Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 635/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.635/R/2009
Ședința publică din data de 20 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Livia Mango JUDECĂTOR 2: Săndel Macavei Ana Covrig
JUDECĂTORI: - -
: - -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin
PROCUROR:
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr.523 din data de 9 octombrie 2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, având ca obiect liberarea provizorie sub control judiciar.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă inculpatul aflat în stare de arest asistat de apărător ales, av., din cadrul Baroului M, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii pronunțate de instanța de fond și rejudecând cauza, să se dispună admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar cu consecința punerii inculpatului în libertate. Astfel, instanța de fond a constatat că cererea este admisibilă în principiu constatând în continuare că inculpatul nu va zădărnici aflarea adevărului și nu există indicii sau temeiuri că inculpatul ar încerca să săvârșească alte infracțiuni dacă va fi pus în libertate. După analizarea probatorului, instanța constată că inculpatul a avut o poziție sinceră și cu toate acestea respinge cererea de liberare motivat de natura și gravitatea faptelor. Consideră că nu ar fi nici un impediment ca inculpatul să fie cercetat în stare de libertate, controlată de organele judiciare și instanța de judecată. Ceea ce a mai rămas de efectuat se poate realiza și cu inculpatul în stare de libertate. Încă din momentul reținerii sale, inculpatul a solicitat o serie de confruntări cu agenții de poliție și, cu familia, însă până în acest moment au fost ignorate solicitările inculpatului. Raportat la probele dosarului care sunt contradictorii, la declarațiile părților vătămate care nu confirmă existența infracțiunii de violare de domiciliu, există dubii cu privire și la săvârșirea celeilalte infracțiuni. Însăși partea vătămată a precizat că inculpatul nu a intrat în locuința acestuia. Raportat la dubiile dosarului, există probleme care trebuie lămurite dar care se pot lămuri și cu inculpatul în stare de libertate. Acesta nu ar influența bunul mers al dezbaterilor și ar putea să-și continue studiile și să-și conducă firma pe care o deține. Consideră că în cauză este vorba despre răzbunarea procurorului de caz care ar fi vrut să iasă alte infracțiuni decât cele reținute pentru inculpat. Pentru toate acestea, solicită admiterea recursului cu consecința punerii inculpatului în libertate sub control judiciar.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a încheierii pronunțată de instanța de fond. În cauză, într-adevăr mai sunt multe probleme de rezolvat însă în ceea ce privește starea de fapt, aceasta este limpede și clară. Consideră că nu sunt motive pentru ca cererea de liberare provizorie să fie admisă. De asemenea, susține că e pe departe de realitate afirmația apărării în sensul că este vorba despre răzbunarea procurorului de caz, este o gravă acuzație, deoarece cele două fapte sunt probate.
Apărătorul inculpatului, în replică, arată că s-a înțeles greșit afirmația sa, menționând că nu a făcut afirmația că procurorul a făcut dosarul din răzbunare ci s-a referit la modul cum s-au administrat probele.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea lui în stare de libertate deoarece este nevinovat. Consideră că poate fi cercetat în stare de libertate deoarece nu este o persoană agresivă, este fără antecedente penale, este student în anul II la Facultatea de Drept și are părinți bolnavi. Mai mult, dacă va fi pus în libertate va respecta toate obligațiile ce-i vor fi stabilite.
CURTEA
Prin încheierea penală nr.523 din data de 9 octombrie2009 a Tribunalului Maramureșs -a respins cererea inculpatului de a fi pus în libertate provizorie sub control judiciar.
Conform art.192 alin.2 pr.pen. inculpatul a fost obligat să plătească cheltuielile judiciare ocazionate statului în acest proces.
Pentru a apronunța această hotărâre prima instanță a reținut, în esență, că la data de 09.10.2009 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureș cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul cercetat în dosarul penal 343/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș.
În motivarea cererii s-a arătat că, în urma cercetărilor efectuate până în prezent, nu s-a stabilit nici până la această dată dacă învinuirea adusă este reală sau total lipsită de substanță în condițiile în care singurele declarații constante sunt ale inculpaților.
Inculpatul a arătat în declarația sa că este administrator de firmă, că firma sa nu mai desfășoară activitate de 2 luni și J și că cei 7 angajați ai săi au rămas pe drumuri, că părinții săi sunt foarte bolnavi, că nu posedă antecedente penale, că este student în anul III, aspecte ce stau la baza formulării cererii ce face obiectul prezentei.
Instanța, în raport de dispozițiile art.1608pr.pen. a constatat admisibilitatea în principiu a cererii de liberare provizorie, procedând mai departe la audierea inculpatului declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
Examinând cererea formulată tribunalul a reținut următoarele:
Prin încheierea penală nr.375/27.07.2009 a Tribunalului Maramureșs -a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 de zile începând cu data de 27.07.2009 și până la data de 24.08.2009, inclusiv, reținându-se incidența dispozițiilor art.148 lit. pr.pen. Măsura a fost prelungită cu 30 de zile prin Încheierea penală nr.429 din 19 august 2009 pentru o perioadă cuprinsă între 25.08.2009-23.09.2009, iar prin Încheierea penală nr.474/16.09.2009 s-a dispus o nouă prelungire față de același inculpat pentru 30 de zile începând cu 24.09.2009 până la data de 23.10.2009, inclusiv.
