Mărturia mincinoasă (art. 260 cod penal). Decizia 1009/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 260 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
NSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 1009
Ședința publică de la 21 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liana Balaci JUDECĂTOR 2: Mircea Mugurel Șelea
JUDECĂTOR 3: Constantin
Judecător -
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
.
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de inculpații, și, împotriva deciziei penale nr. 130 de la 08 aprilie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalul Dolj - Secția Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul - inculpat asistat de avocat ales, recurentul - inculpat asistat de avocat desemnat din oficiu, recurentul - inculpat asistat de avocat ales și intimatul - parte vătămată, lipsind intimatul - parte vătămată.
Procedura completă.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, apărătorul recurentului a depus la dosar motive de recurs, a fost audiat inculpatul menționat anterior (declarația acestuia fiind consemnată și depusă la dosar), după care, nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat ales, având cuvântul pentru inculpatul, solicită admiterea recursului, casarea deciziei și menținerea sentinței, în sensul suspendării condiționate a executării pedepsei aplicată inculpatului de 6 luni închisoare, în raport de circumstanțele personale, respectiv a recunoscut și regretat fapta săvârșită, este infractor primar.
Avocat, având cuvântul pentru inculpatul, solicită admiterea recursului, casarea deciziei și sentinței și pe fond, achitarea inculpatului întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, fiind îndeplinite în acest sens cerințele prev.de art.181Cod penal.
Avocat, având cuvântul pentru inculpatul, critică decizia instanței de apel, întrucât în mod nejustificat s-a înlăturat aplicarea dispozițiilor art.81 Cod penal, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege, inculpatul fiind o persoană tânără, cu doi copii minori în întreținere, astfel încât executarea în regim de detenție a pedepsei nu ar duce la reeducarea inculpatului.
Intimata - parte vătămată solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursurilor ca nefondate, întrucât decizia recurată este legală și temeinică, din probe rezultând vinovăția inculpaților, faptele săvârșite fiind deosebit de grave, astfel încât pedepsele aplicate au fost just individualizate.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, recunoaște și regretă fapta săvârșită.
Recurentul - inculpat, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța în cauză.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, solicită suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA:
Asupra recursurilor penale de față;
Prin sentința penală nr. 66/30.04.2008 pronunțată de Judecătoria Segarcea în dosarul nr-, s-a dispus, în baza art. 334 pr.pen. schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșită de inculpatul - fiul lui și, născut la 02.01.1962 în localitatea - din infracțiunea prevăzută de art. 260 alin. 1 pen cu aplicarea art. 41 alin. 2 pen. și art. 37 lit. a și b pen. în infracțiunea prevăzută de art. 260 alin. 1 pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 pen și art. 37 lit. b pen.
A condamnat, în baza art.259 alin.1 pen. inculpatul - fiul al, născut la 09.08.195 în comuna, cu domiciliul în comuna nr. 456, jud. D, cu antecedente penale - la o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare.
A condamnat același inculpat, în baza art. 25 pen. raportat la art. 260 alin. 1 pen. la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare, pentru fiecare dintre cele doua infracțiuni de instigare la mărturie mincinoasă.
A constatat că faptele deduse judecății sunt concurente cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 609/26.10.2006 a Judecătoriei Segarcea.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului prin sentința penală sus menționată, în pedepsele componente de 350 lei Ron amendă penală, pentru infracțiunea de lovire prevăzută de art.180 alin. 2 pen și 350 lei Ron amendă penală pentru infracțiunea de amenințare prevăzută de art. 193 pen. pe care le-a repus în individualitatea lor.
S-au contopit, în baza art. 33, 34 lit. d și art. 36 pen. pedepsele aplicate pentru faptele deduse judecății, cu pedepsele aplicate prin sentința penală nr. 609/2006 a Judecătoriei Segarcea, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 1 an închisoare, la care s-a adăugat amenda penală în cuantum de 350 lei Ron.
S-au aplicat față de acest inculpat dispozițiile art. 71 alin. 1 pen. raportat la art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b pen.
