Lipsirea de libertate în mod ilegal (art. 189 cod penal). Decizia 7/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
DECIZIE PENALĂ Nr. 7
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Nacu
Judecător G -
Grefier - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 653/PI/2.12.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul apelant în stare de arest preventiv, asistat de avocat oficiu, partea vătămată și partea resp.civilmente ( actual ).
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, a fost audiat inculpatul, declarația acestuia fiind consemnată și atașată separat la dosar, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul din oficiu a solicitat admiterea apelului declarat de inculpat, solicitând să se dispună ca inculpatul să execute pedeapsa la Spitalul de Psihiatrie sau, pe motiv că potrivit raportului de expertiză psihiatrică acesta suferă de retard mintal.
Partea vătămată și partea resp.civilmente au solicitat respingerea apelului formulat sa inculpat.
Procurorul a pus concluzii de respingere a apelului, menținerea hotărârii primei instanțe ca temeinică și legală.
Inculpatul apelant, având ultimul cuvânt, a solicitat admiterea apelului.
CURTEA
Deliberând asupra apelului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 653/PI/2.12.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în baza art. 189 al. 2.Cod Penal cu aplic. art. 41 al. 2.pen. inculpatul, a fost condamnat la 7(șapte) ani închisoare.
În baza art. 197 al. 1, 3.pen. cu aplicarea art. 41 al. 2.pen. același inculpat a fost condamnat la 10(zece) ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de10(zece) ani închisoare.
S-a interzis inculpatului, pe perioada prev. de art. 71.pen. drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a ( cu excepția dreptului de a alege), b,d,e pen.
În baza art. 192 al. 3.Cod Penal, art.53 al. 2 lit. a pen. art. 65 al. 2.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a ( cu excepția dreptului de a alege), b,d,e pen. pe o durata de 3(trei) ani, după executarea pedepsei principale, conform art. 66.pen.
În baza art. 88.pen. art. 350 al. 1.C.P.P. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii de la 07.04.2009 la 08.04.2009 și durata arestării preventive de la 01.06.2009 până la zi și s-a menținut starea de arest a inculpatului, începând cu 02.12.2009.
În baza art. 17 al. 3.C.P.P. art. 14.C.P.P. art. 346 al. 1.C.P.P. art. 998.civ. inculpatul a fost obligat la plata sumei de 50.000 lei daune morale față de partea vătămată, prin reprezentant legal (mama).
Pentru a pronunța această sentință penală, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș nr. 1148/P/2009, înregistrat la această instanță sub nr- la data de 25 iunie 2009, fost trimis în judecată inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal în formă continuată și viol în formă continuată, fapte prevăzute și pedepsite de art. 189 al. 2.pen. cu aplic. art. 41 al. 2.pen. și art. 197 al. 1 și 3.pen. cu aplic. art. 41 al. 2.pen. totul cu aplic. art. 33 lit. a pen; s-a reținut că în data de 05.04.2009 și în 06/07.04.2009, inculpatul l-a lipsit de libertate în mod nelegal pe partea vătămată minor, în sensul că sub amenințare l-a ținut închis pe minor la locuința sa, (a inculpatului) și sub imperiul acelorași amenințări, a întreținut raport sexual anal cu partea vătămată.
La dosar s-a atașat dosarul de urmărire penală nr. 1148/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, s-a efectuat o expertiză medico - legală psihiatrică privind discernământul inculpatului, s-a luat declarație părții vătămate minore( în prezența reprezentantului legal), a fost audiat inculpatul, martorii, și.
Din analiza actelor și lucrărilor de la dosar, instanța de fond a reținut în fapt că la data de 07.04.2009 a fost înregistrată la Postul de Poliție sesizarea făcută de numita, față de inculpatul, pentru că în noaptea de 06/07.04.2009 inculpatul ar fi întreținut raport sexual anal cu fiul ei, în vârstă de 13 ani și l-a lipsit de libertate pe minor.
În urma verificărilor efectuate s-a stabilit că în data de 05.04.2009 partea vătămată - minorul și inculpatul au plecat la pescuit unde au rămas până în jurul orelor 20,00; în timp ce se întorceau spre casă inculpatul l-a convins pe minor să vină la locuința lui, amăgindu-l că va veni mama sa să-l ia. Ajunși la locuința inculpatului, unde se mai aflau mama și sora acestuia, inculpatul și minorul au intrat în cameră. Atunci când minorul a intenționat să plece acasă, inculpatul nu i-a dat voie, a închis ușa cu cheia și l-a amenințat cu moartea în cazul în care va intenționa să părăsească locuința; ulterior sub imperiul acelorași amenințări inculpatul a întreținut raport sexual cu minorul, iar după consumarea raportului sexual, deși minorul a intenționat din nou să plece acasă, inculpatul nu i-a dat voie și l-a obligat să rămână peste noapte.
În dimineața zilei de 06.04.2009 partea vătămată a plecat la domiciliul său, spunându-i mamei sale că a rămas peste noapte la inculpat, însă, de teama ce i-a fost insuflată de către inculpat, i-a ascuns faptul că a fost violat.
