Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte art 183 cod penal. Decizia 49/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 40/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIE Nr. 49
Ședința publică de la 20 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Petre Popescu
JUDECĂTOR 2: Marin Cârcel
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei Penal privind pe
apelant PARCHET B, apelant
, având ca obiect
lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte (art. 183 Cod Penal)
împotriva deciziei numărul
La apelul nominal făcut în ședința publică
lipsind:
- apelant Inculpat -
- apelant - PARCHET
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1391 din data de 3.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - secția I penală față de inculpatul a fost pronunțată următoarea sentință penală.
În baza art.183 Cod penal raportat la art.74 lit.a,b și c Cod penal raportat la art.76 alin.2 Cod penal a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art.71 Cod penal i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza II și lit.b Cod penal.
În baza art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 17.06.2008 la zi.
În baza art.350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului.
S-a luat act că nicio persoană nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare statului.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul Bucureștia avut în vedere ansamblul probator administrat în cauză atât la urmărirea penală cât și cu ocazia cercetării judecătorești a stabilit următoarele:
De aproximativ 14 ani, victima și inculpatul au fost căsătoriți, iar pe parcursul relației datorită faptului că inculpatul este ofițer activ în cadrul Ministerului Apărării Naționale, au locuit în mai multe localități, unde inculpatul a fost detașat cu serviciul.
Din anul 2006, inculpatul a fost repartizat la o unitate militară de pe raza municipiului B, situație în care împreună cu soția sa victima au locuit cu chirie, inițial în orașul Otopeni, iar mai apoi la adresa din B,-, bloc 153, scara 2, etaj 9, apart.101, sector 6.
La câțiva ani după căsătorie, victima a început să consume în mod frecvent băuturi alcoolice, situație în care de cele mai multe ori era în stare de ebrietate, în ultima perioadă suferind și de depresie.
Pe fondul consumului de băuturi alcoolice al victimei, între inculpatul și victimă au existat stări conflictuale, în timpul cărora inculpatul a lovit-o pe soția sa.
In după amiaza de 07.06.2008, inculpatul s-a deplasat în oraș pentru rezolvarea unor probleme personale, mai precis pentru pregătirea lucrării de licență, lăsând-o pe soția sa în locuința de la adresa de mai sus, dormind, după ce în prealabil consumase băuturi alcoolice.
In jurul orelor 21.00 - 22.00 inculpatul a revenit la adresa de domiciliu, însă nu poate intra în locuință întrucât ușa era închisă și asigurată pe interior. Ca atare, inculpatul a început să o sune pe soția sa atât pe telefonul mobil cât și pe telefonul fix din locuință, însă aceasta nu a răspuns și după mai multe insistențe s-a deplasează în stradă de unde observă că în locuință lumina era stinsă.
După aproximativ 1-2 ore, inculpatul a reușit să intre în casă în condițiile în care din interior soția sa deblochează ușa.
In momentul în care a ajuns în hol, inculpatul a constatat că victima era în stare avansată de ebrietate (în acest sens a se vedea concluziile Raportului medico-legal de necropsie din care rezultă că aceasta avea o alcoolemie de 2,40 %o), și ca atare între cei doi are loc o scurtă altercație în timpul căreia inculpatul a împins-o pe victimă, iar aceasta s-a dezechilibrat, s-a lovit cu capul de tocul ușii de la baie și apoi a căzut în hol.
In declarațiile date, inculpatul a arătat că după ce victima a căzut pe hol a încercat să o ridice pentru aod uce în dormitor, însă aceasta s-a împotrivit, situație în care a lăsat-o pe hol, iar în momentul în care aceasta era căzută jos a lovit-o de două ori cu picioarele în zona spatelui.
Declarațiile inculpatului în legătură cu numărul de lovituri aplicate victimei, sunt îndepărtate de concluziile raportului medico-legal de necropsie susmenționat din care a rezultat multitudinea leziunilor traumatice prezentate de victimă, cât și modalitatea concretă de producere a acestora, respectiv atât prin lovire activă cu corp dur cât și prin lovire cu sau de corp/plan dur.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul.