S-a dispus în baza art. 81c.pen. suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare pe o durată de 3 ani de zile, reprezentând termen de încercare, potrivit art. 82 pen.
S-au aplicat dispozițiile art. 71 alin. 5 pen.
S-a atras atenția inculpatului, în baza art. 631pen. și art.83 pen. asupra înlocuirii amenzii penale în pedeapsa cu închisoarea și asupra revocării suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
A fost condamnat, în baza art. 260 alin. 1 pen, inculpatul - fiul lui - și, născut la 19.12.1985 în localitatea S cu domiciliul în com. jud. D, fără forme legale în com. - la o pedeapsă de 1(an) închisoare.
A fost condamnat același inculpat, în baza art. 25 rap. la art. 260 alin. 1 pen. la o pedeapsă de câte 1(an) închisoare pentru fiecare dintre cele două infracțiuni de instigare la mărturie mincinoasă.
S-a constatat că faptele deduse judecății în prezenta cauză sunt concurente cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 609/26.10.2006 a Judecătoriei Segarcea.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului prin sentința sus menționată, în pedepsele componente, de 350 lei Ron amendă penală pentru infracțiunea de lovire prevăzută de art. 180 alin. 2 pen și 350 lei Ron amendă penală pentru infracțiunea de amenințare prevăzută de art. 193 pen, pe care le-a repus în individualitatea lor.
S-au contopit, în baza art. 33, 34 lit. d și art. 36 pen, pedepsele aplicate pentru faptele deduse judecății cu pedepsele aplicate prin sentința penală 609/26.10.2006 a Judecătoriei Segarcea, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de un an închisoare, la care s-a adaugat amenda penală în cuantum de 350 lei.
S-au aplicat dispozițiile art. 71 alin. 1 pen raportat la art. 64 alin. 1 teza a II a și lit. b pen. și s-a dispus în baza art. 81 pen suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare, pe o durată de 3 ani închisoare, reprezentând termen de încercare potrivit art. 82 pen.
S-au aplicat dispozițiile art. 71 alin. 5 pen.
S-a atras atenția inculpatului, în baza art. 63 ind.1 pen și art. 83 pen, asupra înlocuirii amenzii penale cu închisoarea și asupra revocării suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
A fost condamnat, în baza art. 260 alin. 1 pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 pen. și art. 3 lit. b pen, raportat la art. 74 lit. c pen. în condițiile art. 76 lit. d pen. inculpatul - fiul lui și, născut la 02.01.1962 în comuna jud. D, cu domiciliul în com. nr. 249 - la o pedeapsă de 10 luni închisoare.
S-au interzis inculpatului, în baza art. 71 alin. 1 pen, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a și lit. b pen.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Segarcea cu nr. 683/P/2006 din 31.07.2007, au fost trimiși în judecată inculpații: - pentru săvârșirea infracțiunilor de denunțare calomnioasă prevăzută de art.259 alin.1 pen, 2 infracțiuni de instigare la mărturie mincinoasă prevăzută de art.25 rap. la art.260 alin.1c.pen cu aplicarea art.33 lit. a pen.; - pentru săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă prevăzută de art.260 alin.1 pen și 2 infracțiuni de instigare la mărturie mincinoasă prevăzută de art.25 rap. la art.260 alin.1 pen, cu aplicarea art.33 lit. a pen. și, pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 alin. 1 pen cu aplicarea art.41 alin.2 pen și art. 37 lit. a și b pen.
În fapt, instanța de fond a constatat că în data de 25.04.2005 inculpatul s-a adresat cu o cerere șefului de post al Poliției solicitând tragerea la răspundere penală a părților vătămate și deoarece i-au furat 3 miei și doi iezi, arătând că despre acest fapt au cunoștință concubina sa, numita () și celalalt inculpat. Ca urmare a acestei plângeri, părțile vătămate din prezenta cauză ( și )au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.Totodată acest inculpat, împreună cu inculpatul l-au contactat pe inculpatul instigându-l să dea declarații mincinoase referitor la faptele săvârșite de cele două persoane, acesta însușindu-și rezoluția infracțională.
