Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 630/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.630/R/2009
Ședința publică din 20 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Livia Mango JUDECĂTOR 2: Săndel Macavei Ana Covrig
JUDECĂTORI: - -
: - -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR:
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.61/05.08.2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Sălaj, privind pe inculpatul, trimis în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev.și ped.de art. 184 alin.2 și 4.penal.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind inculpatul și partea civilă Spitalul Județean de Urgență
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța, pune în discuția părților că inculpatul nu a declarat apel astfel că legal, recursul poate viza doar latura penală a cauzei. În apel, parchetul a solicitat să-i fie reținute inculpatului circumstanțe atenuante și nu s-a reținut, astfel că doar sub acest aspect poate fi criticată hotărârea.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului solicită a se aprecia la o diminuare a pedepsei aplicate inculpatului ținând seama de faptul că acesta a recunoscut că este vinovat însă nu în totalitate. Astfel, din raportul de constatare tehnico științifică rezultă o culpă comună, considerând că victima a fost principalul vinovat deoarece, dacă circula regulamentar accidentul putea fi evitat. Cu onorar din.
Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea recursului ca nefondat apreciind că soluția pronunțată de instanța de apel este temeinică și legală.
CURTEA
Prin sentința penală nr.162 din 29 mai 2009 Judecătoriei Zalău în baza art. 334 Cod procedură penală, s-a schimbat încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului din vătămare corporală din culpă prevăzută și pedepsită de art. 184 (2 și 4) Cod penal, în vătămare corporală din culpă prevăzută și pedepsită de art. 184 (2, 3, 4 și 41) Cod penal.
În baza art. 184 (2), (3), (4) și (41) Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a și c Cod penal, art. 76 lit. e Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 28.07.1976 în Z, jud. S, cetățean român, studii primare, fără antecedente penale, domiciliat în Z,-, jud. S, la pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă asupra părții vătămate.
În baza art. 81 și art. 82 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani și 8 luni care constituie termen de încercare pentru inculpat.
S-a făcut aplicarea art. 71(1) Cod penal cu art. 64 lit. a, b Cod penal, iar în baza art. 71 (5) Cod penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art. 64 lit. a, b Cod penal.
În baza art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal privind revocarea beneficiului suspendării în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.
S-a constatat că partea vătămată și Serviciul Județean de Ambulanță S nu s-au constituit părți civile în cauză.
În baza art. 14 Cod penal, raportat la art. 999 Cod civil, art. 313 din OUG nr. 72/2006, s-a admis acțiunea civilă formulată de către partea civilă Spitalul Județean de Urgență Z și inculpatul a fost obligat la plata sumei de 3.759,74 lei cu titlu de daune materiale în favoarea acestei părți civile, sumă ce se va actualiza cu dobânda legală aferentă până la data plății efective.
În baza art. 191 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 lei a fost avansată din fondul Ministerului Justiției către Baroul d e Avocați S pentru apărătorul din oficiu - av. .
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Inculpatul este căruțaș de meserie, iar pentru desfășurarea activității acesta deține o căruță și un de tracțiune, efectuând diverse transporturi cu căruța.
In data de 19.07.2008, în jurul orei 2200, inculpatul se deplasa cu vehiculul cu tracțiune animală pe strada - din localitatea Z, însă vehiculul nu era semnalizat în partea din spate cu dispozitiv cu lumină roșie. Inculpatul a oprit vehiculul parțial pe partea carosabilă a drumului și parțial în afara părții carosabile, pentru a deschide poarta de acces în curtea unei mătuși ale sale.
În acel moment, din direcția Z - se deplasa cu un moped marca partea vătămată -, însoțit în calitate de pasager de martorul - care a observat târziu vehiculul cu tracțiune animală nesemnalizat, și a intrat în coliziune cu acesta.
