Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 703/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 703/R/2008
Ședința publică din 26 noiembrie 2008
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Vasile Goja JUDECĂTOR 2: Ana Covrig Luminița Hanzer
JUDECĂTORI: - -
- -
GREFIER: - -
MINISTERUL PUBLIC, DIICOT - BIROUL TERITORIAL CLUJ, REPREZENTAT PRIN PROCUROR:
S-a luat spre examinare recursul declarat de Biroul Teritorial Bistrița -, împotriva Încheierii penale nr.181/F din 10 noiembrie 2008 Tribunalului Bistrița -N, pronunțată în dosar nr-, privind pe inculpatul, având ca obiect cerere de liberare provizorie sub control judiciar.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care inculpatul arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Reprezentanta Parchetului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, să se dispună respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat. Raportat la faptul că, temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, că există indicii temeinice de vinovăție, dar și raportat la gravitatea faptei comise, la perioada în care a fost săvârșită activitatea infracțională și la atitudinea nesinceră a inculpatului pe parcursul procesului penal, apreciază că cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de acesta nu este întemeiată, motiv pentru care se impunea a fi respinsă. Solicită a se avea în vedere și motivele de recurs formulate în scris și depuse la dosar.
Apărătorul inculpatului solicită respingerea recursului declarat de Parchet și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate. Arată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.160/2 pr.pen. pentru admisibilitatea unei astfel de cereri. S-au stabilit obligații în sarcina inculpatului, care ar permite organului de cercetare penală să aibă asupra inculpatului un control permanent, iar în situația în care inculpatul nu ar respecta aceste obligații, să se dispună rearestarea sa. Nu există la dosar date, din care să rezulte că inculpatul ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului sau că ar încerca să influențeze martorii din dosar. Inculpatul este arestat de peste 3 luni de zile, apreciind că este un termen rezonabil de arest, iar actele efectuate în faza de urmărire penală sunt suficiente. Mai mulți coinculpați sunt deja în stare de libertate, astfel că invocă principiul egalității de șanse. Solicită a se avea în vedere și împrejurarea că inculpatul suferă de diabet, fiind dependent de insulină, iar regimul de detenție nu-i permite să se trateze de afecțiunile de care suferă. Cu onorar avocațial din.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate și arată că se va prezenta la instanță ori de câte ori este necesar.
CURTEA
Prin încheierea penală nr.181/F/10.11.2008, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Bistrița -N, s-a admis cererea formulată de inculpatul (fiul lui și, născut la 29.01.1986) și s-a dispus liberarea provizorie sub control judiciar a acestuia, pe durata acestei măsuri, inculpatului fiindu-i impuse obligațiile prev. de art.160/2 alin.3 pr.pen. și totodată, să respecte obligația prev. de art. 160/2 alin.3/1 lit.c pr.pen. - să nu se apropie de persoanele vătămate, membrii familiilor acestora, persoanele împreună cu care a comis fapta și să nu comunice cu acestea, direct sau indirect.
S-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării obligațiilor impuse de instanță.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Inculpatul a fost arestat preventiv pe o durată de 29 de zile, prin încheierea nr.44/CC/2008 a Tribunalului Bistrița -N și ulterior, această măsură s-a prelungit succesiv de către instanță, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prev.de art.13 alin.1 și 3 din Legea nr.678/2001, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, constând în aceea că, în luna februarie 2008, în mai multe rânduri, împreună cu și a transportat-o pe minora în scopul exploatării prin practicarea prostituției, apoi în aceeași lună, împreună cu a racolat pe minora, minoră ce a fost găzduită de inculpatul pe o perioadă de 3 zile într-un apartament, aceasta fiind exploatată prin practicarea prostituției. În aceeași lună, împreună cu și și, au racolat-o pe minora, transportând-o într-un apartament din N cu autoturismul inculpatului, unde, atât minora cât și au întreținut relații sexuale contra cost cu diferite persoane. De asemenea, inculpatul petent, inculpatul și au dus-o pe minora într-un apartament a cărui cheie era deținută de inculpatul, unde minora a întreținut relații sexuale timp de trei zile, contra cost, banii obținuți din această activitate fiind înmânați inculpaților și.
