Lipsirea de libertate în mod ilegal (art. 189 cod penal). Decizia 735/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 735/
Ședința publică de la 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Tacea
JUDECĂTOR 2: Liviu Herghelegiu
JUDECĂTOR 3: Constantin Cârcotă Președinde secție penală
Grefier
-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
La ordine fiind soluționarea recursului formulat de inculpatul, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 197, 189 Cod penal, împotriva deciziei penale nr. 161/24.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați.
La apelul nominal a răspuns pentru recurentul inculpat lipsă, avocat, lipsă fiind și intimata parte vătămată.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Curtea, nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpatului, arată că acesta a declarat decurs împotriva deciziei Tribunalului Galați precum și împotriva sentinței instanței de fond, întemeindu-și cererea pe disp.art. 385 ind.9 pct. 9 și 10, motivat de faptul că instanțele nu s-au pronunțat asupra unor cereri esențiale formulate de inculpat. Atât la fond cât și în apel, s-a solicitat achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a ref. la art. 10 lit c - respectiv fapta nu a fost săvârșită de inculpat.
Aceste concluzii au avut la bază atât declarația inculpatului dată în fața instanței de judecată cât și declarația părții vătămate (fila 30 instanța de fond) în care arată că cele două infracțiuni a cărei parte vătămată a fost, inculpatul nu a participat nici în ceea ce privește violul, nici în ceea ce privește lipsirea de libertate. Deși pe acest fundament au fost puse concluzii de achitare, supune atenției instanței a observa că Judecătoria Tecuci, nu s-a pronunțat asupra admisibilității sau inadmisibilității cererii, motiv pentru care din punctul său de vedere se impune casarea.
Această situație a fost invocată și în fața instanței de apel însă, încercând să soluționeze această cerere de achitare, deși concluziile erau cu privire la săvârșirea infracțiunii de viol, tribunalul a făcut o motivare a inadmisibilității sau imposibilității admiterii cererii pentru infracțiunea de lipsire de libertate, fără a mai face alte discuții vis-a-vis de infracțiunea de viol. Ori, nepronunțându-se asupra unei cereri esențiale pentru care inculpatul nu se face nevinovat, apreciază că se impune în baza art. 385 ind.15 pct. 2 lit. c, casarea celor două hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond în vederea soluționării cererilor inculpatului.
Totodată, a mai arătat că inculpatul a formulat recurs și în baza art. 395 ind. 9 pct. 9.pr.pen. în sensul că, deși au fost reținute circumstanțele atenuante prev. de art. 74 alin. 2 Cod penal, disp.art. 76 prevăd că "atunci când se rețin circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului este obligatoriu coborârea pedepsei până minimul special prevăzut de lege" ori, această soluție lipsește cu desăvârșire. Nu există nici o opinie de fond, iar instanța de apel a reținut prev. art. 74 pct. 2 arătându-se că inculpatul este îndreptățit să i se rețină circumstanțe, dar fără a face aplicarea art. 76 Cod penal. În situația în care instanța nu va îmbrățișa motivul casării cu trimitere spre rejudecare, solicită aplicarea disp.art. 76 în sensul coborârii pedepsei către minimul prevăzut de legea penală prin reținerea circumstanțelor atenuante, respectiv că acesta a avut o conduită bună pe parcursul desfășurării procesului penal - aspect reținut și de instanța de fond, iar pe parcursul desfășurării apelului a achitat părții vătămate în întregime pretențiile pe care aceasta le-a avut deși nu era vinovat, crezând că prin această plată ar putea exista posibilitatea de a nu mai fi condamnat.
La fila 30 dosar fond chiar partea vătămată arată că dorește să-și retragă plângerea față de inculpat, dar pentru că legea nu permite acest lucru, apreciază că inculpatului i se poate aplica o pedeapsă spre minimul special prevăzut de legea penală prin aplicarea art. 76 Cod penal.
Reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea recursului formulat de inculpat, apreciind că soluția pronunțată de tribunal este legală și temeinică în ceea ce privește aprecierea asupra comiterii infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului. Arată că din motivare instanței de fond reiese că aceasta a avut în vedere atât solicitarea de achitare pentru infracțiunea de lipsire de libertate cât și infracțiunea de viol. De altfel, chiar și în măsura în care instanța de fond nu s-ar fi pronunțat și nu ar fi motivat cererile formulate, prevederile art. 379 care vizează soluțiile pronunțate în apel, limitează posibilitățile de trimitere spre rejudecare a unei cauze, considerând că instanța de apel a procedat în mod corect subliniind eventualele deficiențe ale hotărârii instanței de fond.
În ceea ce privește reținerea circumstanțelor atenuante și cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, consideră că aceasta este temeinică, instanța de apel reținând prev. art. 74 alin. 2 în favoarea acestuia avându-se în vedere împrejurările care au fost astăzi invocate, iar cuantumul pedepsei aplicate a fost apreciat legal raportat la modalitatea concretă în care inculpatul a săvârșit infracțiunile reținute în sarcina sa dovedite de declarațiile părții vătămate coroborate cu concluziile raportului de expertiză medico-legală precum și cu declarațiile oscilante și contradictorii pe care cei doi inculpați au înțeles să le dea în faza urmăririi penale cât și în faza cercetării judecătorești.
În concluzie, solicită respingerea recursului formulat de inculpat.
Curtea, pune în discuția părților de a-și exprima punctul de vedere cu privire la pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prin reținerea prev. disp. art. 64 pentru ambii inculpați.
Apărătorul inculpatului, apreciază că reținerea prevederilor art. 64 lit. c nu-și găsesc aplicabilitatea în cauză întrucât fapta nu are nicio legătură cu infracțiunea săvârșită de inculpat și având în vedere principiul egalității, apreciază că se impune extinderea efectelor favorabile și pentru inculpatul.
Reprezentantul Ministerului Public solicită înlăturarea art. 64 lit. c întrucât nu-și găsește aplicabilitatea în cauză. Acest aspect nu a putut fi susținut pentru a nu se agrava situația inculpaților, având în vedere că în cauză este vorba doar despre căile de atac ale inculpaților.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr- inculpatul a formulat recurs împotriva deciziei penale nr. 161/24.03.2009 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr-.
Prin decizia penală nr. 161/24.03.2009 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr- a fost admis apelul formulat de inculpatul.
A fost desființată în parte sentința penală nr. 225/05.05.2008 pronunțată de Judecătoria Tecuci în dosar - numai în ceea ce- privește pe inculpatul și în rejudecare.
A fost completată încadrarea juridică a infracțiunii de viol reținută în sarcina inculpatului, în sensul că reține lit. "a" a aliniatului 2 al art. 197.penal.
S-a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art. 74 alin.2.penal, menținând pedepsele aplicate acestui inculpat, inclusiv pedeapsa rezultantă.
S-a constatat că inculpatul a achitat părții vătămate suma de 3 000 lei cu titlu de despăgubiri civile.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel, Tribunalul Galați, a avut în vedere că, prin sentința penală nr. 225/05.05.2008 pronunțată de Judecătoria Tecuci în dosar -, în baza art. 189 alin 1,2.penal cu aplicarea art. 37 lit. a, art. 72, art. 80.penal și art. 76 alin 1 lit. b penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.
În baza art. 197 alin 1,2.penal cu aplicarea art. 37 lit. a penal, art. 72 și art. 80 și art. 76 alin 1 lit. b penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza II, b,c,e penal pe o perioadă de 1 an.
Conform art. 33 lit. art. 34 lit. b pen, au fost contopite pedepsele stabilite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea și anume aceea de 2 ani închisoare plus pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin 1 teza II, lit., c și e pen pe o perioadă de 1 an.