Față de acest inculpat s-a pus în mișcare acțiunea penală sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de violare de domiciliu și lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art.192 alin.2 teza a II-a, a III-a și a IV-a pen. și art.189 alin.2 teza a II-a și a IV-a pen. ambele cu aplicarea art.33 lit.a, existând indicii temeinice în sensul că, în noaptea de 6 spre 7 aprilie 2007 în jurul orelor 23,45, împreună cu alte persoane, a pătruns fără drept în locuința numitului de unde prin forță, l-a luat pe numitul M, l-a introdus în autoturism și l-a privat de libertate pentru o perioadă de aproximativ o oră.
În raport de obiectul cererii de față, instanța a reținut că se impune a fi analizată în cauză incidența cerințelor art.1602pr.pen. potrivit cărora liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
Conform art.1602alin.2 pr.pen. liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă și prin alte asemenea fapte.
Cele două condiții anterior menționate sunt îndeplinite, astfel că instanța a procedat la admiterea în principiu a cererii.
Raportat la natura infracțiunilor pentru care inculpatul este cercetat, tribunalul a reținut că în pofida poziției sincere manifestată în mod constant în faza de urmărire penală, precum și a celorlalte motive familiale invocate în declarația ce i-a fost consemnată, simpla îndeplinire formală a condițiilor prev. de art.1602pr.pen. nu determină admiterea automată a cererii. Aprecierea temeiniciei cererii nu se poate face independent de natura și gravitatea faptelor pentru care inculpatul este cercetat.
Aspectele cerute de apărare a fi avute în vedere la momentul pronunțării prezentei, aspecte ce derivă din inconsecvența unor părți din cauză manifestată până la momentul de față nu pot fi avute în vedere decât în ansamblul probațiunii administrate. Așadar, doar la momentul finalizării cercetărilor penale sau a pronunțării unei hotărâri în cauză, declarațiile contrare vor fi analizate sub aspectul existenței sau nu a unor motive obiective ce ar fi stat la baza modificării lor.
În consecință, tribunalul a apreciat că cererea formulată de către inculpatul este neîntemeiată și că se justifică privarea de libertate a acestuia în continuare, drept pentru solicitarea de a fi pus în libertate provizorie sub control judiciar a fost respinsă.
Conform art.192 alin.2 pr.pen. inculpatul a fost obligat să plătească cheltuielile judiciare ocazionate statului în acest proces.
Împotriva acestei încheiri a formulat recurs în termen legal inculpatul, fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie.
În ședința publică din data de 20 octombrie 2009, prin apărător ales, inculpatul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate, cu consecința admiterii cererii sale de liberare provizorie sub control judiciar.
S-a arătat că instanța de fond a constatat că cererea este admisibilă în principiu, că inculpatul nu va zădărnici aflarea adevărului și nu există indicii sau temeiuri că inculpatul ar încerca să săvârșească alte infracțiuni dacă va fi pus în libertate, dar i-a respins cererea de liberare motivat de natura și gravitatea faptelor. Consideră că nu ar fi nici un impediment ca inculpatul să fie cercetat în stare de libertate, controlată de organele judiciare și instanța de judecată, arătând că probele dosarului sunt contradictorii, declarațiile părților vătămate nu confirmă existența infracțiunii de violare de domiciliu, existând dubii cu privire și la săvârșirea celeilalte infracțiuni. Însăși partea vătămată a precizat că inculpatul nu a intrat în locuința acestuia. Ceea ce a mai rămas de efectuat se poate realiza și cu inculpatul în stare de libertate.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor dindosarul cauzei, conform prevederilor art.38514pr.pen. curtea constată că recursul nu este fondat și îl va respinge pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, se constată că inculpatul recurent este cercetat în dosarul nr.343/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de violare de domiciliu prev.de art.192 alin.2 penal și lipsire de libertate în mod ilegal, prev.de art.189 alin.2 pen. cu aplicarea art.33 lit.a pen.
Temeiul ce a stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului este cel prev.de art.148 lit.f pr.pen. măsura arestării preventive fiind luată la data de 27 iulie 2009, acuzațiile aduse inculpatului constând în aceea că în noaptea de 6/7.04.2007 la ora 23,40 ar fi pătruns fără drept, împreună cu alte persoane în locuința părții vătămate, atribuindu-și calitatea de polițist și l-ar fi lipsit de libertate prin violență și prin răpire pe partea vătămată M, care la câteva zile după acest incident s-a sinucis prin spânzurare, fără a se putea stabili până în prezent vreun raport de cauzalitate între sinucidere și fapta din 6/7.04.2007.
