Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 631/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
SENTINȚA PENALĂ NR. 631/R/2009
Ședința publică din data de 20 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Livia Mango JUDECĂTOR 2: Săndel Macavei Ana Covrig
JUDECĂTORI: - -
: - -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj și petentul G, împotriva sentinței penale nr.248 din 4 iunie 2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, având ca obiect plângere împotriva rezoluției procurorului de netrimitere în judecată formulată de petentul
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă apărătorul ales al făptuitoarei, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind petentul G și făptuitoarea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursurilor.
Reprezentantul Parchetului, susține recursul declarat solicitând admiterea lui cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la Tribunalul Cluj. Astfel, apreciază hotărârea instanței ca fiind greșită, în cauză fiind incidente disp.art.278/1 alin.1 pr.pen. deoarece prin procurorul parchetului de pe lângă Tribunalul Cluja soluționat plângerea în termenul de 20 de zile. Așadar, plângerea fiind soluționată în termenul de 20 de zile, pentru petent termenul de 20 de zile de introducere a plângerii la instanță curge de la data primirii comunicării rezoluției prim procurorului și nu de la data de 11 martie 2009 cum în mod greșit a reținut instanța.
Apărătorul făptuitoarei, solicită respingerea ambelor recursuri și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțată de instanța de fond. Prima instanță a considerat eronat că ultima zi de soluționare a plângerii de către prim procuror era 11 martie 2009, dar a respins corect, ca tardivă, plângerea formulată la instanță, în temeiul art.278/1 pr.pen.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 248 din data de 04 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a admis excepția tardivității plângerii.
În baza art. 278/1 alin. 1 și 2.pr.pen. s-a respins ca tardivă plângerea formulată de petentul G, cu domiciliul ales la &, cu sediul în C-N,- jud.C împotriva soluției parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj adoptată în dosarul nr. 715/P/2008.
A fost obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 2000 lei în favoarea făptuitoarei, domiciliată în, str. -. - nr.30 jud.C, cu titlu de onorariu avocațial în faza de judecată.
S-a respins solicitarea făptuitoarei de obligare a petentului recurent la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocațial, achitat în faza actelor premergătoare.
A fost obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de 200 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că la data de 13 august 2008 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluja fost înregistrată plângerea penală formulată de către G împotriva lui sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune prev. de art.215 al.2 din pen. reținându-se în fapt că, în luna august 2007, încheiat cu un contract de împrumut pentru suma de 230.000 euro, împrumut care trebuia restituit la 1 decembrie 2007. Anterior, la data de 20 martie 2007, încheiase cu aceeași persoană un antecontract de vânzare-cumpărare în baza căruia urma să fie vândut un imobil cu trei apartamente, imobil pentru care s-a achitat suma de 75.000 lei. În cursul lunii februarie 2008 a decedat fără ca împrumutul să fie restituit și fără ca să se realizeze transmiterea dreptului de proprietatea asupra celor trei apartamente.
Din examinarea probelor administrate în dosar s-a confirmat existența contractelor încheiate însă nu s-a putut dovedi faptul că între cele trei persoane, și au existat anumite înțelegeri ce să aibă drept scop fraudarea persoanei vătămate, simpla afirmație a persoanei vătămate că nu i-a fost adusă la cunoștința starea de sănătate a lui neputând fi considerată o probă indubitabilă pe baza căreia să se dispună începerea urmăririi penale.
La termenul de judecată din data de 04 iunie 2009 instanța, din oficiu a invocat excepția tardivității plângerii formulate de către petentul G, reținând sub acest aspect că, potrivit alin. 1 din art. 2781.C.P.P. "după respingerea plângerii făcută conform art. 275-278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori după caz a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale date de procuror persoana vătămată precum și orice alte persoane al căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare potrivit art. 277 și 278 la instanța căreia i-ar reveni potrivit legii competența să judece cauza în primă instanță. Potrivit alin. 2 din același articol "În cazul în care prim procurorul parchetului sau după caz procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel nu a soluționat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în aliniatul 1 curge de la data expirării termenului initial de 20 de zile".
Art. 277.C.P.P. prevede că "procurorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire și să comunice persoanei care a făcut plângere modul în care a fost rezolvată".
Astfel, tribunalul a apreciat că prin dispoz. art. 2781alin. 1 și 2. se prevăddouă termene distincte de 20 de zilen care trebuie să fie adresată plângerea instanței de judecată. Astfel, potrivit alin.1, după comunicarea soluției prim procurorului de respingere a plângerii, persoana interesată poată să facă plângere la instanță, în termen de 20 de zile de la data acestei comunicări.
Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, acest termen de 20 de zile prevăzut în alin. 1 curge de lao altă datăîn situația în care prim procurorul parchetului sau după caz procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, nu a soluționat plângerea în termenul prevăzut în art. 277.pr.pen. respectiv de la data expirării termenului inițial de 20 de zile în care prim procurorul este obligat să soluționeze plângerea în conformitate cu art. 277.pr.pen.
