Liberare provizorie sub control judiciar. Încheierea 60/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 60/ DOSAR NR-
Ședința publică din 11 august 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Constanța Mandu C -
JUDECĂTOR 2: Angela Hărăstășanu
JUDECĂTOR 3: Constantin
GREFIER -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
- - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii Camerei de Consiliu din data de 07 august 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au loc în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod Procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată sunt înregistrate cu mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat în stare de arest ( deținut în Arestul B), asistat de de apărătorul ales, avocat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebate fiind, părțile declară că nu au alte cereri de formulat.
Având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de soluționare și, potrivit art. 38513Cod procedură penală, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat ales având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului formulat de inculpatul împotriva încheierii Camerei de Consiliu din data de 07 august 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov și pe cale de consecință admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar a inculpatului, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1601și art. 1602din Codul d e procedură penală. Consideră că nu există date la dosar din care să rezulte necesitatea împiedicării inculpatului de a săvârși alte infracțiuni sau date din care să rezulte că acesta ar încerca în vreun fel să influențeze martorii sau să zădărnicească aflarea devărului. Subliniază faptul că aceste date trebuie să rezulte din probe administrate în cursul urmăririi penale și nu trebuie să reprezinte simple deducții sau interpretări ale probelor administrate, probe care vizează până în acest moment doar fondul cauzei, existența infracțiunii și dovedirea vinovăției inculpatului, probe pe care le apreciază de altfel ca fiind îndoielnice. Învederează instanței că legiuitorul a prevăzut această instituție a liberării provizorii sub control judiciar ca măsură a controlului judiciar, menționând că această problemă a fost rezolvată și de Înalta Curte de Casație și Justiție care a instituit primatul controlului judiciar în luarea măsurilor. Precizează în acest sens încheierea nr.56 din 2007 acestei instanțe, încheiere atașată de altfel la dosarul cauzei, care vizează punerea în libertate a unor inculpați pentru săvârșirea unor infracțiuni de un grad de pericol social foarte ridicat care se pedepsesc cu închisoare pe viață. Învederează instanței că această instituție a liberării sub control judiciar are o aplicabilitate mult mai amplă decât cea privind revocarea măsurii arestării preventive și înlocuirea eventual a acestei măsuri cu alte măsuri de restricționare a libertății persoanei. Apreciază că nu întâmplător legiuitorul a prevăzut și majorat limita maximă de pedeapsă pentru infracțiunile care sunt reținute în sarcina inculpaților pentru care se propune arestarea preventivă, respectiv 18 ani. Consideră că Tribunalul Brașova motivat încheierea de respingere a cererii de liberare provizorie sub control judiciar neglijând dispozițiile art. 16010din Codul d e procedură penală care dau posibilitatea instanțelor de judecată în situația în care se admite cererea de liberare provizorie sub control judiciar, să revoce această măsură dacă se descoperă fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la luarea acestei măsuri de punere în libertate, și să dispună luarea măsurii arestării preventive. Pe cale de consecință, arată că chiar dacă se administrează probe în cursul urmăririi penale cu punerea în libertate a inculpatului, există și această posibilitate a instanțelor de judecată de a lua măsura arestării preventive. Subliniază faptul că aceste dispoziții legale precum și faptul că această instituție are o aplicabilitate mult mai largă decât celelalte instituții prevăzute de Codul d e procedură penală se aliniază practicii judiciare a instanțelor de judecată din România cât și dispozițiilor