În baza art. 83.pen s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 597/07.06.2006 a Judecătoriei Tecuci, definitivă la 20.06.2006, pedeapsă ce se va executa alături de pedeapsa aplicată în prezenta cauză și anume 3 ani închisoare plus pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza II lit. b, c penal.
S-a făcut aplicarea disp.art. 71 rap. la art. 64 lit. a teza II, b penal.
În baza art. 189 alin 1,2.penal coroborat cu art. 72.penal, ort 74 lit. c și art. 76 alin 1 lit. b penal fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.
În baza art. 197 alin 1,2.penal cu aplicarea art. 72.penal, art. 74 lit. c și ort 76 alin 1 lit. b penal a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II, b,c,e, penal pe o perioadă de 1 an.
Conform art. 33 lit. a, art. 34 lit. b penal au fost contopite pedepsele stabilite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea și anume aceea de 2 ani închisoare plus pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza II, b,c,e penal pe o perioadă de 1 an.
S-a făcut aplicarea disp.art. 71.penal rap. la art. 64 alin.1 teza Ii, b,c penal.
A fost admisă în parte acțiunea civilă promovată de partea civilă și, în consecință, au fost obligați, în solidar, să plătească acestuia suma de 10.000. lei cu titlu de daune morale.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul, în sumă de 100 lei s-a dispus a fi avansată din fondurile Ministerului Justiției către Biroul de Avocați
În baza art. 191.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat și inculpatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 193.pr.pen. au fost obligați inculpații să plătească părții vătămate suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În seara de 8.11.2006, partea vătămată a mers la un bar de pe raza comunei unde a consumat băuturi alcoolice până în jurul orei 22,30, când a plecat spre casă.
La un moment dat a fost ajunsă din urmă de inculpați, fiind și aceștia sub influența băuturilor alcoolice, care au urcat-o cu forța pe partea vătămată în căruță și au dus-o la marginea satului.
Inculpații au lovit-o și au dezbrăcat-o pe partea vătămată și au întreținut, pe rând, relații sexuale cu aceasta.
Împotriva sentinței penale mai sus menționate în termen legal a declarat apel inculpatul, criticând- ca nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente:
1 instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererilor și apărărilor formulate de inculpat, nu a motivat hotărârea, rezumându-se la a copia rechizitoriul.
2. instanța de fond nu manifestat rol activ pentru a stabili, pe baza de probe, vinovăția inculpatului.
3. soluția pronunțată este netemeinică și sub aspectul laturii civile în apel fiind achitat prejudiciul cauzat părții vătămate.
Verificând sentința penală apelată prin prisma criticilor formulate de apelantul-inculpat și cauza, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 371 alin 2.pr.pen. tribunalul a constatat următoarele:
Pe baza analizei tuturor probelor administrate în cauză, în cursul urmăririi penale și în baza cercetării judecătorești, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților.
În acest sens au fost avute în vedere procesul verbal de consemnare a plângerii părții vătămate, declarațiile părții vătămate, procesul verbal de cercetare la fața locului, raportul de constatare medico-legală, declarațiile inculpaților.
Din coroborarea probelor mai sus indicate a rezultat că în seara zilei de 8.11.2006, inculpații și au urcat cu forța în căruță pe partea vătămată și au dus-o la marginea satului unde prin violență, au întreținut cu acesta relații sexuale.
Nu a fost primită susținerea apelantului-inculpat în sensul că hotărârea primei instanțe este nemotivată, constatându-se că instanța de fond analizat probele administrate în cauză, înlăturând motivat apărările inculpaților.
Nu fost primită nici cererea de achitare pentru infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal întrucât din probele administrate în cauză a rezultat în mod cert că partea vătămată a fost urcată în căruță împotriva voinței sale și condusă la marginea satului unde inculpații au întreținut relații sexuale. Totodată, a mai rezultat că partea vătămată a fost lipsită de libertate un interval de timp mai mare decât era necesar pentru consumarea raportului sexual, astfel încât aceste acțiuni nu se absorb în conținutul infracțiunii de viol ci realizează, în mod distinct, conținutul infracțiunii prev. de art. 189 alin 1,2.penal.