De asemenea, inculpații și le-au îndemnat pe concubinele lor, -a, respectiv () să dea declarații mincinoase la organele de poliție în sensul că au observat că cele două părți vătămate au fost în noaptea zilei de 24/25.04.2005 la stâna inculpatului și au sustras 3 miei și 2 iezi.
Ca urmare a acestui conflict, numitul a formulat la rându- plângere prealabilă împotriva celor doi inculpați din prezenta cauză ( și ), pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.180 alin.2și art.193 pen, cauză soluționată prin sentința penală nr.609/26.10.2006 a Judecătoriei Segarcea (rămasă definitivă prin nerecurare) în dosarul nr.310/2006 al acestei instanțe.
S-a reținut că în cursul cercetării judecătorești efectuate în dosarul nr.136/2006 al Judecătoriei Segarcea, numitele și -a au revenit asupra declarațiilor date în cursul urmăririi penale a numiților și, în timp ce numitul (inculpatul) și-a menținut declarațiile.
În drept, instanța de fond a constatat că fapta inculpatului - de a formula o plângere mincinoasă (denunț) cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de către cele două părți vătămate și a le determina pe celelalte două persoane (inculpatul și martora -a)de a da declarații mincinoase în calitate de martori - întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art.259 alin.1 pen și două infracțiuni prevăzute de art.25 rap. la art.260 alin.1cu aplicarea art.33 lit. iar faptele inculpatului - de a depune o mărturie mincinoasă în cauza în care a fost ascultat ca martor și de a determina pe concubina sa și inculpatul să depună mărturie mincinoasă - întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 260 alin.1c.pen și două infracțiuni de instigare la mărturie mincinoasă prevăzută de art.25 rap. la art. 260 alin.1 pen cu aplicarea art.33 lit.a pen.
De asemenea, s-a constatat că fapta inculpatului (recidivist) - de a depune mărturie mincinoasă în mai multe rânduri, în baza aceleiași rezoluții infracționale - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.260 alin.1 pen, cu aplicarea art.41 alin.2 și art.37 lit a și pen.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Segarcea și inculpatul.
În apelul declarat, Parchetul de pe lângă Judecătoria Segarceaa solicitat desființarea sentinței penale și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice, arătând că hotărârea primei instanțe este nelegală întrucât în mod greșit a făcut aplicarea disp. art. 81 și a dispus, fără să motiveze, suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate inculpaților și, hotărârea fiind și netemeinică, întrucât pedepsele aplicate celor doi inculpați de mai sus sunt nejustificat de blânde, iar în ceea ce privește pe, arătând că pedeapsa nu a fost dozată corespunzător, fiind prea aspră.
În apelul declarat, inculpatul a solicitat desființarea hotărârii și a achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit.1cu C.P.P. aplicarea art. 181C.P.P. respectiv a sancțiune cu caracter administrativ. A arătat astfel că pedeapsa aplicată este nejustificat de aspră, în raport de pedepsele aplicate celorlalți doi inculpați, iar pe de altă parte, a fost nevoit să dea declarația mincinoasă în cauză, temându-se pentru amenințările pe care le-a primit cu privire la sănătatea și integritatea fizică a copiilor lui, iar după plecarea din țară a celorlalți doi inculpați a spus organelor de urmărire penală adevărul, arătând că acesta aspect rezultă și din alte declarații de martori date în timpul urmăririi penale, pentru aceste persoane aplicându-se doar sancțiunea amenzii administrative, iar atitudinea procesuală sinceră și de recunoaștere a înlăturat urmările produse. A mai invocat și situația sa familială și socială, concluzionând că îndreptarea sa se poate face și fără aplicarea unei pedepse.
Prin decizia penală nr. 130 de la 08 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Penală, s-a dispus admiterea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Segarcea și inculpatul.
