Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte art 183 cod penal. Decizia 65/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.65
Ședința publică din data de 25 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Ion Stelian JUDECĂTOR 2: Vasile Mărăcineanu
GREFIER - - -
Ministerul publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA și inculpații, fiul lui și, născut la 03 iulie 1978, deținut în Penitenciarul Mărgineni și, domiciliată în comuna, județul D, împotriva sentinței penale nr. 29 din data de 15 ianuarie 2008 pronunțată de TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 11 aprilie 2008 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta când, pentru a da posibilitatea apelantei - inculpate să depună la dosar un acord de la o societate privind executarea pedepsei la locul de muncă, dar și pentru a se depune concluzii scrise și având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, instanța a amânat pronunțarea pentru data de astăzi 25 februarie 2008, când a dat următoarea decizie:
CURTEA:
Asupra apelurilor penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.29 din 15 ianuarie 2008 pronunțată de TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA au fost condamnați la pedepsele de câte 5 ani închisoare și aplicarea pedepselor accesorii prev.de art.64 alin.1 lit.a, teza a II-a și b Cod penal, în condițiile prev.de art.71 Cod penal, pentru infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte prev. de art.183 Cod penal, inculpații:
1.- fiul lui și, născut la 03 iulie 1978 în localitatea F, județul I, cu același domiciliu,- și fără forme legale în comuna, județul D, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță, județul D și,
2. - fiica lui și, născută la data de 05 martie 1975 în localitatea, județul I, studii 8 clase, văduvă, doi copii minori, fără antecedente penale, domiciliată în comuna, județul
Conform art.350 Cod procedură penală, a fost menținută starea de arest a inculpatului, iar în baza art.88 Cod penal, a fost dedusă din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive a acestuia de la 05 decembrie 2006 la zi.
Totodată, instanța a luat act că în cauză nu s-au formulat pretenții în latură civilă.
Inculpații au fost obligați la câte 325 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 190 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, pentru inculpatul.
Pentru a pronunța o atare sentință, instanța de fond a reținut că în ziua de 02 septembrie 2006 cei doi inculpați s-au aflat în incinta Fermei Agricole unde au consumat băuturi alcoolice.
La un moment dat, prin plantație a apărut și care se afla în relații tensionate cu inculpata din cauza casei în care locuiau ambele și profitând de faptul că femeia se afla în stare de ebrietate a început să o lovească cu pumnii și picioarele pe întreaga suprafață a corpului.
În această altercație a intervenit și inculpatul care a lovit-o pe victimă de mai multe ori, inclusiv în timp ce aceasta era căzută la pământ.
La circa 20 - 25 minute după incident au ajuns la ferma Pomicolă, din localitatea B unde a avut loc agresiunea asupra victimei, martorii și, unde au găsit victima "ghemuită la pământ" și cu de sânge pe zona feței, pe mâini și pe geaca de culoare albastră cu care era îmbrăcată.
Victima nu a putut răspunde întrebărilor puse de cei prezenți, referitoare la identitatea, ori motivul pentru care se afla acolo, fiind îndemnată să se întoarcă acasă.
Pe drum, victima s-a oprit la gospodăria martorilor și G, cărora le-a relatat că fusese bătută de cei doi inculpați, precum că o doare capul, arătându-le că pierde sânge din zona din spate a capului.
În continuare, victima a revenit în domiciliu împreună cu concubinul său și a continuat să se vaite că o doare capul, rămânând culcată, iar a doua zi a refuzat să fie transportată la spital.
În noaptea de 03/04 decembrie 2006 victima a decedat, din raportul de expertiză medico-legală nr.262/A/14 decembrie 2006 întocmit de laboratorul Județean de Medicină Legală D, rezultă că aceasta "a prezentat o multitudine de lovituri pe toată suprafața corpului, care s-au putut produce prin loviri active, repetate, cu mijloace de apărare - atac proprii omorului (pumni, palme, picioare) care au putut fi aplicate victimei din față, lateral stânga - dreapta, spate și victima fiind în poziție ortostatică, a fost ghemuită sau culcată."
S-a concluzionat că "moartea a fost violentă și s-a datorat hemoragiei leptomeningee și hematomului subdural dezvoltat în timp, cu consecința unui traumatism cranio-cerebral acut închis".
S-a apreciat că faptele săvârșite de inculpații și întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte prev.de art.183 Cod penal, dispunându-se condamnarea acestora la pedepse de câte 5 ani închisoare în baza acestui text de lege.
Împotriva sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA, precum și inculpații și.
Parchetul susține că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, pentru următoarele considerente:
În raport cu întreg materialul probator, respectiv declarațiile inculpaților, depozițiile martorilor, actul medico-legal întocmit în cauză, instanța de fond nu a dat eficiență dispozițiilor legale privind calificarea juridică a faptelor cu care a fost investită.