CEDO, care prevăd că măsura arestării preventive este o măsură de excepție. Învederează instanței că motivația Tribunalului Brașov de respingere a cererii de liberare provizorie sub control judiciar, bazată pe aspectul că pentru această infracțiune se impune menținerea măsurii arestării preventive dat fiind amplitudinea unor asemenea fapte, este în contradicție cu comportamentul inculpatului și chiar cu dispozițiile art. 1602Cod procedură penală care prevăd condițiile în care se poate dispune liberarea provizorie sub control judiciar. Subliniază în acest sens faptul că nu există date la dosar în cursul urmăririi penale care să impună această necesitate a împiedicării inculpatului de a săvârși noi infracțiuni sau că inculpatul a încercat să mai săvârșească alte infracțiuni. Precizează că în motivare s-a vorbit despre existența unor informații, respectiv listinguri date de și de societatea de telefonie mobilă din care rezultă că inculpatul a purtat anumite convorbiri, pe baza cărora doar s-a presupus că dacă va fi lăsat în libertate inculpatul va săvârși noi fapte penale. Consideră că instanța nu se poate baza pe presupuneri în luarea unei asemenea măsuri de excepție și menținerea acesteia. De asemenea, arată că nu există date din care să rezulte că inculpatul ar influența în vreun fel cercetarea penală. Menționează că instanța are posibilitatea legală, în situația în care dispune admiterea acestei cereri, să stabilească anumite obligații pe care inculpatul le va respecta întru totul pentru că lăsarea lui în libertate ar însemna să se pregătească și să se prezinte la examenul de licență, precizând în acest sens că inculpatul este student în ultimul an la Facultatea de din Solicită instanței a avea în vedere faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale. Învederează instanței că mama inculpatului este administrator la două societăți de croitorie din C și are venituri suficiente pentru a-și întreține copilul la facultate, apreciind că motivația Tribunalului Brașov cum că inculpatul s-ar fi deplasat în Italia cu scopul de a săvârși anumite fapte penale este neîntemeiată. În ceea ce privește aspectul reținut de instanța de fond legat de faptul că toți inculpații din cauză nu realizează venituri, în cazul inculpatului acesta nu se aplică întrucât mama lui îl întreținea și acesta desfășura activități, fiind student, la societățile acesteia de unde realiza venituri. Cu privire la un alt aspect reținut de Tribunalul Brașov în motivarea încheierii de respingere a cererii de liberare provizorie sub control judiciar, respectiv declarațiile coinculpaților, învederează instanței că acele declarații au fost date într-o anumită situație pentru a se autosalva acei inculpați, aceștia beneficiind de dispozițiile legale care le dau posibilitatea ca în situația în care dau subiecți ale unor infracțiuni să li se înjumătățească pedeapsa. Subliniază că tocmai pentru a beneficia de această clemență legală acei doi inculpați inițial au declarat ce au declarat despre inculpatul. Solicită instanței a avea în vedere faptul că în fața Curții de Apel Brașov, cu ocazia judecării recursului în ceea ce privea prelungirea arestării preventive a acelor inculpați, inculpatul a declarat foarte clar că nu dorește sub niciun fel să-l implice pe inculpatul în această cauză și că acesta nu are nicio contribuție la săvârșirea faptelor de către cei doi inculpați. În ceea ce-l privește pe martorul, pe care iarăși se bazează Tribunalul Brașov în respingerea cererii, menționează că acesta a fost făcut martor doar pentru a se avea o probă colaterală declarațiilor inculpaților. Arată că acel martor a fost împreună cu inculpatul în mașină și subliniază faptul că niciunul dintre ei nu a știut nimic despre activitățile desfășurate de către cei doi coinculpați și nici nu au cunoscut motivul pentru care aceștia au venit în Raportat la toate aceste aspecte, apreciază că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru liberarea sub control judiciar și pe cale de consecință solicită admiterea recursului și a cererii de liberare provizorie sub control judiciar cu fixarea desigur a acelor obligații pe care inculpatul le va respecta întru totul.