S-a desființat în parte sentința penală nr.66/30.04.2008 pronunțată de Judecătoria Segarcea, în sensul că: - s-a înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 81, art. 71 al. 5 în ceea ce privește pe inculpatul; s-a descontopit pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului, de 1 an închisoare, la care este adăugată amenda penală în cuantum de 350 lei, în pedepsele componente, respectiv 6 luni închisoare, 1 an închisoare, 2 amenzi penale în cuantum de câte 350 lei fiecare.
S-au reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante prev. de art. 74 lit. c pen. și cu aplic. art. 76 lit. e și s-a redus pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 259 al. 1 pen. de la 6 luni închisoare la 4 luni închisoare, iar pentru infracțiunea prev. de art. 25 pen. rap. la art. 260 al. 1, cu aplic. art. 76 lit. d s-a redus pedeapsa de la 1 an închisoare la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art. 33, 34 lit. d și art. 36, s-au recontopit pedepsele de mai sus cu cele două pedepse de câte 350 lei amendă penală, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 6 luni închisoare, la care s-a adaugat amenda penală în cuantum de 350 lei.
S-a făcut aplicația art. 71 rap. la art. 64 al. 1 teza a II a și lit. b și în baza art. 631, s-a atras atenția inculpatului asupra înlocuirii amenzii penale cu pedeapsa închisorii.
S-a înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 81 și art. 71 al. 5, în ceea ce privește pe inculpatul; s-a descontopit pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului, de 1 an închisoare - la care este adăugată amenda penală în cuantum de 350 lei - în pedepsele componente, respectiv 2 pedepse de câte 1 an închisoare și 2 amenzi penale în cuantum de câte 350 lei fiecare.
S-au reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante prev. de art. 74 al. 2 și cu aplic. art. 76 lit. d; s-au redus pedepsele aplicate inculpatului pentru infracțiunile prev. de art. 260 al. 1 și art. 25 rap.la art. 260 al. 1, de la câte 1 an închisoare la câte 6 luni închisoare.
În baza art. 33, 34, 36, s-au recontopește pedepsele de mai sus cu cele două pedepse de câte 350 lei amendă penală, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 6 luni închisoare, la care s-a adăugat amenda penală în cuantum de 350 lei; s-a făcut aplicația art.71 pen. rap. la art. 64 al. 1 lit. a teza a II a și lit. b și în baza art. 631, s-a atras atenția inculpatului asupra înlocuirii amenzii penale cu pedeapsa închisorii.
S-a făcut aplicarea și a disp. art. 80 al. 1 și s-a redus pedeapsa aplicată inculpatului, de la 10 luni închisoare la pedeapsa de 2 luni închisoare, cu aplic. art. 71 al. 1 și art. 64 al. 1 teza a II a și lit. b pen.
S-a menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.
Cheltuielile judiciare din apel au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de prim control judiciar a constatat că starea de fapt a fost reținută în mod corect de prima instanță, pe baza probatoriului administrat în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, însă nu a individualizat just pedepsele aplicate inculpaților și nici modalitatea lor de executare, pentru atingerea scopului acestora.
S-a reținut că vinovăția inculpaților, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor pentru care au fost condamnați de prima instanță, a rezultat din declarațiile martorilor, -a, denunțul din data de 25.04.2005 formulat de inculpatul împotriva părților vătămate, declarațiile inculpaților date în calitate de parte vătămată și respectiv martori în dosarul 375/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Segarcea, în dosarul 136/2006 al Judecătoriei Segarcea, declarațiile părților vătămate, sentința Judecătoriei Segarcea de achitare a inculpaților și, rămasă definitivă prin 153/17.2.2009 a Curții de APEL CRAIOVA, sentința penală nr. 169/26.10.2006 pronunțată de Judecătoria Segarcea în dosar nr. 310/2006, rămasă definitivă la data de 06.11.2006 - de condamnare a inculpaților și pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 180 al. 1 și art.193 asupra părții vătămate, ceea ce dovedește intenția inculpatului ca, în scopul de a nu fi tras la răspundere pentru fapta săvârșită, să formuleze denunțul calomnios împotriva părților vătămate.