S-a mai reținut și că, inculpatul-petent împreună cu și au transportat, în luna martie 2008, pe minora, în scopul practicării prostituției. În aceeași lună, petentul împreună cu și au racolat pe minora și împreună cu au exploatat-o,ulterior, prin obligarea la practicarea prostituției.
Instanțele ce au dispus luarea măsurii arestării preventive au apreciat că sunt întrunite cerințele prev.de art.143 Cod procedură penală, în sensul că există probe suficiente că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați și cerințele prev.de art.148 lit.f Cod procedură penală, deoarece pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani și că există probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, aspect ce rezultă din gravitatea faptelor, săvârșirea lor asupra unor minore și din împrejurarea că inculpații ar putea continua activitatea infracțională.
Potrivit dispozițiilor art.160/2 alin.1 Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani. Ori, infracțiunea pentru care este cercetat petentul este o infracțiune pedepsită de lege cu închisoare de până la 18 ani, fiind îndeplinită condiția referitoare la gravitatea infracțiunii, astfel cum rezultă aceasta din cuantumul pedepsei cu care este sancționată.
Totodată, potrivit alin.2 al art.160/2 Cod procedură penală, liberarea provizorie nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului, prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Din perspectiva acestei prevederi legale și din analiza actelor dosarului nu rezultă necesitatea privării sale de libertate pentru a-l împiedica să săvârșească alte infracțiuni.
De asemenea, textul arătat exceptează de la beneficiul liberării provizorii pe acei inculpați cu privire la care, deși sunt îndeplinite celelalte condiții, există date că vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului. Fără îndoială, această zădărnicire nu se referă la un adevăr general, ci la adevărul privind existența faptelor pentru care este cercetat și a împrejurărilor comiterii acestora.
Din analiza actelor dosarului de urmărire penală și a probelor efectuate în cauză, nu rezultă împrejurarea că inculpatul ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului, chiar dacă acesta nu a recunoscut faptele pentru care a fost trimis în judecată. Nu a rezultat vreo încercare din partea acestuia de a influența părțile vătămate sau martorii audiați în cauză.
Pentru aceste considerente, apreciind că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru admiterea cererii inculpatului, în temeiul disp.art.160/8a Cod procedură penală rap.la art.160/2 Cod procedură penală s-a admis cererea inculpatului, dispunându-se liberarea provizorie sub control judiciar a acestuia, apreciindu-se că modalitatea în care s-au petrecut faptele pentru care este cercetat inculpatul și persoana acestuia, îndreptățesc această soluție.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal a declarat recurs Parchetul de pe lângă ÎCCJ -, Biroul Teritorial Bistrița -N, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Încheierea atacată s-a apreciat ca nelegală și netemeinică deoarece, în cauză este cert pericolul pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului, fiind posibilă reînceperea activității infracționale de către acesta, dar și raportat la gravitatea faptei comise, la impactul social asupra comunității, atitudinea inculpatului pe parcursul cercetărilor.
Verificând hotărârea atacată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art. 385/14 și 385/6 alin.3 pr.pen. Curtea constată fondat recursul în cauză, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Din redactarea textului legal care reglementează condițiile liberării provizorii sub control judiciar - art.160/2 alin.2 pr.pen. rezultă cu titlu obligatoriu, imperativ, situațiile în care nu se acordă liberarea provizorie - când există date din care rezultă necesitatea împiedicării inculpatului de a săvârși alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului.
Corect a constatat instanța că, nu rezultă din datele dosarului necesitatea împiedicării inculpatului de a săvârși alte infracțiuni sau că va încerca să zădărnicească aflarea adevărului. Totodată, a constatat că în cauză este îndeplinită și condiția privind categoriile de infracțiuni pentru care se acordă liberarea provizorie, respectiv, infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată este pedepsită de lege cu închisoarea ce nu depășește 18 ani.