Reprezentantul Ministerului Public menționează că împotriva inculpatului s-a dispus luarea măsurii arestării preventive în baza art. 148 lit.f Cod procedură penală acum nici două săptămâni. Arată că așa după cum rezultă din actele de procedură existente la dosarul cauzei, de atunci și până în prezent, nu au apărut elemente noi favorabile inculpatului și nici nu a dispărut temeiul avut în vedere inițial la luarea acestei măsuri. În ceea ce privește obiectul prezentei cauze, respectiv cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de către inculpat, învederează instanței că prin încheierea recurată, instanța de fond a dispus admiterea în principiu și a reținut că sunt îndeplinite condițiile legale însă a dispus respingerea pe fond a acestei cereri apreciind că aceasta nu este temeinică. Apreciază că această concluzie rezultă evident din actele dosarului, netemeinicia rezultând de altfel și din natura infracțiunilor comise, poziția procesuală a inculpatului precum și din intervalul de timp scurs de la luarea măsurii preventive. În acest sens, consideră că nu sunt realizate condițiile imperativ dispuse de legiuitor în art. 1602alin.2, art. 1608alin.6 teza a doua raportat la art. 136 alin.1 și 8 Cod procedură penală. Față de aceste considerente, solicită respingerea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii Camerei de Consiliu din data de 07 august 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar întrucât dorește să își continue studiile pe care le-a început acum 4 ani de zile, precizând că este în cel de-al cincilea an, respectiv în anul terminal. Învederează instanței că ar vrea să ducă la bun sfârșit această activitate pe care a început-o și de asemenea dorește să se întoarcă la activitatea pe care o desfășura în cadrul firmelor la care mama sa este administrator.
CURTEA
Asupra recursului formulat de inculpatul împotriva încheierii din 7 august 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Brașov, constată că prin aceasta s-a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut în esență că nu sunt întrunite condițiile liberării provizorii. Astfel, în raport de datele din probele administrate în prezent, referitoare la modul de derulare a faptelor cercetate, în cadrul unei rețele organizate cu ramificații naționale și internaționale, constând în folosirea unor carduri clonate după carduri valide ar rezulta că punerea în libertate a inculpatului la scurt timp după arestare, ar putea zădărnici aflarea adevărului, ar putea determina comiterea unor noi fapte de aceeași natură, chiar dacă comportarea anterioară a acestuia a fost bună. În consecință, a respins cererea ca nefondată.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul criticând-o pentru greșita respingere a cererii de liberare provizorie sub control judiciar. În dezvoltarea motivelor de recurs inculpatul recurent a susținut că ar fi îndeplinite condițiile pentru admiterea cererii neexistând dovezi ci doar deducții făcute de prima instanță privind pericolul pe care l-ar reprezenta punerea în libertate a inculpatului pentru buna desfășurare a procesului sau pentru comiterea de noi infracțiuni. S-a mai menționat că în cazul nerespectării obligațiilor prevăzute de lege pe perioada liberării provizorii instanța ar putea dispune revocarea acestei măsuri.
Judecând recursul în temeiul art.38514Cod procedură penală pe baza materialului și lucrărilor din dosarul cauzei se constată că acesta este nefondat.
Critica referitoare la inexistența probelor care să dovedească neîndeplinirea condițiilor liberării provizorii este nejustificată. Astfel, prima instanță a invocat în motivarea încheierii probele și indiciile care au generat suspiciunea rezonabilă a implicării inculpatului în săvârșirea faptelor cercetate, care prin amplitudine, natură, au impus luarea măsurii arestării preventive și indică în același timp, în această fază a procesului, posibilitatea influențării administrării probelor și repetării unor astfel de fapte. În acest sens s-a analizat declarația martorului coroborată cu cea a inculpatului, în parte cu declarația inculpatului, declarațiile martorilor, relațională rezultată din apelurile telefonice ale inculpatului recurent și au fost avute în vedere cardurile falsificate găsite asupra inculpatului.
În consecință, constatând pe de o parte că prima instanță a făcut o analiză detaliată a împrejurărilor ce impun menținerea inculpatului în stare de arest preventiv, corespunzătoare cauzelor ce impun respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, prevăzute de art. 1602alin. 2 Cod procedură penală și pe de altă parte respectarea prevederilor art.1608aCod procedură penală, privind soluționarea cererii de liberare provizorie, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală se va respinge recursul inculpatului și se va menține încheierea atacată.
Față de respingerea recursului său inculpatul va fi obligat în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii din 7 august 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar penal nr-, pe care o menține.
Obligă recurentul, către stat, la 50 lei cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 11 august 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- C - - - -
GREFIER
Red./18.08.2008
Dact./18.08.2008
3 exemplare
Jud.fond:
Președinte:Alina Constanța ManduJudecători:Alina Constanța Mandu, Angela Hărăstășanu, Constantin