In urma accidentului, partea vătămată - a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 75-80 zile de îngrijiri medicale, însă leziunile nu i-au pus în primejdie viața - raport de constatare medico-legală nr. 1626/II/b/210 din 09.09.2008 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală Z ( 30). Partea vătămată a fost transportată la Spitalul Județean S-Z cu ambulanța, unde a fost internată în perioada 19.07.2008 - 09.08.2008 ( 32).
Inculpatul a fost testat cu aparatul alcooltest rezultând o alcoolemie de 0,68 mg/l în aerul expirat ( 33), iar din declarațiile sale rezultă că anterior producerii accidentului a consumat băuturi alcoolice ( 58).
În cauză a fost efectuată o expertiză tehnică auto, din concluziile căreia rezultă următoarele:
- calul și căruța staționau pe strada - în dreptul imobilului cu nr. 5, nefiind semnalizată, pe timp de noapte, fiind cu din lățime pe partea carosabilă;
- conducătorul mopedului, care trebuia să vadă căruța, dacă îi funcționa farul, de la distanța de 50 metri (cu sau fără iluminat public) a intrat îi partea din spate a acesteia deși avea posibilitatea să ocolească căruța, fără a intra pe contrasens;
- locul impactului a fost pe de circulație Z -, la circa 0,40 de acostament, unde este localizată și de ulei care s-a scurs din moped după impact;
- s-a apreciat că partea vătămată a circulat cu mopedul peste viteza legală de 45 km/. Acest fapt sau farul defect al mopedului care nu a putut ilumina la 50 metri precum și parcarea căruței nesemnalizate pe carosabil cu din lățime au fost cauzele producerii accidentului;
- accidentul putea fi evitat de - dacă circula cu viteza de până la 45 km/ având instalație de iluminat corespunzătoare și de către căruțașul dacă nu pe carosabil și avea semnalizare ( 37-41).
Din procesul-verbal de verificare tehnică întocmit în data de 18.09.2008 la Z, rezultă că nu s-a putut verifica sistemul de lumini - semnalizare al mopedului din cauza avariilor ( 34).
Având în vedere că inculpatul este căruțaș și în executarea acestei activități inculpatul conduce deseori căruța pe drumuri publice efectuând diferite transporturi, este logic și lesne de înțeles că pentru desfășurarea acestei activități inculpatul, în calitate de căruțaș, trebuie să respecte anumite dispoziții legale și măsuri de prevedere privind circulația pe drumurile publice, inclusiv: semnalizarea corespunzătoare a atelajului; oprirea și staționarea regulamentară a vehiculului cu tracțiune animală; interzicerea consumului de băuturi alcoolice înainte și în timpul deplasării cu căruța pe drumurile publice.
Ori, alcoolemia din aerul expirat (0,68 g/l) adică peste limita legală anterioară (0,40 g/l ) indică o stare de ebrietate avansată a inculpatului, fiind posibil ca această stare de beție să fi concurat la producerea accidentului rutier, diminuând abilitățile de căruțaș ale inculpatului care nu a oprit regulamentar căruța pe partea carosabilă.
Starea de ebrietate reprezintă starea în care se află o persoană după ce a consumat băuturi alcoolice, iar din declarațiile inculpatului și din cuprinsul imprimantei alcooltest rezultă cu certitudine că alcoolemia inculpatului depășea cu mult domeniul contravențional.
Așadar, instanța a apreciat că se impune schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina inculpatului în sensul de a se adăuga încă două alineate agravante la infracțiunea de vătămare corporală din culpă, respectiv "nerespectarea dispozițiilor legale și a măsurilor de prevedere aferente activității de căruțaș" și "comiterea faptei în stare de ebrietate " adică alin. 3 și 41Cod penal.
Referitor la modul de executare al pedepsei, având în vedere că pedeapsa închisorii aplicată nu este mai mare de 3 ani iar inculpatul nu este recidivist, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate a inculpatului, astfel în baza art. 81 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei susmenționată pe o perioadă de 2 ani și 8 luni, care constituie termen de încercare pentru inculpat, în condițiile art. 82 Cod penal.