Parchetul critică sentința penală pronunțată de Tribunalul București sub două aspecte și anume:
Greșita încadrare juridică dată faptei săvârșită de inculpat în infracțiunea prevăzută de art.183 Cod penal, deși întreg materialul probator justifică aplicarea dispozițiilor art.174.175 alin.1 lit.i Cod penal și că instanța de fond în mod greșit reținut și aplicat dispozițiile art.74 alin.1 lit.a,b,c Cod penal.
Inculpatul solicită ca instanța de apel să facă aplicarea dispozițiilor art.81 Cod penal sau suspendarea condiționată a executării pedepsei în forma reținută de dispozițiile art.861Cod penal, date fiind circumstanțele sale personale dar și împrejurările săvârșirii faptei care au fost de natură accidentală.
Curtea, analizând sentința penală pronunțată de Tribunalul București sub aspectul motivelor de apel invocate cât și din oficiu conform dispozițiilor art.371 pct.2 Cod procedură penală, constată că prima instanță a stabilit bine situația de fapt și a reținut vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte prev.de art.183 Cod penal și a aplicat acestuia o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, fiind reținute și dispozițiile art.74-76 Cod penal.
Considerăm criticile formulate de Parchet, ca nefondate.
Este adevărat că prin acțiunile sale violente au produs leziuni traumatice victimei, soția inculpatului care, în final au dos la decesul acesteia.
Nu putem aprecia că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat când făptuitorul acționează cu intenție (directă sau indirectă) și prin care urmărește suprimarea vieții victimei, rezultat pe care nu numai că- urmărește dar îl și acceptă.
Ori, în cauza de față loviturile corporale aplicate victimei sunt săvârșite cu intenție, însă moartea acesteia este provocată din culpă, a unei "intenții" depășite, dat fiind că infracțiunea prevăzută de art.183 Cod penal este o infracțiune praeterintenționată, întrucât inculpatul a acționat cu intenție în ceea ce privește lovirea victimei și a fost în culpă în raport cu rezultatul mai grav care s-a produs moartea acesteia.
Relevant în acest sens, aspecte scoase în evidență și de Tribunalul București este raportul medico-legal care pune în evidență multiple afecțiuni cronice ale victimei, dar care nu au influențat decesul victimei, dar că sângele recoltat de la aceasta conținea 2,4o %o alcool etilic.
Și tocmai acesta a fost și motivul acțiunii sale violente depășite, când venit acasă și a găsit-o pe soția sa în stare de ebrietate, stare ce persista de mai multă vreme și astfel a vrut să atragă atenția soției sale printr-o "corecție" mult prea severă însă, asupra stării în care se afla.
Toate acestea s-au desfășurat pe fondul unei poziții profesionale bune a inculpatului, acesta fiind ofițer în cadrul Ap. care se afla în pragul unor examene de carieră importante.
Și în opinia noastră aplicarea dispozițiilor art.74-76 Cod penal se impunea atâta vreme cât comportamentul inculpatului relevă calități profesionale deosebite, stăruința depusă de acesta pentru a înlătura rezultatul infracțiunii prin faptul că a chemat ambulanța încercând să salveze viața victimei, să înlăture astfel rezultatul acțiunii sale violente.
Apelul inculpatului se referă la modalitatea de executare pedepsei care, de asemenea, nu poate fi primită având în vedere totuși numărul mare de lovituri aplicate victimei și urmările acestora, decesul unei persoane ale cărei vicii erau cunoscute și acceptate de către inculpat de mai mult timp, așa cum bine a remarcat și Tribunalul București și avut în vedere la pronunțarea sentinței.
Față de aceste împrejurări apelurile declarate de Parchet și inculpat sunt nefondate și se resping ca atare, în temeiul dispozițiilor art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
În temeiul dispozițiilor art.192 alin.2 Cod procedură penală inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul împotriva sentinței penale nr.1391 din 3.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - secția I penală.
durata reținerii și arestării de la 17.06.2008 la zi, conform dispozițiilor art.88 Cod penal.
Conform dispozițiilor art.350 Cod procedură penală menține starea de arest a inculpatului.
Obligă inculpatul la 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică azi, 27 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 3 ex./26.03.2009
Președinte:Petre PopescuJudecători:Petre Popescu, Marin Cârcel