Se arată că atât în faza de urmărire penală cât și în faza cercetării judecătorești, inculpatul a încercat să acrediteze ideea că nu a lovit victima și că aceasta a fost lovită numai de către inculpata care ar fi exercitat agresiune fizică asupra victimei.
Inculpata la rândul său a prezentat o altă versiune care restrânge ca întindere actele materiale exercitate de ea asupra victimei, în sensul că "i-ar fi dat o palmă și două picioare", indicându-l pe inculpatul ca exercitând acte materiale de o extremă violență, în sensul că "a lovit-o pe victimă, i-a dat cu piciorul în față și i-a curs sânge din, după care a mai lovit-o cu piciorul peste corp și încă de trei ori cu picioarele și cu palmele peste față" (declarații de la filele 44 - 45 dosar instanță).
Motivează parchetul că instanța de fond trebuia să coroboreze declarațiile inculpaților cu ale martorilor care au luat cunoștință imediat și nemijlocit cunoștință de împrejurările în care victima suferit agresiunile, cu concluziile raportului de autopsie.
Așadar, în raport de probele administrate se poate concluziona că loviturile au fost aplicate victimei într-un timp îndelungat și cu intensitate, și ca atare instanța trebuia să încadreze faptele în infracțiunea de omor și nu în cea de lovituri cauzatoare de moarte.
Ca atare, se solicită admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței și conform art.334 Cod procedură penală, să se dispună schimbarea încadrării juridice a faptei comisă de cei doi inculpați din infracțiunea prev.de art.183 Cod penal, în infracțiunea de omor calificat prev.de art.174 - 175 lit.i Cod penal.
Cea de-a doua critică invocată de parchet privește individualizarea pedepselor aplicate inculpaților.
Se arată că pedepsele de câte 5 ani închisoare sunt lipsite de fermitate, având în vedere că săvârșirea infracțiunii a avut ca rezultat suprimarea vieții victimei de către cei doi inculpați, mai ales că aceștia au avut o atitudine oscilantă de recunoaștere parțială a faptelor.
Se solicită admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice.
Inculpatul prin apărător ales, susține la rândul său că este nevinovat și solicită achitarea.
Se arată că la dosar nu există probe certe care să ateste vinovăția sa, că nu a avut nicio contribuție la crearea condițiilor care au determinat decesul părții vătămate.
Arată că părțile erau în stare de ebrietate, între ele existau neînțelegeri mai vechi și o stare conflictuală.
Apelanta - inculpată critică sentința primei instanțe sub aspectul individualizării pedepsei pe care o consideră prea aspră, solicitând reducerea acesteia.
Curtea, verificând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor dosarului în raport de criticile invocate și din oficiu sub toate aspectele așa cum prevăd disp.art.371 alin.2 Cod procedură penală, constată că apelul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA este fondat, iar apelurile declarate de inculpații și sunt nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Cu privire la apelul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA.
Tribunalul a reținut corect situația de fapt așa cum a fost expusă la început, în sensul că în ziua de 02 decembrie 2006 cei doi inculpați și se afla în incinta Fermei Agricole unde au consumat băuturi alcoolice.
La un moment dat, prin plantație a trecut partea vătămată care se afla în relații tensionate cu inculpata din cauza casei în care locuiau ambele și profitând de faptul că aceasta ser afla în stare de ebrietate a început să o lovească cu pumnii și picioarele pe întreaga suprafață a corpului.
asupra victimei a fost exercitată concomitent și de către inculpatul care a lovit-o pe victimă de mai multe ori, în timp ce aceasta era căzută la pământ.
Victima a fost lovită de ambii inculpați cu picioarele și pumnii, în lateral, pe față, în cap, iar cu picioarele peste tot corpul.
Inculpata a tras-o de păr și a continuat să o lovească din nou pe victimă, după ce la un moment dat aceasta scăpase din mâinile agresoarei.
Inculpatul a lovit-o în mod repetat pe victimă, atunci când aceasta era căzută la pământ și încerca să-și apere capul cu mâinile.
Când și-au dat seama că victima nu se mai poate ridica, au încetat agresiunea, după care inculpata a sunat-o pe martora,proprietara fermei pomicole, să vină la fermă pentru că "o femeie fusese surprinsă în plantație la furat de lemne".
Instanța de fond trebuia să coroboreze declarațiile inculpaților, Cu declarațiile martorilor care au luat cunoștință direct și nemijlocit de împrejurările în care victima a suferit agresiunea, cu concluziile raportului de autopsie.
În acest context, raportul de autopsie relevă faptul că "victima a suferit echimoze, hematoame, fractură oase proprii nazale, cu cruste sanguine în aria dreaptă, infiltrate hemoragice epicraniene, hematom subdural pe conevixitate dreapta, cu tendința de organizare, mai vechi de circa 24 de ore, contuzie corticală dreapta, stază și masiv edem meningo-cerebral, sânge lichid în cavitățile cordului drept".