În urma accidentului rutier, partea vătămată a suferit leziuni traumatice ce au necesitat 75-80 de zile de îngrijiri medicale și nu i-au pus viața în primejdie (fractura bimaleolară cu deplasare, contuzie la piciorul stâng, contuzie la brațul stâng).
Spitalul Județean S - Z s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 3.759,74 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vătămată ( 51).
Împotriva hotărârii a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău, considerând-o nelegală pentru următoarele motive:
S-a arătat că, în mod nelegal instanța de fond a schimbat încadrarea juridică a faptei reținându-se greșit că inculpatul a încălcat pe lângă alin.2 și 4 al art.184 Cod penal și alin.3, respectiv 4/1.
Rezultatul activității culpabile a inculpatului constă în nerespectarea măsurilor de prevedere pentru exercițiul profesiei de căruțaș iar consecințele fiind mai grave, corect s-a reținut în rechizitoriu alin.4 al art.184 Cod penal care absoarbe consecința mai puțin gravă prev.de al.3 al aceluiași articol.
De asemenea, greșit s-a reținut și alin.4/1 al art.184 Cod penal pentru că din nici o probă nu rezultă că inculpatul se afla în stare de ebrietate iar simpla prezumție emisă de instanță în sensul că inculpatul avea o alcoolemie de 0,68 gr/l în aerul expirat care în opinia instanței a depășit limita legală de 0,40 g/l indicând o stare avansată de ebrietate nu poate constitui temei legal pentru condamnarea unei persoane.
Prin decizia penală nr.61 din 5 august 2009 a Tribunalului Sălaj, s-a admis apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău desființându-se hotărârea atacată cu privire la schimbarea încadrării juridice.
Judecând cauza pe fond sub aceste aspecte, inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev.și ped.de art.184 alin.2, 4 Cod penal, menținând pedeapsa aplicată.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.
Onorariul avocațial în sumă de 200 lei a fost suportat din fondul Ministerului Justiției și remis Baroului de Avocați
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a constatat că nculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.184 alin.2/4 Cod penal reținându-se că a provocat un accident de circulație ca urmare a opririi vehiculului cu tracțiune animală nesemnalizat, pe partea carosabilă a drumului, în urma căruia partea vătămată - a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 75-80 zile de îngrijiri medicale.
Această stare de fapt este conformă cu probele administrate atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății.
Din raportul de constatare medico-legală nr.1626/II/b/210 din 9.09.2008 rezultă că partea vătămată a avut leziuni care au necesitat 75-80 zile de îngrijiri medicale, consecințele fiind cele prev.de art.184 alin.4 Cod penal, care într-adevăr absoarbe consecința mai puțin gravă prev.de alin.3 al aceluiași art. care prevede ca nr.de îngrijiri medicale să fie peste 10 zile sau între 20 și 60 de zile.
De asemenea, din nici o probă de la dosar nu rezultă că inculpatul se afla în stare de ebrietate. Chiar dacă inculpatul avea o alcoolemie de 0,68 g/l în aerul expirat nu există probe din care să rezulte că alcoolemia a depășit limita legală.
Prin urmare, în mod nelegal prin sentința atacată s-a schimbat încadrarea juridică a faptei din art.184 al.2 și 4 în art.184 alin.2,3,4 și 4/1 Cod penal.
Împotriva hotărârii în termen legal s-a exercitat calea de atac a recursului de către inculpat.
În esență, s-a solicitat o diminuare a pedepsei aplicate acestuia, ținând seama de împrejurarea că a recunoscut că este vinovat de comiterea faptei imputată, din raportul de constatare tehnico-științifică rezultă o culpă comună, victima fiind principala vinovată.
Instanța de recurs, examinând motivele invocate în sprijinul promovării cererii vizând calea de atac, cazurile de casare de la art.3859pr.pen. reține următoarele:
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.184 al.2-4 pen. reținându-se în sarcina sa că a provocat un accident de circulație, ca urmare a opririi vehiculului cu tracțiune animală nesemnalizat, pe partea carosabilă a drumului, în urma căruia partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat 75-80 zile de îngrijiri medicale.