La dosarul cauzei există probe și indicii temeinice în sensul art.143 pr.pen. care fac rezonabilă presupunerea că inculpatul este autorul faptelor mai descrise, după cum rezultă din declarațiile martorilor 130, 128-129,143-146 - agenți de poliție la Poliția Vișeu de, f-147-149, 173-175, ale părții vătămată 150-154, ale martorilor -155-159, 168-172, 161-162, declarațiile inculpaților, 13, 17,131-134, 152-153, declarație învinuit 148, procesele-verbale de confruntare dintre martorul și 135-136 și dintre martorul și inculpatul 137-138, declarație parte vătămată 217-219, declarațiile martorilor 206-209 și 210-213.
Contrar susținerilor inculpatului, în cauză au fost efectuate confruntări după cum urmează: 243-245 proces-verbal din 2.10.2009 de confruntare dintre învinuitul și martorul, 246-247 proces-verbal de confruntare dintre învinuitul și martorul, 248-249 proces-verbal de confruntare dintre martorul și inculpatul, 250-251 proces-verbal de confruntare dintre martorul și inculpatul, 252-253 proces-verbal de confruntare dintre martorul și inculpatul, 254-255 proces-verbal de confruntare dintre martorul și inculpatul, 258-260 proces-verbal de confruntare dintre martorul și inculpatul, 264-266 proces-verbal de confruntare dintre inculpatul și partea vătămată; 267-269 proces-verbal de confruntare dintre inculpatul și, 270-272 proces-verbal de confruntare dintre și partea vătămată, 273-274 proces-verbal de confruntare din 24.09.2009 dintre inculpatul și martorul, 275-278 proces-verbal de confruntare dintre inculpatul și martora, 279-280 proces-verbal de confruntare dintre inculpatul și martorul, 281-282 proces-verbal de confruntare dintre inculpatul și martora, 283 proces-verbal de confruntare dintre inculpatul și martorul, 284 proces-verbal de confruntare dintre inculpatul și martorul, 285-286 proces-verbal de confruntare dintre inculpatul și martorul.
La 261-262 în completarea declarației părții vătămate, aceasta arată că inculpatul i-a cerut în cursul lunii iunie 2009 să declare anchetatorilor că inculpații au pătruns în curtea și casa lui în jurul orei 17 sau 18 în data de 6.04.2007 și nu la ora 23,40 cum a declarat inițial. Mai arată partea vătămată "menționez că pe pe M l-am întrebat dacă cei patru indivizi ce l-au luat din casa noastră în noaptea cu pricina l-au agresat sau l-au amenințat în vreun mod. El a negat categoric acest lucru, susținând doar că a fost acuzat pe nedrept de ei că ar fi sustras vin din discoteca administrată de ".
Raportat la modul în care se pare că au fost comise faptele de care este acuzat inculpatul recurent - prin pătrunderea fără drept în locuința părții vătămate, dându-se drept agent de poliție și lipsind de libertate în mod ilegal o altă persoană, pentru a afla dacă aceasta a sustras bunuri de la barul său, încercând astfel să se substituie organelor de urmărire penală, la gravitatea acestora curtea constată că lăsarea lui în libertate continuă să prezinte pericol concret pentru ordinea publică.
Martora a declarat 206-209 că inculpatul recurent este un tip deosebit de violent, a provocat scandaluri repetate la restaurantul și hotelul la care lucrează martora, determinând angajații să plece pentru a nu asista la cele ce se întâmplă și a nu fi astfel chemați ca și martori în anchetele autorităților judiciare, că se temeau de răzbunarea inculpatului și a tinerilor din preajma acestuia, iar martorul 210-213 arătat că inculpatul a provocat numeroase scandaluri la hotelul administrat de martor și în alte locuri publice din Vișeu de, fiind după aprecierea martorului, coordonatorul acțiunilor violente.
Prin urmare, o conduită ca cea mai descrisă nu este de natură a oferi garanția că lăsat în libertate inculpatul recurent nu va comite și alte fapte de natură penală, lăsarea lui în libertate nefiind oportună.
Pentru toate considerentele prezentate, constatând că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală, curtea va respinge în baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 13 iulie 1981, aflat în Arestul IPJ M, împotriva încheierii penale nr.523 din 09.10.2009 a Tribunalului Maramureș.
În baza art.189 pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului de Avocați C suma de 25 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul.
În baza art.192 alin.2 pr.pen va fi obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 25 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la 13.07.1981), aflat în Arestul IPJ M, împotriva încheierii penale nr.523 din 09.10.2009 a Tribunalului Maramureș.
Stabilește în favoarea Baroului de avocați C, suma de 25 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 25 lei reprezentând onorariu avocațial parțial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 20 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red./
4 ex. - 30.10.2009
Jud.fond.
Președinte:Livia MangoJudecători:Livia Mango, Săndel Macavei Ana Covrig