În ceea ce privește individualizarea judiciară și modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpaților și, tribunalul a constatat că apelul parchetului este întemeiat sub acest aspect, instanța de fond minimalizând gravitatea faptelor, argumentând eronat aplicarea dispozițiilor art. 81, având în vedere persoana inculpaților, cu antecedente penale, pentru infracțiunea de lovire și amenințare, săvârșirea asupra acelorași părți vătămate din prezenta cauză, rezonanța socială ridicată a acestor infracțiuni în comunitate privind înfăptuirea justiției, consecințele faptelor inculpaților, respectiv s-a atras trimiterea în judecată pentru infracțiune de furt calificat a părților vătămate ca urmare a denunțului calomnios și declaraților mincinoase, ceea ce reclamă o reacție fermă din partea organelor judiciare.
Astfel, argumentele că acești doi inculpați sunt persoane tinere, fără studii fără ocupații, sunt corecte pentru luarea în considerare a dozării pedepselor însă, acestea nu justifică în cazul de față alegerea modalității de suspendare a executării pedepselor aplicate, aceasta nefiind eficientă în cazul de față, atât în reeducarea inculpaților, cât și pentru realizarea rolului de prevenție socială a pedepsei, conform art. 52, luând în considerare și frecvența unor asemenea infracțiuni în ultimul timp cu privire la înfăptuirea justiției, infracțiuni care au căpătat caracterul de fenomen care au consecințe deosebit de grave asupra activității judiciare care reclamă o apărare fermă.
În ceea ce privește apelul declarat de către parchet în favoarea inculpatului și apelul declarat de acest inculpat, instanța de apel le-a apreciat ca fiind întemeiate în cea ce privește individualizarea judiciară a pedepsie aplicate, în speță pedeapsa de 10 luni închisoare, cu executare în regim de detenție, fiind prea aspră și disproporționată față de pedepsele aplicate celorlalți doi inculpați, având în vedere contribuția concretă a inculpatului de față, care a săvârșit o singură infracțiune de mărturie mincinoasă, ca urmare a instigării sale de către ceilalți doi inculpați.
Or, în acest context, în condițiile în care pentru primii doi inculpați prima instanță a pronunțat pedepse cu suspendarea condiționată, iar pentru acest din urmă inculpat o pedeapsă privativă de libertate, apropiată ca și cuantum de cea a primilor doi, s-a apreciat ca fiind evident că nu s-a făcut o individualizare corectă.
Referitor la solicitarea acestui inculpat în sensul achitării sale în temeiul art. 10 lit.1raportat C.P.P. la art. 181și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, instanța de apel a considerat că nu este justificată, în speță neputându-se susține că fapta sa nu constituie infracțiune, față de pericolul social concret - respectiv importanța valorii sociale vătămate și puse în pericol, respectiv înfăptuirea justiției, urmările faptei sale și rezultatele constând în trimiterea în judecată a părților vătămate pe baza declarațiilor mincinoase, declarații făcute în mod repetat de către acest inculpat pe parcursul ciclului procesual, îngreunarea activității organelor judiciare, frecvența faptelor de acest gen în ultimul timp în societate, persoana inculpatului - recidivist, conform fișei de cazier judiciar de la dosar (fila 90 dosar ), rezultând că acesta a fost condamnat anterior de 4 ori la pedepse privative de libertate, fiind eliberat succesiv din executarea lor. Ca atare, deși a beneficiat de clemență, inculpatul a dovedit în continuare o perseverență infracțională.
Susținerile acestui inculpat că a săvârșit fapta datorită temerii față de ceilalți doi inculpați, nu au rezultat din probatoriul administrat și nici nu s-au dovedit a fi credibile, având în vedere relațiile bune avute cu acești inculpați, cu care se cunoștea de foarte multă vreme.
