăririi penale prin încheierea din 23.07.2009 pronunțată în dosarul nr.-. S-a reținut că sunt suficiente probe și indicii temeinice în sensul art 143 Cpp și 68/1 Cpp că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunile prev de art 25 din Legea nr. 365/2002 deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată și art 7 alin 1,3 din Legea nr. 39/2003 constituirea unui grup infracțional organizat pentru care este cercetat împreună cu inculpații, și.
De asemenea, judecătorul a reținut ca temei al luării măsurii arestului preventiv cel prev de art 148 lit f Cpp reținând că inculpatul a constituit element de decizie în cadrul grupului infracțional organizat pentru procurarea și confecționarea de dispozitive de falsificare de carduri și efectuarea de operațiuni frauduloase la -uri din străinătate. În sarcina inculpatului s-a mai reținut și că a desfășurat și acte ilicite de vânzare de echipamente către alți complici,stare de fapt ce este periculoasă pentru societate și care necesită intervenția rapidă și fermă a instituțiilor statului.
Prin încheierea 65/29.07.2009 pronunțată de Curtea de APEL BACĂU, ca instanță de recurs, a confirmat cu efecte definitive luarea arestului preventiv, constatând-o ca legală și temeinică pentru aceleași motive arătate de prima instanță, respectiv că există probe că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Cu privire la liberarea provizorie sub control judiciar, Curtea constată că, considerată în sens larg, liberarea provizorie este o măsură constituțională, prev de legea procesual penală pentru a da posibilitatea instanțelor de a valorifica, într-un mod concret, măsurile care pot asigura buna desfășurare a procesului penal, cu atenuarea legitimă a restrângerilor de drepturi pe care le presupun măsurile preventive. Liberarea provizorie constituie totodată un drept al oricărei persoane aflată într-o procedură penală sub stare de detenție preventivă.
Apreciată in concreto, măsura liberării provizorii sub control judiciar este tot o măsură prin care se aduc privațiuni și restrângeri ale drepturilor și libertăților persoanei, așa cum o demonstrează art 136 alin 2 Cpp, art 160/2 alin 3, 3/1 și 3/2 Cpp dispoziții legale care atestă că scopul măsurilor preventive clasice se poate realiza și prin liberarea provizorie.
O asemenea măsură nu are, prin ea înseși, impact negativ asupra cetățenilor dintr-o anumită comunitate, din moment ce constituie un drept legitim dar nici asupra autorităților judiciare de urmărire penală nu trebuie să producă impresia zădărnicirii activităților proprii, din moment ce măsura liberării provizorii prezintă, totuși, numeroase caractere de constrângere a persoanei și de restrângere asupra drepturilor și libertăților persoanei cercetate, caractere subordonate necesității de a asigura scopurile procesului penal. Este motivul pentru care legiuitorul român a preluat, începând cu anul 1992, din legislațiile europene această instituție, perfecționând-o.
Din aceste considerente, Curtea apreciază că motivele în analizarea oportunității liberării provizorii sub control judiciar sau pe cauțiune nu sunt perfect identice cu cele examinate la verificarea legalității și temeiniciei unei măsuri preventive, chiar dacă prima instanță nu a făcut referire decât la motivele pentru care starea de arest a inculpatului petiționar trebuie să continue. În examinarea unei cereri de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune, în plus trebuie examinate și considerentele față de care luarea acestei măsuri procesuale nu este oportună. Aceasta și față de faptul că, din modul său de reglementare liberarea provizorie presupune menținerea împrejurărilor legale care permit arestarea, dar organul judiciar apreciază că prelungirea / menținerea stării de arest nu mai apare ca necesară.
Într - adevăr, formal, toate condițiile prev de art 160/4 Cpp privind liberarea provizorie sub control judiciar sunt îndeplinite.
Aplicarea dispozițiilor legale care reglementează instituția liberării provizorii sub control judiciar se poate justifica în cazul unor infracțiuni mai puțin grave luându - se în considerare și încrederea pe care o poate oferi inculpatul că lăsat în libertate nu va săvârși și alte infracțiuni și își va îndeplini obligațiile ce i se impun.
În acord cu jurisprudența CEDO se constată că instanța europeană a dezvoltat patru motive acceptabile pentru a se refuza eliberarea unui inculpat sub control judiciar:riscul ca acuzatul să nu se prezinte la proces, posibilitatea ca în cazul eliberării acesta să încerce să împiedice desfășurarea procesului, să comită alte infracțiuni, ori să ordinea publică.( cauza SBC contra Regatului Unit - 19 iunie 2001; cauza Smirnova contra Rusiei -25 iulie 2003; Stogmuler contra Austriei 10 noiembrie 1989, Wemhof contra Germaniei 27 iunie 1978 )
Analizând și ea pe fond cererea inculpatului, Curtea apreciază că, raportat la presupunerea rezonabilă și a indiciilor temeinice existente în cauză care îndreptățesc bănuiala că inculpatul ar fi comis infracțiunile pentru care este cercetat, că cererea acestuia este neîntemeiată așa cum a reținut și prima instanță.
În raport de gravitatea faptei care așa cum se denotă un pericol social ridicat, de complexitatea și anvergura cercetărilor care se efectuează, de natura faptelor care determină consecințe grave inclusiv cu privire la imaginea țării, se apreciază că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
Din actele dosarului se conturează ideea că inculpatul ar fi acționat în cadrul unui grup infracțional organizat pentru procurarea și confecționarea de dispozitive de falsificare de carduri și efectuarea de operațiuni frauduloase la -uri din străinătate. În sarcina inculpatului s-ar mai reține și că a desfășurat și acte ilicite de vânzare de echipamente către alți complici.
Față de cele relevate mai sus, Curtea apreciază că lăsarea recurentului în libertate, prin admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, este inoportună, în acest moment procesual în condițiile în care din momentul arestului preventiv al acestuia au trecut doar două luni iar urmărirea penală este în curs de desfășurare,
Așa fiind, buna desfășurare a procesului penal impune în continuare privarea de libertate a inculpatului și eliberarea sa, chiar subsumată unor condiții sau garanții, ar provoca o reală tulburare a ordinii publice.
Instanța de control judiciar apreciază, deoarece temeiul menținerii detenției nu a încetat, că în această fază a procesului penal nu se impune luarea unei măsuri alternative neprivative de libertate împotriva recurentului inculpat.
Întrucât încheierea primei instanțe este legală și temeinică și nu există motive de casare care să poată fi luate în considerare din oficiu în temeiul art 385 / 9 al 3 Cpp Curtea, va respinge recursul ca nefondat, în temeiul art 385/15 pct 1 lit. b Cpp.
Văzând și dispozițiile art 192 alin 2 Cpp
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul - inculpat împotriva încheierii din 01.10.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr.-.
Constată că recurentul a fost asistat de apărător ales.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală obligă recurentul să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.10.2009, în prezența recurentului arestat.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Monica Vadana, Silviu Anti Ecaterina Ene
GREFIER
Red.înch.
Red.
Tehnored.
Ex.2
07.10.2009
Președinte:Monica VadanaJudecători:Monica Vadana, Silviu Anti Ecaterina Ene
