Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 902/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 902/ Dosar nr-

Ședință publică din 12 decembrie 2008

Completul de judecată compus din

PREȘEDINTE: Alina Constanța Mandu C - - JUDECĂTOR 2: Mihaela Alexandru

- - - JUDECĂTOR 3: Manuela

- - judecător

- grefier

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,

- procuror în cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV

Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din data de 8 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul penal nr-.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio-video.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenții inculpați și, asistați de avocat, apărător ales.

Procedură îndeplinită.

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor potrivit dispozițiilor art. 385/13 pr.pen.

Avocat susține recursul astfel cum a fost formulat solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii atacate, iar în cadrul rejudecării înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu. a se avea în vedere că majoritatea încheierilor pronunțate de instanța de fond în legătură cu arestarea preventivă sunt motivate în aceeași manieră și anume că există suspiciunea că inculpații s-ar sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată. Această motivare vine în contradicție cu momentul desfășurării cercetării penale neputându-se vorbi despre urmărire penală în condițiile în care instanța a fost sesizată prin rechizitoriu. Mai mult inculpații nu au solicitat judecarea în stare de libertate ci doar înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, instanța având astfel posibilitatea să stabilească față de aceștia măsuri de supraveghere care să nu le dea posibilitatea să se sustragă de la judecată.

Susține că menținerea în continuare a stării de arest preventiv contravine dispozițiilor constituționale și încalcă prezumția de nevinovăție.

În acest moment procesual nu se mai poate reține că inculpații prezintă pericol pentru ordinea publică în condițiile în care faptele au fost săvârșite în anul 2004 iar inculpatul au fost arestați o perioadă destul de îndelungată de timp pentru a realiza gravitatea faptelor sale.

De asemenea există garanții că inculpații se vor prezenta în instanță ori de câte ori vor fi citați, astfel că ordinea de drept nu va fi lezată.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursurilor și menținerea ca fiind legală și temeinică a încheierii atacate. Susține că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă în continuare existând date certe că inculpații se vor sustrage de la judecată dat fiind faptul că o parte a familiei acestora au domicilii stabile în străinătate. Mai mult inculpatul a fost adus în țară în condițiile în care pe numele acestuia s-a emis un mandat european de arestare.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate angajându-se să se prezinte în instanță ori de câte ori va fi citată.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate.

CURTEA

Asupra recursurilor de față,

Prin încheierea din 8 decembrie 2008 Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov în baza art. 300/2 rap. la art. 160/b alin. 3.pr.pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților și și s-a respins cererea formulată de inculpați de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Serviciul Teritorial Brașov din data de 12.02.2008 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatei relativ la comiterea infracțiunii de trafic de persoane și de trafic de minori, aflate în concurs real, prevăzute și pedepsite de art. 12 alin.1 și 2 lit.a din legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (7 acte materiale) și art. 13 alin. 1, alin.3 (teza I), alin. 4 (teza I, III) din legea nr. 678/2001, ambele cu aplicarea art. 13 alin.1 Cod penal și art. 33 lit.a din același cod, reținându-se că în perioada ianuarie - octombrie 2004 împreună cu ceilalți coinculpați a traficat în diverse modalități (recrutare, găzduire, transport, cazare) pe părțile vătămate -, G, precum și pe victima minoră (în vârstă de 16 ani) în scopul exploatării acestora în prin supunere la cerșetorie, folosind înșelăciuni, amenințări ori acte de violență în realizarea scopului propus.

Inculpata a fost reținută timp de 24 de ore prin ordonanța din data de 17 ianuarie 2008 și este cercetată în stare de arest preventiv de către Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în baza mandatului de arestare nr. 4/18.01.2008 emis de această instanță. Au fost reținute ca temeiuri ale arestării preventive a inculpatei prevederile art. 148 alin.1 lit.a și f Cod procedură penală.

Prin rechizitoriul întocmit la data de 17 septembrie 2008 de DIICOT - Serviciul Teritorial Brașov, în dosarul nr. 5D/P/2008 s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, faptă prevăzută și pedepsită de art.12 alin.1 și art. 2 lit.a din legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal (trei acte materiale) respectiv trafic de minori, faptă prevăzută și pedepsită de art. 13 alin.1, alin.3 teza I, alin.4 tezele I și III din legea nr. 678/2001, ambele cu aplicarea art. 13 alin.1 Cod penal și art. 33 lit.a Cod penal.