Însă, îndeplinirea condițiilor privind categoriile de infracțiuni pentru care se poate acorda liberarea provizorie, precum și lipsa impedimentelor la acordarea liberării - creează doar o posibilitate, o facultate și nu o obligație pentru instanță, de a admite cererea.
Dat fiind faptul că în cauză, temeiurile care au determinat arestarea inculpatului subzistă și impun în continuare privarea de libertatea a acestuia, simpla îndeplinire formală a condițiilor prev. de 160/2 pr.pen. nu determină admiterea automată a cererii, aprecierea temeiniciei și oportunității acesteia, urmând a se face în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze.
Astfel, în cauză, rezultă din materialul de urmărire penală că există în continuare indiciile temeinice, în sensul dispozițiilor art.68/1 pr.pen. respectiv date din care se desprinde presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis faptele pentru care a fost trimis în judecată, în acest sens fiind mijloacele de probă care au stat la baza trimiterii în judecată, respectiv: declarațiile părților vătămate, coroborate cu declarațiile martorilor, Romina, precum și cu procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice.
De asemenea, sunt îndeplinite în continuare și condițiile prev. de art.148 lit.f pr.pen. respectiv pedeapsa mai mare de 4 ani închisoare pentru infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și, existența probelor că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Rezultă acest pericol din gravitatea faptelor încadrate în dispozițiile art.13 alin.1,3 din Legea nr. 678/2001, modalitatea și împrejurările concrete în care au fost comise - în legătură cu persoane minore, profitând de imaturitatea acestora și poate, naivitatea specifică vârstei; caracterul continuat al activităților infracționale; numărul persoanelor implicate și, nu în ultimul rând, impactul social la nivelul comunității, ecoul negativ al împrejurării că, persoane bănuite că au comis astfel de fapte sunt cercetate în stare de libertate.
Și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a stabilit că, și gravitatea faptelor poate constitui un motiv de restrângere a libertății persoanei, cel puțin pentru o perioadă de timp, cu condiția ca statele să stabilească pericolul pentru ordinea publică ca temei al arestării. Ori, în speță, nu se poate aprecia că, intervalul scurs de la data arestării inculpatului - 31 iulie 2008, ar fi unul ce depășește limitele unui termen rezonabil și nici că, în această perioadă, s-ar fi diminuat considerabil pericolul pentru ordinea publică, avut în vedere la momentul arestării.
Față de toate aceste considerente și de împrejurarea că, rechizitoriul a fost întocmit doar la 30.09. 2008, legalitatea măsurii arestării preventive fiind verificată la 08.10.2008 și menținută măsura la 17.10.2008 de către Curtea de APEL CLUJ, iar până în acest moment nu s-a efectuat nici un act de cercetare judecătorească, din care să rezulte vreo schimbare în starea de fapt sau temeiurile legale ale arestării - Curtea constată că prima instanță, în mod neîntemeiat a apreciat că cererea inculpatului este fondată, doar pentru că sunt îndeplinite în cauză condițiile formale prevăzute de lege, făcând abstracție de restul circumstanțelor cauzei.
Așa fiind, recursul în cauză se constată a fi fondat, astfel că, în baza art.385/15 pct.2 lit. d pr.pen. va fi admis, se va casa încheierea atacată și, rejudecând, în temeiul art.160/8a alin.6 pr.pen. se va respinge ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul.
Se va stabili în favoarea Baroului de Avocați C suma de100 lei, onorariu apărător din oficiu, ce plăti din fondurile Ministerului Justiției.
În temeiul art.192 alin.3 pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT, Biroul Teritorial Bistrița -N împotriva încheierii penale nr.181/F/10.11.2008 a Tribunalului Bistrița -N, pe care o casează în întregime.
Rejudecând, în baza art.1608aalin.6 Cod procedură penală respinge ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul (fiul lui și, născut la 29 ianuarie 1986) aflat în Penitenciarul Gherla.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C suma de 100 lei onorariu apărător din oficiu, ce se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 26 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
5 ex./8.12.2008
Președinte:Vasile GojaJudecători:Vasile Goja, Ana Covrig Luminița Hanzer