Luând în considerare cele de mai sus, instanța de apel a reținut că fapta săvârșită de inculpat întrunește toate elementele constitutive ale infracțiunii, inclusiv pericolul social al faptei în înțelesul legii penale, ce reclamă aplicarea unei pedepse, însă s-a impus redozarea acesteia prin acordarea unei eficiențe mai mari circumstanțelor atenuante reținute deja în favoarea acestui inculpat, constând în atitudinea procesuală sinceră pe parcursul acestui proces penal, caracterizarea existență la dosar, din care a rezultat împrejurarea că are 4 copii minori, este întreținător de familie, realizează venituri din muncile pe care le prestează cu ziua, iar alte date ce țin de persoana inculpatului - mediul din care provine, gradul de cultură - a concluzionat că are o reprezentare redusă a valorilor de conduită socială, context în care s-a stabilit o pedeapsă de 2 luni închisoare, privativă de libertate, ca fiind suficientă pentru reeducarea acestui inculpat.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs - în termen legal - inculpații, și, criticând-o ca nelegală și netemeinică, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei, iar pe fond, aplicarea dispozițiilor art.81 Cod penal, cu privire la inculpații și în raport de circumstanțele personale ale acestora, respectiv atitudinea sinceră și de regret, faptul că sunt infractori primari, inculpatul având doi copii minori în întreținere, iar inculpatul a solicitat achitarea, întrucât fapta săvârșită nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni în raport de împrejurările în care a fost săvârșită fapta.
Recursurile promovate de inculpații și sunt fondate, iar recursul inculpatului este nefondat, urmând a fi soluționate ca atare, pentru următoarele considerente:
Analizând hotărârea recurată prin prisma criticilor invocate și care corespund cazului de casare prev.de art.3859pct.14 și 171Cod pr.penală și din oficiu în limitele prev.de art.3856Cod pr.penală, se constată că recursurile inculpaților și, sunt fondate, iar recursul inculpatului este nefondat.
Astfel, recurenții inculpați au fost trimiși în judecată și condamnați de prima instanță pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.259 alin.1 Cod penal și art.25 Cod penal, rap.la art.260 alin.1 Cod penal pentru inculpatul, art.260 alin.1 Cod penal și art.25 Cod penal, rap.la art.260 alin.1 Cod penal, pentru inculpatul și respectiv art.260 alin.1 Cod penal pentru inculpatul.
Starea de fapt și vinovăția inculpaților au fost stabilite în mod corect atât de instanța de fond, cât și de instanța de apel, pe baza probelor administrate în cauză, inclusiv recunoașterile necondiționate ale inculpaților pe parcursul procesului penal care au relatat în amănunțime modalitatea de săvârșire a faptelor.
În mod corect, instanța de apel a apreciat în raport de circumstanțele personale ale inculpaților că se impune reducerea cuantumului pedepselor aplicate celor trei inculpați de către instanța de fond la 6 luni închisoare pentru fiecare dintre inculpații și și 2 luni închisoare pentru inculpatul, însă nu a avut în vedere la stabilirea modalității de executare a pedepselor aplicate inculpaților și, în totalitate criteriile prevăzute de art.72 Cod penal.
Astfel, așa cum am menționat mai sus, instanța de apel s-a orientat la un cuantum al pedepselor care să aibă drept consecință recuperarea inculpaților, însă ceea ce contează în esență, este ca pedeapsa aplicată să aibă acea forță care să-i arate inculpatului că a greșit, să-l determine la reflecție și să stimuleze la el dorința ca pe viitor să aibă o conduită corectă.
Si aceasta, întrucât pedeapsa nu trebuie percepută de un inculpat ca o răzbunare din partea societății pentru că a greșit, ci ea trebuie să conducă în final la redarea acestuia societății, putând fi corectivă numai dacă ține seama de natura morală a omului și de capacitatea sa de a-și analiza faptele și de a se hotărî pentru o conduită compatibilă cu interesele societății.
Ori, în cauza de față, pentru inculpații și care sunt infractori primari, au avut o atitudine sinceră și de regret pe parcursul procesului penal, a proceda în sensul înlăturării dispozițiilor art.81 Cod penal, așa cum a dispus instanța de fond, ar însemna ca pedepsele aplicate acestora să nu-și atingă finalitatea înscrisă în dispozițiile art.52 Cod penal.
