Mărturia mincinoasă (art. 260 cod penal). Decizia 642/2008. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 642/
Ședința publică din 21 2008
Curtea compusă din:
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Teodora Gheorghe Sorescu- G--,judecător
Judecător:- -
Judecător: dr.-
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI este reprezentat prin procuror
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpat, împotriva deciziei penale nr.118/A din 17 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
În baza disp.art. 304 alin.1 cod procedură penală se procedează la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice audio.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc la data de 11 2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Constată că, prin sentința penală nr.160 din 13 iunie 2008, Judecătoria Drăgășani în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art.10 lit.1Cod procedură penală, coroborat cu art.181Cod penal, achitat pe inculpatul, fiul lui G și, născut la 13.08.1937 în comuna, jud. V, CNP -, pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă, prev. de art. 260 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal.
În baza art.181alin. 3 Cod penal raportat la art. 91 alin. 1 lit. c Cod penal a aplicat inculpatului sancțiunea administrativă de 1.000 lei amendă.
În baza art. 14 Cod procedură penală coroborat cu art. 346 alin. 2 Cod procedură penală și art. 998 și urm. Cod civil, inculpatul fost obligat la 500 lei daune morale către partea civilă, domiciliat în com., sat, jud.
În temeiul art.191 Cod procedură penală, inculpatul fost obligat la plata sumei de 570 lei, cheltuieli judiciare față de stat, din care suma de 300 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu.
Pentru pronunța această sentință, instanța de fond, în raport de probatoriul administrat în cauză, statuat că inculpatul se face vinovat de comiterea, în stare de recidivă, infracțiunii de mărturie mincinoasă, în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art. 260 alin.1 cu aplicarea art. 41 alin.2 și 37 lit. din Codul penal.
În fapt, s- reținut, în esență, că fiind audiat în calitate de martor, la data de 01.11.2005 în dosarul nr. 446/P/2005, la data de 05.01.2006 în dosarul nr. 4309/2005, la data de 17.11.2005 în dosarul nr. 1258/2005, făcut afirmații mincinoase cu privire la împrejurările esențiale asupra cărora fost întrebat, în scopul de zădărnici și îngreuna cercetarea judecătorească, în folosul inculpatului .
În ziua de 30 ianuarie 2005, în jurul orelor 17:00, între partea vătămată-civilă - inculpat și inculpatul-parte vătămată-civilă avut loc un conflict pe trotuarul din fața gospodăriilor lor.
În plângerile penale reciproce, inculpatul, audiat în calitate de martor pentru, declarat că i- văzut pe cei doi vecini că s-au încăierat și că s-au văzut reciproc fiind despărțiți de martorul și soția acestuia. De asemenea, același inculpat relatat că la scurt timp, în momentul în care ieșit din curte pentru lua apă cu găleata de la fântână, încercat să îl lovească cu o țeavă în zona capului, însă acesta a barat lovitura cu mâinile.
Pe baza declarației inculpatului din 01 2005 și actului medico-legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlceaa dispus trimiterea în judecată lui pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală prevăzută de art. 181 Cod penal.
Judecătoria Drăgășani, prin sentința penală nr. 543 din 14 septembrie 2006, schimbând încadrarea juridică faptei în infracțiunea prevăzută de art. 1870 alin.2 Cod penal, l- condamnat pe inculpatul la 900 lei amendă cu suspendarea condiționată executării pedepsei.
La rândul său, inculpatul, prin sentința penală nr. 1097 din 22 decembrie 2005, în plângerea penală formulată de, fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire, amenințare și insultă, prevăzute de art. 180 alin.2, 193 și 205 din Codul penal, la o pedeapsă rezultantă de 800 lei, în aceeași modalitate de executare.
Prima instanță reținut că declarațiile inculpatului care afirmat că fost de față la conflictul dintre și, sunt în contradicție cu depozițiile martorilor oculari ai incidentului, respectiv: G, și, cei patru martori relatând că inculpatul nu fost prezent la conflictul dintre cei doi.
Instanța de fond apreciat că declarația inculpatului nu fost singura de natură să ducă la soluție de condamnare lui, că prin conținutul ei concret, fapta săvârșită de inculpatul este în mod vădit lipsită de importanță și nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Cu această motivare, prima instanță dispus achitarea inculpatului recidivist, aplicându-i 1000 lei amendă administrativă și obligându- la 500 lei daune morale față de partea vătămată-civilă.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgășani și partea vătămată-civilă declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Parchetul susținut, în esență, că în mod nelegal dispus achitarea și nu condamnarea inculpatului, având în vedere că acesta comis infracțiunea de mărturie mincinoasă în formă continuată și în stare de recidivă postcondamnatorie, sancțiunea administrativă aplicată nu va avea nici pe departe efecte de îndreptare comportamentului inculpatului.
Apelantul-parte vătămată-civilă, la rândul său, a invocat același motiv ca și procurorul și, în plus, pe latura civilă, cerut majorarea prejudiciului moral, precum și acordarea cheltuielilor judiciare.
Prin decizia penală nr.118/A din 17 septembrie 2008, Tribunalul Vâlceaa admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgășani și de partea vătămată, domiciliat în comuna, sat., județul V, a desființat în parte sentința, în sensul că a înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. raportat la art. 10 lit.1din Codul d procedură penală și art. 18 alin.3 raportat la art. 91 alin.1 lit. din Codul penal.