În cursul aceleași zile, partea vătămată s-a întâlnit cu inculpatul în sat, iar la propunerea acestuia de a merge împreună la pescuit, a acceptat. Profitând de naivitatea minorului, inculpatul l-a amăgit din nou că mama sa va veni după el și l-a determinat să-l însoțească la locuința sa. Întrucât minorul întârzia să sosească acasă, mama sa, bănuind că ar putea să se afle la inculpat, s-a deplasat la acesta, cu intenția de a-l lua acasă. În momentul în care a auzit-o pe mama minorului, inculpatul i-a solicitat acestuia să se ascundă sub pat și să nu facă zgomot, amenințându-l cu moartea în caz că ar proceda contrar. Ulterior a invitat-o pe mama minorului să verifice camerele pentru a se convinge că minorul nu este la el, după care s-a enervat și a scos-o din imobil. Deși în casă se aflau și mama și sora inculpatului, acestea nu i-au spus nimic mamei minorului de teamă că inculpatul le va, întrucât era sub influența alcoolului și într-o astfel de stare era violent.
După ce mama minorului a părăsit imobilul, inculpatul a închis ușa cu cheia și, din nou, sub amenințarea cu moartea, a întreținut raport sexual cu minorul; ulterior consumării raportului sexual, deși minorul a intenționat să plece la locuința sa, inculpatul l-a obligat să doarmă la el.
În dimineața zilei de 07.04.2009 cei doi au plecat la muncă la un localnic, unde au fost găsiți de către organele de poliție, care au fost sesizate de către mama minorului în legătură cu lipsa minorului de la domiciliul său.
Din raportul de constatare medico-legală nr. 1253/16.04.2009, a rezultat că partea vătămată prezintă fisură anală externă (ora 11,oo), iar leziunile de violență pot avea vechimea din data de 06/07.04.2009 și pot fi rezultatul acțiunii unui corp dur de formă alungită (posibil rezultatul unui raport sexual anal).
S-a apreciat de prima instanță că faptele mai sus descrise comise de inculpatul, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal, în formă continuată, prev. de art. 189 al. 2.pen. cu aplic. art. 41 al. 2.pen. și viol, în formă continuată prev. de art. 197 al.1 și 3.pen. cu aplic. art. 41 al. 2.pen. săvârșite în condițiile concursului de infracțiuni prev. de art. 33 lit. a pen.
Inculpatul a recunoscut faptele și s-a apărat în sensul că era sub influența alcoolului, însă această stare nu este de natură a înlătura răspunderea penală.
În cauză s-a efectuat și o expertiză medico-legală psihiatrică de către IML T, iar prin raportul nr. 1539/2009 s-a stabilit că inculpatul prezintă un retard mintal ușor cu tulburări de comportament, având discernământul ușor diminuat în raport cu faptele pentru care este cercetat.
Având în vedere criteriile prev. de art. 72.pen. respectiv împrejurările concrete în care au fost comise faptele, gradul ridicat de pericol social al unor asemenea fapte, dar și persoana inculpatului care este fără antecedente penale, a recunoscut faptele și a avut discernământul ușor diminuat, instanța de fond l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 7 (șapte) ani închisoare - pentru infr. prev. de art. 189 al. 2.pen. cu aplic. art. 41 al. 2.pen. și la o pedeapsă de 10(zece) ani închisoare - pentru infr. prev. de art. 197 al. 1, 3.pen. cu aplic. art. 41 al. 2.pen.; s-a apreciat că aceste pedepse sunt proporționale cu faptele comise de inculpat și sunt de natură a asigura realizarea scopului preventiv educativ.
Deși reprezentantul legal - mama minorului nu a solicitat despăgubiri morale pentru fiul său în vârstă de 13 ani, instanța de fond având în vedere că prin faptele inculpatului a fost cauzat un prejudiciu moral minorului, constând în suferințele psihice și fizice consecutive faptelor inculpatului, ținând cont de interesele minorului, urmează ca din oficiu, în baza art. 17 al. 3.C.P.P. art. 14.C.P.P. art. 346 al. 1.C.P.P. art. 998.civ. a obligat inculpatul la suma de 50.000 lei daune morale față de partea vătămată, prin reprezentant legal (mama).
Împotriva sentinței penale nr.653/PI/2.12.2009 pronunțată de Tribunalul Timișa declarat inculpatul, apel înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA la data de 28.12.2009.
Apelul declarat de inculpat nu a fost motivat în scris.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate din prisma motivelor de apel precum și din oficiu conform art.371 al.2 pr.pen. instanța de apel apreciază că hotărârea atacată este legală și temeinică, în deplină concordanță cu ansamblul probator administrat în cauză.
Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă, fiind rezultatul probelor administrate și din care a reieșit că la data de 05.04.2009 inculpatul s-a întors de la pescuit cu partea vătămată minoră mergând la locuința sa unde inculpatul a închis ușa cu cheia și nu i-a dat voie părții vătămate să părăsească locuința. Iar prin amenințare a întreținut raport sexual cu minorul, după consumarea căruia a manifestat aceeași atitudine, de a nu permite părții vătămate deplasarea liberă spre domiciliul său, obligându-l să rămână peste noapte la locuința sa. A doua zi inculpatul, întâlnindu-se în sat cu partea vătămată i-a propus din nou să meargă la pescuit, prezentându-i ca adevărată o situație falsă, respectiv aceea că mama sa va veni la locuința inculpatului să-l ia acasă și partea vătămată a acceptat această propunere încrezându-se în spusele inculpatului, în sensul că va fi recuperat de la locuința acestuia.
Mama inculpatului, îngrijorată de absența fiului său, s-a deplasat la locuința inculpatului, căutându-l pe minor dar inculpatul i-a solicitat acestuia să se ascundă sub pat pentru a nu fi văzut de către mama sa, amenințându-l cu moartea în cazul în care nu se va supune celor hotărâte de el. Inculpatul a cerut mamei părții vătămate să caute prin casă pentru a se convinge că minorul nu se află acolo, ulterior scoțând-o din locuință.
Este de menționat că la acea dată inculpatul se afla sub influența alcoolului, fapt ce a determinat ca mama și sora sa să nu-i spună mamei părții vătămate că aceasta se află acolo.
Audiat fiind în instanță - fila 40 - inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, arătând că declarația dată de partea vătămată la aceeași ședință de judecată, când aceasta a arătat că inculpatul a întreținut raport sexual anal cu partea vătămată o dată și că inculpatul nu l-a mai lăsat pe partea vătămată să părăsească locuința obligându-l să doarmă cu el în pat, corespunde adevărului. Partea vătămată a relatat aspectele anterior prezentate, insistând pe ideea că la venirea mamei sale în locuința inculpatului pentru a-l căuta i-a fost teamă să strige, deși se afla sub pat, întrucât inculpatul era sub influența alcoolului.
Recunoașterea inculpatului se coroborează cu depoziția părții vătămate, a martorului, cu raportul de expertiză medico-legală psihiatrică din care rezultă că inculpatul are un discernământ ușor diminuat și cu constatarea medico-legală efectuată la data de 16.04.2009 și din care reiese că partea vătămată prezintă fisură anală externă, iar leziunile de violență pot fi rezultatul acțiunii unui corp dur, de formă alungită, posibil rezultatul unui raport sexual anal.
În conformitate cu dispozițiile art.72 pen. la stabilirea și aplicarea pedepsei se ține seama de dispozițiile părții generale a codului penal, de limitele speciale de pedeapsă, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului și de împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte.
Criteriile generale de individualizare a pedepselor sunt expres prevăzute de legiuitor în dispozițiile art.72 pen. și orice abatere de la judicioasa lor utilizare în procesul de stabilire și aplicare a pedepsei presupune analizarea obiectivă a probelor de la dosar care duc la aplicarea acestora.
Instanța de apel constată că în mod corect au fost aplicate criteriile generale de individualizare a pedepsei, iar pedeapsa rezultantă este proporțională cu gravitatea faptei comise,personalitatea inculpatului și gradul de pericol social al faptei comise. În mod corect a fost soluționată și latura civilă a cauzei prin obligarea inculpatului la plata daunelor morale, aceasta suferind un prejudiciu ce impune repararea lui în condițiile în care acesta a suferit traume de natură psihică urmare a faptei ilicite.
Astfel, în temeiul art. 379 pct. 1 lit.b C.P.P. va respinge apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 17.05.1984 în T, în prezent deținut în Penitenciarul Timișoara, împotriva sentinței penale nr. 653/PI/2.12.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
În temeiul art. 350.C.P.P. se va menține starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art. 381.p Cod Penal raportat la art. 88.Cod Penal se vadeduce în continuare starea de arest a inculpatului de la 2.12.2009 la zi.
Văzând și prevederile art. 192 alin.2
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 379 pct. 1 lit.b p Cod Penal respinge apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 17.05.1984 în T, în prezent deținut în Penitenciarul Timișoara, împotriva sentinței penale nr. 653/PI/2.12.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
În temeiul art. 350.p Cod Penal menține starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art. 381.p Cod Penal raportat la art. 88.p deduce în continuare starea de arest a inculpatului de la 2.12.2009 la zi.
În temeiul art. 192 alin.2 p Cod Penal obligă inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat în apel.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare cu partea vătămată și partea responsabil civilmente și de la comunicare cu inculpatul.
Pronunțată în ședința publică din 21 Ianuarie 2010.
Președinte, JUDECĂTOR 2: Gheorghe Bugarsky
- - G -
Grefier,
- -
Red.AN/10.02.2010
Tehnored AJ/3 ex/18.02.2010
Prima instanță: Trib. T -
Președinte:Anca NacuJudecători:Anca Nacu, Gheorghe Bugarsky