Ca atare, tribunalul a reținut că legiuitorul a avut în vedere la momentul reglementării instituției plângerii contra soluțiilor procurorului asigurarea celerității acestei proceduri prin instituirea unor termene exacte în care se poate face plângerea, precum și evitarea situațiilor în care prim procurorul nu și-ar respecta la timp obligația de a soluționa plângerea tăcută împotriva unui act a procurorului din subordine. Aceste dispoziții au fost instituite într-undublu scop,pe de o parte, în favoarea persoanelor care contestă soluțiile procurorilor și pentru protejarea intereselor acestora, deoarece obiectiv există situații când nu toate plângerile formulate împotriva soluției procurorului sunt soluționate de către prim procuror în termen de 20 de zile, iar pe de altă parte, pentru a se evita menținerea unei stări de incertitudine asupra potențialei vinovății a persoanelor cercetate, prin prelungirea nejustificată a momentului la care soluția de netrimitere în judecată poate fi atacată la o instanță de judecată.
Normele procedurale instituite de textele de lege mai sus menționate sunt de ordine publică și de strictă interpretare, neadmițând nici o excepție, nerespectarea termenului legal imperativ prev. de art. 278 ind. 1.C.P.P. urmând să antreneze conform art. 185.proc.penaIă decăderea din exercițiul acelui drept și nulitatea actului tăcut peste termen.
Pe de altă parte, tribunalul a apreciat că aceste termene prev. de art. 278/1 alin. 1 și 2, sunt două termene distincte.
Astfel, alin. 1 are în vedere ipoteza în care prim-procurorul respectă termenul de 20 de zile prev. de art. 277.pr.pen. și comunică persoanei care a făcut plângerea solutia de respingere.
În condițiile în care însă plângerea este soluționată de prim-procuror după expirarea termenului de 20 de zile instituit de art. 277.pr.pen. persoana vătămată este obligată ca în decurs de 20 de zile de la data când el trebuia să răspundă să formuleze plângere la instanța de judecată.
Prin aprecierea ca imperativă a naturii juridice a acestui termen, nu se lezează interesele procedurale ale persoanei care face plângerea și nici nu se instituie în sarcina sa o sancțiune procedurală care ar avea ca temei nu culpa sa, ci culpa prim procurorului care nu a respectat termenul de 20 de zile. Din contră, norma procedurală este în favoarea persoanei interesate care astfel, formulând plângerea la instanță, îl obligă pe prim procuror să se pronunțe asupra plângerii pe care i-a adresat-o inițial.
Este de menționat împrejurarea că în ipoteza prev. de art. 278/1 pr.pen. ceea cese contestăîn fața instanței de judecată, nu este rezoluția prim-procurorului de respingere a acțiunii cisoluția procurorului de caz,astfel încât nu pot fi primite susținerile potrivit cărora în lipsa rezoluției emisă de către prim procuror nu există un act care să fie atacat în instanță, actul respectiv fiind chiar rezoluția sau ordonanța de netrimitere în judecată adoptată de către procurorul de caz.
Dacă, prin ipoteză, după formularea plângerii la instanță în condițiile art. 278/1 alin. 2.pr.pen. prim-procurorul ar admite plângerea adresată lui de către persoana interesată și ar infirma soluția procurorului ierarhic inferior, instanța de judecată ar urma să respingă ca lipsită de obiect plângerea adresată ei deoarece rezolutia sau ordonanta atacată nu ar mai exista în materialitatea sa.
Concluzionând, tribunalul a apreciat că termenele prev. de art. 278/1 alin. 2 sunt diferite și sunt imperative, nerespectarea lor urmând a avea aceeași sancțiune ca și nerespectarea termenelor de declarare a căilor de atac, respectiv respingerea plângerilor ca tardive
În legătură cu natura termenelor prev. de art. 2781alin. 1.C.P.P. în sensul că acestea nu sunt termene de recomandare, ci de decădere, având natura juridică a unei căi de atac împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale, s-a pronunțat și instanța supremă prin decizia penală nr. 84/23.09.2002 și decizia penală nr. 209/19.09.2005.
În prezenta cauză, așa cum reiese din actele dosarului, plângerea formulată de petent împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale adoptată în dosarul nr. 715//P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, a fost înregistrată la prim-procuror în data de 19 februarie 2009, astfel încât prim-procurorul avea obligația să o soluționeze până la data de 11 martie 2009. Aceasta a fost soluționată la data de 12 martie 2009 și ulterior comunicată petentului, care s-a adresat instanței la data de 6 aprilie 2009. De la data de 11 martie 2009 început să curgă termenul de 20 de zile prev. de art. 2781alin. 2.pr.pen. urmând ca acesta să se împlinească în data de 1 aprilie 2009 (într-o zi lucrătoare).