În esență, s-a reținut prin actul de sesizare a instanței faptul că în perioada 9 ianuarie - mai 2004, împreună cu alți învinuiți, inculpatul a traficat în diverse modalități (recrutare, găzduire, transport, cazare) părțile vătămate majore, precum și pe partea vătămată minoră, în vârstă de 16 ani la data comiterii faptei, în scopul exploatării acestora în prin supunere la cerșetorie, folosind înșelăciuni, amenințări ori acte de violență în realizarea scopului propus.

Prin rezoluția din data de 19 iulie 2004 Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașovs -a dispus începerea urmăririi penale față de învinuitul, relativ la săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, prev. și ped. de art. 12 alin.1 din legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și trafic de minori, prev. și ped. de art. 13 din Legea nr. 41 alin.2 Cod penal, iar prin ordonanța emisă de DIICOT - Biroul Teritorial Brașov la data de 23 ianuarie 2008, fost schimbată încadrarea juridică a infracțiunilor pentru care a fost începută urmărirea penală, în infracțiunile de trafic de persoane, faptă prev. și ped. de art. 12 alin.1 și 2 lit.a din legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal (trei acte materiale), respectiv trafic de minori, faptă prev. și ped. de art. 13 alin.1, alin.3 teza I, alin.4 tezele I și III din legea nr. 678/2001, ambele cu aplicarea art. 13 alin. 1 Cod penal și art. 33 lit.a Cod penal.

Inculpatul a fost arestat preventiv, în lipsă, în baza mandatului de arestare preventivă nr. 8/25 ianuarie 2008 emis de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov reținându-se ca temei al arestării prevederile art. 148 alin.1 lit.a și f Cod procedură penală. Executarea mandatului de arestare preventivă emis în lipsă a fost dispusă prin încheierea din data de 29 august 2008 Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov.

La termenul de judecată din data de 29.10.2008, instanța în baza art.32 raportat la art. 33 lit.a pr.pen. și art. 34 li.t pr.pen. a dispus reunirea cauzelor ce fac obiectul dosarului nr- și dosarului nr-, dispunând conexarea dosarului nr- la dosarul nr-.

La termenul de azi 8 decembrie 2008, instanța a dat curs dispozițiilor art. 300/2 raportat la art. 160/b pr.pen. potrivit cărora în cursul judecății, instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile legalitatea și temeinicia arestării preventive.

Analizând actele dosarului penal de față, tribunalul specializat a apreciat că temeiurile care au condus la luarea măsurii arestării preventive împotriva inculpaților și prevăzute de art. 148 alin.1 lit.a și f Cod pr. pen. impun în continuare privarea de libertate a acestora.

stfel se constată că infracțiunile pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpaților sunt sancționate de legiuitor cu pedepse mai mari de 4 ani închisoare, condiție obiectivă enunțată de prima teză a art. 148 alin.1 lit.f pr.pen. ce nu se mai impune a fi analizată atâta timp cât legiuitorul a înțeles să pedepsească asemenea infracțiuni cu sancțiuni extrem de severe care ajung, în situația de față, până la 18 ani închisoare.

În ceea ce privește îndeplinirea condiției enunțate de același text de lege, relativ la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpaților, instanța consideră că probatoriul administrat în prezenta cauză, până la acest moment procesual face dovada existenței de probe și indicii temeinică în sensul că cei doi inculpați au săvârșit fapte prevăzute de legea penală, care pot întruni elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care cei doi inculpați sunt trimiși în judecată. În acest sens trebuie avute în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv declarațiile părților vătămate -, și, depozițiile martorilor ascultați în cursul urmăririi penale, procese verbale de recunoaștere după planșă foto, verificările efectuate privind situația intrărilor - ieșirilor din țară a inculpaților și a părților vătămate, dar și probele administrate în fața instanței în cursul cercetării judecătorești, respectiv declarațiile părții vătămate G, și.

Astfel, se are în vedere faptul că există date că aceștia au traficat diferite persoane prin recrutare, găzduire, cazare în scopul supunerii acestora la cerșetorie folosind înșelăciuni și acte de violență. A rezultat din probele efectuate până în prezent că inculpata era cea care confirma activitățile de pregătire a persoanelor care erau recrutate pentru cerșit, se implica activ și lua măsuri atunci când persoanele care se ocupau cu cerșitul nu mai voiau să respecte înțelegerile inițiale privind împărțirea banilor care rezultau din această activitate, recurgând uneori și la violență (a se vedea declarațiile părților civile G și ).