În ceea ce privește recursul declarat de inculpatul, în sensul aplicării dispozițiilor art.181Cod penal, deoarece fapta săvârșită nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni este nefondat, întrucât în alin.2 al textului menționat se arată că la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și de mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar putea produce, precum și de persoana făptuitorului.
În cauza de față, instanța de apel în mod corect a apreciat că aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ inculpatului ar fi nejustificată în raport de gravitatea faptei săvârșite, respectiv importanța valorii sociale vătămate și puse în pericol și anume înfăptuirea justiției, urmările faptei sale, constând în trimiterea în judecată a părții vătămate ca urmare a declarațiilor mincinoase, declarații făcute în mod repetat de către inculpat, îngreunarea activității organelor judiciare, dar și faptul că la data săvârșirii faptei se afla în stare de recidivă postcondamnatorie și postexecutorie, ceea ce relevă o periculozitate mai sporită a acestuia de care nu se putea face abstracție în cadrul procesului de individualizare al pedepsei.
De altfel, instanța de apel în raport de atitudinea sinceră a acestui inculpat în cadrul procesului penal de față, faptul că are 4 copii minori în întreținere, fiind singurul întreținător al familiei, a apreciat că se impune o redozare a pedepsei la care inculpatul a fost condamnat de instanța de fond, respectiv la 2 luni închisoare, cu executare în regim de detenție.
În raport de aceste considerente, recursurile inculpaților și sunt fondate, astfel încât se va dispune în baza art.38515pct.2 lit.d Cod pr.penală, se va casa în parte decizia recurată, se vor înlătura art. 71 Cod penal, art. 64 alin. 1 teza II lit. b Cod penal, art. 631Cod penal, pentru inculpații și, precum și dispoziția din decizie conform căreia "Înlătură art. 81 Cod penal, art. 71 alin. 5 Cod penal".
Se vor interzice inculpaților și drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b Cod penal, pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal, se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepselor de câte 6 luni închisoare și 350 lei amendă penală, pentru fiecare dintre cei doi inculpați, pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 82 Cod penal și atrage atenția inculpaților și asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
Se vor aplica dispozițiile art. 71 alin. 5 Cod penal.
Se vor menține celelalte dispoziții din decizia recurată.
În baza art.38515pct.1 lit.b Cod pr.penală, se va respinge ca nefondat, recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale menționată mai sus.
În baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, inculpatul la plata sumei de 400 lei, din care, 300 lei reprezentând onorariu avocat oficiu, care va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de inculpații și, împotriva deciziei penale nr.130 de la 08 aprilie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalul Dolj - Secția Penală.
Casează în parte decizia recurată.
Înlătură art. 71 Cod penal, art. 64 alin. 1 teza a II-a lit. b Cod penal, art. 631Cod penal, pentru inculpații și, precum și dispoziția din decizie conform căreia "Înlătură art. 81 Cod penal, art. 71 alin. 5 Cod penal"
Interzice inculpaților și drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b Cod penal, pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal;
Dispune suspendarea condiționată a executării pedepselor de câte 6 luni închisoare și 350 lei amendă penală, pentru fiecare dintre cei doi inculpați, pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 82 Cod penal și atrage atenția inculpaților și asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
Aplică dispozițiile art. 71 alin. 5 Cod penal.
Menține celelalte dispoziții din decizia recurată.
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale menționată mai sus.
Obligă inculpatul la plata sumei de 400 lei, din care, 300 lei reprezentând onorariu avocat oficiu, care va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 octombrie 2009
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. jud.: -
Jud. apel:
Dact. 3 ex./ - 26 noiembrie 2009
-21 octombrie 2009 -
- penal;
- NR. 1 C, va urmări și încasa de la recurenții inculpați și suma de câte 450 lei, cheltuieli judiciare statului;
- S va urmări și încasa de la recurentul - inculpat suma de 600 lei, cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Liana BalaciJudecători:Liana Balaci, Mircea Mugurel Șelea, Constantin