Plângerea a fost adresată însă instanței la data de 6 aprilie 2009, fiind deci încălcate dispoz. art. 2781alin. 2.pr.pen. In cauză nu sunt incidente dispoz. art. 2781alin. 1.pr.pen. deoarece așa cum s-a arătat anterior, acestea au în vedere o altă ipoteză, respectiv aceea a soluționării plângerii de către prim-procuror cu respectarea termenului prev. de art. 277.pr.pen.
Ca atare, tribunalul a admis excepția tardivității plângerii formulate de către petentul G, raportat la dispozițiile art. 2781alin. 1 și 2.pr.pen. iar în baza art. 2781alin. 1 și 2.pr.pen. a respins-o ca tardivă.
Împotriva sentinței, mai sus descrise, în termen legal au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj și petentul G, solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Recursul parchetului a fost motivat prin aceea că, în mod eronat instanța a apreciat că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art.278/1 alin.1 pr.pen. ci ale alin.2 din acest articol. Prim procurorul parchetului a soluționat plângerea în termenul de 20 de zile prev. de acest text de lege, instanța făcând însă un calcul matematic greșit al acestui termen, stabilind că s-a împlinit la 11 martie 2009, în loc de 12 martie 2009. Așa fiind, termenul de 20 zile în care petentul putea introduce plângere la instanță a curs de la data comunicării rezoluției prim procurorului și nu de la data la care, potrivit instanței, se împlinea termenul de soluționare a plângerii de către prim procuror - 11 martie 2009.
Și recursul petentului s-a întemeiat, în esență, pe același motive, respectiv aplicarea greșită de către instanță a dispozițiilor legale privind calculul termenelor procedurale prev. de art.186 pr.pen. în cauză petentul respectând termenul de introducere a plângerii la instanță, 20 zile de la comunicarea de către procuror a modului de rezolvare a plângerii. Această comunicare i s-a făcut la 16.03.2009, termenul de 20 zile s-a împlinit la 05.04.2009 - zi nelucrătoare, astfel că s-a prelungit până în 06.04.2009, când a și înregistrat plângerea la instanță.
Verificând hotărârea atacată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 pr.pen. Curtea constată fondate recursurile în cauză, pentru următoarele considerente.
Petentul Gaf ormulat plângere împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale adoptată în dosarul nr. 715//P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, la prim-procurorul parchetului în data de 19 februarie 2009, ( data înregistrării la această unitate), astfel încât prim-procurorul avea obligația să o soluționeze până la data de 12 martie 2009. și nu până la data de 11 martie 2009, cum greșit a reținut prima instanță. Aceasta deoarece, potrivit art.186 alin.2 pr.pen.la calcularea termenelor procedurale pe zile ( cum este cel în speță), nu se socotește ziua de la care începe să curgă termenul și nici ziua în care acesta se împlinește. Așa fiind, se constată că termenul de 20 zile, neluând în calcul ziua de 19 februarie 2009 - ziua când a început să curgă și, respectiv, ultima zi - 11 martie 2009, s-a împlinit la 12 martie 2009.
Deoarece prim procurorul a rezolvat plângerea în termenul legel, sunt incidente în cauză dispozițiile art. 2781alin.1 pr.pen. privind data de la care curge termenul de 20 zile în care se poate introduce plângere la instanță - data comunicării, potrivit art.277-278.pr.pen. de către procuror a modului de rezolvare a plângerii.
Petentului i s-a făcut această comunicare la 16.03.2004 ( fila 10 dosar recurs), astfel că, acesta avea la dispoziție 20 zile de la această dată, să introducă plângere la instanță, acest termen împlinindu-se la 06.04.2009, conform calcului efectuat în baza art.186 alin.2 pr.pen. dată la care, de altfel, a și fost înregistrată plângerea la Tribunalul Cluj.
În consecință, neîntemeiat prima instanță a respins plângerea petentului ca tardivă, nepronunțându-se asupra unei cereri esențiale în sensul legii, respectiv asupra fondului plângerii sale, fiind deci incident cazul de casare prev. de art.385/9 pct.10 pr.pen.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.385/15 pct.2 lit.c pr.pen. se vor admite recursurile formulate în cauză, se va casa sentința atacată și se va dispune rejudecarea cauzei de către instanța de fond.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.3 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj și petentul G, cu domiciliul procesual ales în C-N,-, jud. C împotriva sentinței penale nr. 248 din 04 iunie 2009 Tribunalului Cluj, pe care o casează în întregime și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de fond - Tribunalul Cluj.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 20 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red. /Dact.
4 ex./ 28.10.2009
Președinte:Livia MangoJudecători:Livia Mango, Săndel Macavei Ana Covrig