Tribunalul a constatat însă că prima instanță a dat faptelor de viol reținute în sarcina inculpaților o încadrare juridică greșită ( incompletă ).
Fapta inculpaților,care, împreună, au întreținut prin violență relații sexuale cu partea vătămată întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de viol prev. de art. 197 alin 1,2 lit. a penal sens în care a fost completată încadrarea juridică.
S-a apreciat că hotărârea este nelegală și sub aspectul omisiunii instanței de a reține circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, deși coborându-se pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege s-a făcut referire doar la dispozițiile art. 76.penal.
Având în vedere vârsta inculpatului și conduita bună a acestuia anterior săvârșirii faptelor precum și faptul că în apel a achitat părții vătămate despăgubirile civile, Tribunalul a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art. 74 alin 2.penal, și a menținut pedepsele aplicate acestuia, inclusiv pedeapsa rezultantă.
Având în vedere natura și gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpatului, împrejurările în care au fost săvârșite, urmarea produsă, vârsta părții vătămate dar și conduita procesuală a inculpatului, Tribunalul a considerat că nu se justifică reducerea pedepselor.
Pentru considerentele mai sus expuse, conform art. 379 pct. 2 lit. a pr.pen a fost admis apelul declarat de inculpatul
Împotriva deciziei penale nr.161 /24.03.2009 a Tribunalului Galați în termen legal a formulat recurs inculpatul, prin apărător ales, invocând motivele de casare prev. de art. 3859alin. 1 pct. 9,10.pr.pen.
A arătat inculpatul, prin apărător ales că:
1.Deși în decizia penală nr. 161/24.03.2009 a Tribunalului Galați se arată că în sarcina inculpatului se rețin circumstanțele atenuante judiciare prev. de art. 74 alin. 2 Cod penal totuși instanța de apel nu a coborât pedeapsa aplicată inculpatului sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunile săvârșite.
2.Că instanțele de apel și de fond nu s-au pronunțat asupra unor cereri esențiale pentru inculpat, respectiv asupra cererii sale de achitare pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prev. de art. 197 Cod penal, conform prev. art. 11 pct. 2 lit. a) pr.pen. raportat la art. 10 lit. c) pr.pen.
Analizând recursul formulat, din prisma motivelor invocate, Curtea apreciază că acesta este nefondat din următoarele considerente:
1.Instanța de apel a reținut în sarcina inculpatului prev. art. 74 alin. 2 Cod penal, tocmai pentru a motiva în drept și din punct de vedere legal pedepsele mai mici aplicate inculpatului, având în vedere minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunile săvârșite.
În cauză, având în vedere că la data săvârșirii faptei, inculpatul se afla în stare de recidivă postcondamnatorie (art. 37 lit. Cod penal) potrivit prev. art. 80 Cod penal, instanța de fond putea să nu coboare pedepsele aplicate inculpatului sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunile săvârșite.
Împotriva sentinței penale nr. 225 /05.05.2008 a Judecătoriei Tecucia formulat apel doar inculpatul, astfel încât instanța de apel, în calea de atac a inculpatului nu putea să îi agraveze acestuia situația juridică.
În mod corect instanța de apel a apreciat, că urmare acordării de circumstanțe atenuante judiciare, pedeapsa aplicată inculpatului a fost coborâtă la un nivel care să asigure realizarea scopului educativ al pedepsei, prev. de art. 52 Cod penal.
2.Instanțele de fond și de apel au analizat în mod corect probatoriul administrat și s-au pronunțat asupra existenței faptelor și a vinovăției inculpatului în săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa.