Chiar dacă prezumția de nevinovăție operează în continuare cu privire la cei doi inculpați până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, față de probele administrate până în prezent în cursul urmăririi penale și în fața instanței de judecată, instanța a apreciat că există atât indicii temeinice, astfel cum impune reglementarea internă, cât și motive verosimile potrivit Constituției de a bănui că aceștia au comis infracțiunile reținute în sarcina lor.

În continuare având în vedere modalitățile concrete de săvârșire a faptelor - în grup organizat, prin ademenirea unor persoane de a munci în străinătate fără a li se comunica ce activități urmează să presteze, prin folosirea de amenințări pentru a determina respectivele persoane recrutate să cerșească și să aducă sume de bani considerabile în folosul și în patrimoniul inculpaților și al familiei acestora - văzând și multitudinea de infracțiuni de aceeași natură, săvârșite la intervale scurte de timp, modalitatea identică de comitere a faptelor, atingerea adusă valorilor sociale ocrotite de legiuitor privind demnitatea și integritatea psihică a persoanelor, instanța a apreciat că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

De asemenea, instanța a apreciat ca fiind îndeplinită și condiția enunțată de art. 148 alin.1 lit.a pr.pen. în sensul că există date că inculpații vor încerca să fugă sau să se sustragă în orice mod de la urmărirea penală ori de la judecată, având în vedere că activitățile de recrutare a persoanelor în vederea practicării cerșetoriei în care inculpata era implicată erau susținute de întreaga familie, în primul rând de fiii majori ai acesteia care în prezent se află în afara granițelor țării iar inculpatul a fost prins de autorități doar în urma punerii în executare a mandatului european de arestare nr. 3/2008 emis de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, solicitând casarea încheierii recurate și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, întrucât temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive s-au modificat, în sensul că nu se mai impune arestarea preventivă a acestora, având în vedere stadiul procesual al dosarului, față de momentul reținerii comiterii faptelor, în vara anului 2004, acestea nu mai au rezonanță mare în rândul opiniei publice, iar starea de sănătate a inculpatei se agravează pe zi ce trece.

Recursurile este nefondat.

Inculpata a fost arestată preventiv prin mandatul de arestare preventivă nr. 4 din 18 ianuarie 2008 emis de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, reținându-se că în perioada ianuarie - octombrie 2004 împreună cu acoinculpatul a traficat în diferite modalități pe părțile vătămate -, G, și în scopul exploatării acestora în Gracia prin supunerea la cerșetorie, folosind înșelăciuni, amenințări și acte de violență în realizarea scopului propus.

Inculpatul a fost arestat în lipsă, în baza mandatului de arestare preventivă nr. 8/25 ianuarie 2008 emis de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov.

Temeiurile arestării le-au constituit cazurile prev. de art. 148 alin. 1 lit. a și f pr.pen.

Astfel, curtea reține că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă în continuare, iar din probatoriul administrat în cauză în faza de urmărire penală și până în prezent în faza de judecată rezultă că sunt indicii temeinice că inculpații a săvârșit faptele reținute în sarcina lor, fiind întrunite condițiile prev. de art. 143.pr.pen.

Totodată, astfel cum a motivat și instanța de fond, cele două condiții cumulative prevăzute la art. 148 lit. f pr.pen. sunt întrunite, ca de altfel și cazul prev. de art. 148 alin. 1 lit. a pr.pen. astfel că temeiurile care a stat la baza luării măsurii preventive nu s-au modificat și nici nu au încetat să existe, motiv pentru care nu sunt îndeplinite prev. art. 139 alin. 1.pr.pen. și nu se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

Față de considerentele arătate mai sus, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b pr.pen. se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpați împotriva încheierii de ședință din 8 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul penal nr-, pe care o va menține.

În baza art. 192 alin. 2.pr.pen. recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii din 8 decembrie 2008 Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov, pe care o menține.

Obligă pe inculpați să plătească statului câte 50 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 12 decembrie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- C - - - -

GREFIER

Red. / 19.12.2008

Dact.BD/24.12.2008

Jud. fond

- 3 exemplare -

Președinte:Alina Constanța Mandu
Judecători:Alina Constanța Mandu, Mihaela Alexandru, Manuela

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 902/2008. Curtea de Apel Brasov