De asemenea, raportul medico-legal a concluzionat că moartea numitei a fost violentă, ea s-a datorat hemoragiei leptomeningee și hematomului subdural dezvoltat în timp, consecință a unui traumatism cranio-cerebral acut închis.
Leziunile de violență descrise, s-au putut produce prin loviri active, repetate cu mijloace de apărare, respectiv cu pumni, palme și picioare.
Încadrarea juridică prev.de art.183 Cod penal, dată faptei comisă de cei doi inculpați de către instanța de fond este greșită.
Infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte se caracterizează prin acte de violență care se realizează într-un incident spontan și de intensitate mică, dacă are ca urmare moartea victimei.
Cei doi inculpați au lovit cu intensitate victima, au acceptat moartea acesteia ca rezultat al acțiunii lor și ca atare, instanța trebuia să constate că această situație trebuie să încadreze faptele în infracțiunile de omor și nu în cea de lovituri cauzatoare de moarte.
Împrejurarea că victima căzută în urma lovirii exercitate de inculpata nu s-a mai putut ridica, fiind lovită de ambii inculpați în cadrul unei acțiuni conjugate, trebuia să determine tribunalul să aprecieze că în speța dedusă judecății există coautorat la infracțiunea de omor, întrucât inculpații au acționat împreună, fiind conștienți de urmările ce se vor produce și acceptând consecințele acțiunii lor comune (decizia nr.1362/1983 pronunțată de fostul Tribunal Suprem - Secția Penală).
Pe de altă parte, intenția de a ucide rezultă din intensitatea loviturilor aplicate cu pumnii și picioarele, numeroasele lovituri aplicate în mod repetat în condițiile în care victima nu s-a putut apăra.
În raport de cele arătate mai sus, Curtea constată că apelul declarat de parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA este fondat, urmând a fi admis conform disp.art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală.
Pe cale de consecință, se va desființa în parte sentința primei instanțe și pronunțând o nouă hotărâre, Curtea va proceda conform art.334 Cod procedură penală, la schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prev.de art.183 Cod penal reținută față de cei doi inculpați, în infracțiunea de omor prev.de art.174 Cod penal și va dispune condamnarea acestora la pedepse cu închisoarea și interzicerea unor drepturi prev.de art.64 lit.a și b Cod penal.
Nu se poate reține la încadrarea juridică dispozițiile art.175 lit.i Cod penal, forma calificată a infracțiunii de omor, în sensul că inculpații au comis fapta în loc public deoarece, așa cum rezultă din actele dosarului agresiunea asupra victimei a avut loc în incinta unei ferme private din comuna, județul D, într-o plantație de pomi și care nu poate fi asimilată cu un loc public.
Urmează a se menține restul dispozițiilor sentinței.
Apelantul inculpat a susținut nevinovăția sa, solicitând achitarea.
Critica este neîntemeiată, deoarece probele administrate în cauză dovedesc fără echivoc vinovăția acestuia în comiterea acestuia în coautorat cu inculpata.
Fapta este dovedită cu procesul verbal de cercetare la locul faptei, fotografii judiciare, procese verbale de confruntare, depoziții de martori, raportul medico-legal și coroborate cu declarațiile inculpaților.
Atât apelul declarat de inculpatul cât și cel declarat de inculpata care a solicitat reducerea pedepsei, pentru considerentele
expuse mai înainte, apar ca nefondate și vor fi respinse în consecință, conform disp.art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Întrucât, inculpatul este arestat în prezenta cauză, urmează ca în baza art.383 alin.2 Cod procedură penală, combinat cu art.88 Cod penal, să se compute detenția acestuia de la 05 decembrie 2006 la zi și să mențină măsura arestării preventive a acestuia.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA, împotriva sentinței penale nr.29 din 15 ianuarie 2008 pronunțată de TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA, pe care desființează în parte, în latură penală, și în consecință:
Conform art.334 Cod procedură penală, dispune schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prev.de art.183 Cod penal, reținută față de inculpații deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță și domiciliată în comuna, sat, județul D, în infracțiunea de omor prev.de art.174 Cod penal și condamnă pe inculpatul la pedeapsa de 12 ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a și b Cod penal, iar pe inculpata la pedeapsa de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a și b Cod penal.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații și.
detenția preventivă a inculpatului de la 05 decembrie 2006 la zi și menține măsura arestării preventive a acestuia.
Obligă inculpații la 50 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpata la 150 lei cu același titlu, din care 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu din fondul Ministerului Justiției.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare, iar pentru inculpatul - arestat și intimații lipsă de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 25 aprilie 2008.
Președinte Judecător
Fiind plecat în concediu medical
prezenta se va semna de
Președintele instanței
Grefier
Red.VM
Tehnored.EV
7 ex./16.05.2008
dos.9107/2006 TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
Președinte:Ion StelianJudecători:Ion Stelian, Vasile Mărăcineanu