Dispunând condamnarea inculpatului, în mod implicit acestea au respins cererea de achitare a inculpatului în baza prev. art. 11 pct.2 lit. a) pr.pen. în referire la art. 10 lit. c) pr.pen.
Actele medico-legale administrate în cauză precizează în mod expres că victima a fost constrânsă la raport sexual anal împotriva voinței sale, însă nu pot stabili câte raporturi sexuale anale a întreținut victima și numărul persoanelor implicate.
În această situație faptele se probează cu celelalte probe administrate în cauză, respectiv declarațiile victimei, ale celuilalt inculpat, procesele-verbale de confruntare, procesul-verbal de cercetare a locului faptei.
Analizând recursul formulat din oficiu, sub toate aspectele, potrivit prev. art. 3859alin. 3.pr.pen. Curtea constată că recursul este fondat deoarece în mod nejustificat instanța a aplicat, ambilor inculpați, pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit. c) Cod penal și pedepsele complementare prev. de art. 64 lit.c), e) Cod penal încălcând astfel considerentele deciziei penale nr. 74/05.11.2007 a -Secțiile Unite, pronunțată în recurs în interesul legii și obligatorie pentru instanțe, potrivit art. 4142alin. 3.pr.pen.
Inculpații nu s-au folosit în săvârșirea infracțiunilor de o profesie sau meserie anume, astfel că interzicerea dreptului prev. de art. 64 lit. c) nu își găsește aplicare.
De asemenea, inculpații nu sunt tutori sau curatori ai vreunei persoane, astfel că interzicerea dreptului prev. de art. 64 lit. e) Cod penal nu își găsește aplicare.
În privința interzicerii dreptului prev. de art. 64 alin. 1 lit. ) tz.II Cod penal Curtea consideră că interzicerea acestui drept, pe o perioadă determinată, reprezintă o veritabilă sancțiune civilă față de natura și gravitatea faptelor săvârșite și ecoul pe plan social și moral pe care acestea l-au avut în rândul comunității.
Așa fiind și văzând prev. art. 38515pct. 1 lit. a) pr.pen. Curtea va admite recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 161/24.03.2009 a Tribunalului Galați.
Potrivit art. 3857alin. 1.pr.pen. Curtea va extinde efectele favorabile ale recursului inculpatului și asupra inculpatului.
- casa în parte, sub aspectul laturii penale decizia penală nr. 161/24.03.2009 a Tribunalului Galați și sentința penală nr. 225/05.05.2008 a Judecătoriei Galați, și în rejudecare, va înlătura, pentru ambii inculpați, pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului prev. de art. 64 lit. c) Cod penal și pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. c), e) Cod penal.
Conform art. 192 alin. 3.pr.pen. cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea prezentului recurs penal rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE recursul formulat de inculpatul ( fiul lui și, născut la data de 20.02.1985) domiciliat în comuna, județul G împotriva deciziei penale nr. 161/24.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- (sentința penală nr. 225/05.05.2008 a Judecătoriei Tecuci ).
Extinde efectele favorabile ale recursului și asupra inculpatului ( fiul lui G și, născut la data de 26.02.1985) domiciliat în comuna, județul
Casează în parte, sub aspectul laturii penale, decizia penală nr. 161/24.03.2009 a Tribunalului Galați și sentința penală nr. 225/05.05.2008 a Judecătoriei Tecuci și în rejudecare:
Înlătură, pentru inculpatul pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit. c) Cod penal și pedepsele complementare prev. de art. 64 lit. c), e) Cod penal.
Înlătură, pentru inculpatul, pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit.c) Cod penal și pedepsele complementare prev. de art. 64 lit. c), e) Cod penal.
Menține restul dispozițiilor hotărârilor penale atacate.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored: /2 ex.
04.12.2009
Fond:
Apel:
Președinte:Maria TaceaJudecători:Maria Tacea, Liviu Herghelegiu, Constantin Cârcotă