La conturarea acestei stări de fapt s-au avut în vedere problemele administrate pe tot parcursul derulării procesului penal, inclusiv documentația științifică depusă, respectiv expertiza tehnico auto întocmită precum și raportul de constatare medico-legal vizând situația medicală a părții vătămate.
Din nici o probă de la dosar nu rezultă că inculpatul s-ar aflat în stare de ebrietate, chiar dacă la proba alcooltest sub forma aerului expirat a rezultat că inculpatul avea o alcoolemie de 0,68 grame la mie, din nici o probă nu rezultă că depășirea limitei legale din acest punct de vedere s-ar fi realizat cu peste 0,8 grame la mie.
Prin urmare, în mod nelegal prima instanță a schimbat încadrarea juridică dată faptelor în art.184 al.2, 3 4 și 41pen. situația fiind îndreptată cu motivarea corespunzătoare la nivelul Tribunalului Sălaj.
Cu toate acestea, potrivit disp.art.3859pct.14 pr.pen. se constată o nelegalitate strecurată în cuprinsul deciziei atacate, dat fiind faptul că instanța de apel a prezentat o încadrare juridică corespunzătoare în art.184 al.2, 4 pen. cu menținerea însă a pedepsei aplicate de către instanța de fond ce este de 8 luni închisoare pentru vătămare corporală din culpă.
Or, din acest punct de vedere sunt de făcut corecturile necesare întrucât în favoarea inculpatului au fost reținute circumstanțele atenuante prev.de art.74 lit.a,b pen. cu efectele din art.76 lit.e pen. se impune o scădere obligatorie a minimului special legal ce este de 6 luni în contextul încadrării juridice prezentate corespunzător, ori instanța de apel a menținut un cuantum al sancțiunii de 8 luni închisoare, așadar o pedeapsă nelegală.
Procedând la o corectă individualizare a sancțiunii prin prisma dispozițiilor legale incidente în materie ce atrag după cum s-a menționat o scădere sub minimul special de 6 luni, ținând cont și de procesul de individualizare prin prisma disp.art.72 pen. este de consemnat de către instanța de recurs că un cuantum al sancțiunii de 4 luni închisoare corespunde atât normelor legale incidente cât și tuturor cerințelor în a fi considerată o sancțiune obiectivă.
Totodată, se va menține dispoziția de suspendare condiționată a executării pedepsei întrunindu-se toate condițiile de la art.81 pen. și apreciindu-se corect în acest sens, fixându-se un nou termen de încercare, corect, de 2 ani și 4 luni, cu menținerea tuturor celorlalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Așadar, procesual, pe considerentele art.38515pct.2 lit.d pr.pen. este de admis recursul inculpatului, de casat parțial decizia cu privire la cuantumul pedepsei aplicate și durata termenului de încercare în sensul celor mai sus precizate.
Văzând și disp.art.192 al.3 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.38515pct.2 lit.d proc.pen. admite recursul declarat de inculpatul, domiciliat în Z,-, jud. S, împotriva deciziei penale nr.61 din 5.08.2009 a Tribunalului Sălaj, pe care o casează parțial, cu privire la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului și cu privire la durata termenului de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei.
Rejudecând cauza sub acest aspect, în temeiul art.184 alin.2 și 4 penal, cu aplicarea art.74 lit.a și c, art.76 lit.e penal condamnă pe inculpatul, fiul lui și, născut la 28.07.1976 în Z, jud. S, studii primare, fără antecedente penale, domiciliat în Z,-, jud. S,la o pedeapsă de:
- 4 ( patru ) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
Menține suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 2 ani și 4 luni, stabilit conform art.82 pen.
Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.
În baza art.189 proc.pen. stabilește suma de 200 lei ca onorariu pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, av., sumă ce se va avansa din fondul.
În baza art.192 alin.3 proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 20 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
- -
RED.SM/MB
30.11.09/5 EX.
Președinte:Livia MangoJudecători:Livia Mango, Săndel Macavei Ana Covrig