În temeiul art. 260 alin.1 cu aplicarea art. 41 alin.2 și art. 37 lit. a din Codul penal, a condamnat pe inculpatul, fiul lui
G și, născut la 13.08.1937 în comuna, județul V, CNP -, la pedeapsa de 1 an închisoare.
În temeiul art. 83 Cod penal, a revocat suspendarea condiționată executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 514 din 01.07.2004 pronunțată de Judecătoria Drăgășani și a dispus executarea în întregime acesteia, cumulată cu pedeapsa nou aplicată de 1 an închisoare, urmând ca inculpatul să execute în total pedeapsa de 2 ani închisoare.
A aplicat inculpatului dispozițiile prevăzute de art. 57 și 71 raportat la art. 64 lit. și din Codul penal.
A majorat cuantumul daunelor morale la 2000 lei.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
A obligat pe intimat să plătească părții vătămate - civile suma de 500 lei, iar statului 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, în care se include și onorariul pentru apărarea din oficiu în cuantum de 100 lei ce se va avansa din fondurile
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că prima instanță, în concordanță cu probatoriul administrat în cauză, stabilit în mod corect situația de fapt nu și tragerea la răspundere penală pentru fapta comisă.
În acest sens a apreciat că fapta săvârșită de către inculpat prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, având în vedere împrejurările în care a fost săvârșită și consecințele acesteia, precum și aspectul că inculpatul se află în stare de recidivă.
În ceea ce privește critica adusă laturii civile cauzei de către apelantul-parte vătămată-civilă, tribunalul a apreciat că este întemeiată în parte.
Suma de 20.000 lei reprezentând contravaloarea daunelor morale solicitată de apelant, este excesivă, tribunalul apreciind că prejudiciul moral încercat de acesta se ridică la doar 2.000 lei, pentru corespunde cerințelor unei juste și integrale despăgubiri, în sensul prevăzut de art. 998 și următoarele din Codul civil.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs susținute oral, inculpatul apreciază că instanța de apel a dat o greșită interpretare probatoriului administrat în cauză, cu consecința condamnării sale pentru infracțiunea prev.de art.260 Cod penal.
Examinând decizia supusă recursului din punct de vedere al motivelor invocate în limitele cazurilor de casare prevăzute de art.385/9 alin.3 Cod procedură penală, curtea constată că recursul este întemeiat.
Recurentul-inculpat a fost audiat de către instanța de recurs. A precizat că își menține declarațiile anterioare și consideră că nu este vinovat
de săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, deoarece a relatat aspectele pe care le-a perceput în mod nemijlocit. Regretă situația creată.
Curtea constată că, prima instanță, respectiv Judecătoria Drăgășani, județul V, a stabilit corect situația de fapt și încadrarea juridică.
Totodată, în mod corect a apreciat că fapta pentru care a fost trimis în judecată inculpatul nu prezintă gradul de pericol social concret al infracțiunii prev. de art.260 Cod penal.
Potrivit disp.art.18/1 cod penal, la aprecierea gradului de pericol social a unei fapte prevăzută de legea penală, trebuie să se aibă în vedere mai multe criterii precum: atingerea minimă adusă uneia din valorile prevăzute de lege; modul și mijloacele de săvârșire a faptei; scopul urmărit; împrejurările în care fapta a fost comisă; urmarea produsă, precum și persoana și conduita făptuitorului.
Din probele administrate rezultă că fapta inculpatului a adus o atingere minimă valorilor apărate de legea penală, dat fiind faptul că în cauză adevărul judiciar a fost stabilit în mod corect pe baza altor probe administrate.
Este necesar să se țină cont și de împrejurările în care fapta a fost săvârșită, inclusiv aspecte ce caracterizează persoana inculpatului. Acesta este în vârstă de 71 de ani și în aceste condiții o eventuală condamnare penală a sa nu ar fi adecvată scopului urmărit de legea penală.
Totodată, curtea constată că în mod corect instanța de apel l-a obligat pe inculpat la plata despăgubirilor în cuantum de 2.000 lei către partea civilă, această sumă corespunde prejudiciului moral pe care partea civilă l-a suferit ca urmare a faptei săvârșite de inculpat.
Având în vedere aceste considerente, constatând că există cazul de casare prevăzut de art.385/9 pct.18 Cod procedură penală, curtea va admite recursul declarat de inculpatul și în temeiul disp.art.385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală, va casa în parte ambele hotărâri.
Se va înlătura condamnarea, cu toate consecințele, precum și aplicarea art.83 Cod penal.
Se va menține achitarea inculpatului, în conformitate cu disp.art.10 lit.b/1 Cod procedură penală și art.18/1 Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.260 Cod penal.
Se va menține și dispoziția de obligare a inculpatului la plata daunelor morale în cuantum de 2000 lei către partea civilă.
Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpat, fiul lui G și, născut la 13.08.1937 în comuna, județul V, CNP -, împotriva deciziei penale nr.118/A din 17 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Casează în parte ambele hotărâri.
Înlătură condamnarea, cu toate consecințele, cum și aplicarea art.83 Cod penal.
Menține achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală rap.la art.10 lit.b/1 Cod procedură penală și art.18/1 Cod penal.
Menține dispoziția de obligare a inculpatului la plata de daune morale în cuantum de 2000 lei, către partea civilă.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
dr.
Grefier,
Red.:dr.
Tehn.
2 ex.
Jud.fond:.
Jud.apel:
.
11.12.2008.
Președinte:Teodora Gheorghe SorescuJudecători:Teodora Gheorghe Sorescu, Marioara Dumitru, Marius