Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1037/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR.6306/2/2009
1655/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1037/
Ședința publică din data de 15 iulie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corneliu Bogdan Ion Tudoran
JUDECĂTOR 2: Viorel Adrian
JUDECĂTOR
GREFIER -
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin PROCUROR
Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurenții-inculpați și împotriva Încheierii de ședință din data de 2 iulie 2009 Tribunalului București - Secția a II-a Penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-inculpați și, personal, în stare de arest preventiv, asistați juridic de apărători aleși, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.312.459/15.VII.2009 și, din cadrul Baroului B, cu delegație la dosar, în prezența traducătorului de limbă engleză, cu autorizația nr.3.352/22.VI.2000, eliberată de Ministerul Justiției - Direcția pentru Publicitate, Notari Publici, Executori Judecătorești și Consilieri Juridici.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Avocatul solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii de ședință și, pe fond, cercetarea în stare de libertate a inculpaților, având în vedere, în ceea ce-l privește pe inculpatul, faptul că niciunul dintre martori audiați nu l-a văzut cu cuțitul în mână, martorii ce urmează a fi audiați nu au asistat nemijlocit la producerea infracțiunii, este arestat de 10 luni și nu are antecedente penale, iar în privința inculpatului nu mai subzistă temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării, întrucât nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut și regretat săvârșirea infracțiunii, este bolnav de diabet și starea sa se deteriorează în detenție.
Avocatul arată că leziunile produse părții vătămate nu întrunesc, în mod necesar, elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor calificat, ci poate fi vorba de o infracțiune praeterintenționată, nu există legătură de cauzalitate între leziuni și loviturile aplicate victimei, iar la acest moment, după ascultarea martorilor, care au declarat că nu au văzut obiectul vulnerant în mâinile inculpaților, temeiurile avute inițial în vedere s-au schimbat, urmând să fie avut în vedere și faptul că aceștia sunt cetățeni străini, cu o altă cultură și o altă mentalitate și nu se mai impune privarea lor de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondate, a recursurilor, apreciind că nu s-au schimbat temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților.
Recurenții-inculpați și, prin traducător, arată că sunt de acord cu concluziile puse de apărătorii aleși.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor penale de față, constată că prin încheierea din 02.07.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în baza art.160 rap. la art.3002Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților și.
S-a respins ca nefondată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulată de inculpatul, prin apărător.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, iar lăsarea acestora în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere natura și gravitatea deosebită a infracțiunii reținute și modalitatea concretă de săvârșire.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs, în termen legal, inculpații și, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei mențineri de către instanța de fond a măsurii arestării preventive.
S-a arătat, în esență, în motivarea orală a recursului că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, în sensul că lăsarea în libertate a inculpaților nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică și nu ar influența buna desfășurare a cercetării judecătorești, învederând că nu sunt cunoscuți cu antecedente penale.
Inculpatul a menționat că a recunoscut și regretat săvârșirea faptei, este bolnav de diabet și starea sa de sănătate se deteriorează în detenție.
Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art. 3856alin.3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază recursurile declarate de inculpați ca fiind nefondate, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
Astfel, inculpații și sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 rap. la art. 174 - 175 lit. i Cod penal, reținându-se că la data de 30.09.2008, inculpații, în public, i-au aplicat victimei multiple lovituri cu cuțitul și toporul cauzându-i leziuni grave în zone corporale vitale. Pe fondul unui conflict mai vechi, în data de 30.09.2008, inculpații înarmați (cuțit, topor) s-au dus la taraba părții vătămate pe care au atacat-o, lovind-o cu toporul și cuțitul, în mod repetat, în zone corporale vitale (ca torace, abdomen).
Analizând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive (art.143 rap. la art.148 lit. f Cod procedură penală), Curtea apreciază că acestea se mențin și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, existând suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată de art.143 alin. ultim Cod procedură penală acestei noțiuni, că inculpații au comis fapta pentru care sunt cercetați.
Totodată, sunt îndeplinite și cerințele prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care inculpații sunt cercetați fiind închisoarea mai mare de 4 ani și existând probe certe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura și gravitatea faptelor, la modalitatea de comitere a acestora, precum și la persoana inculpaților, existând temerea că, puși în libertate, ar săvârși și alte fapte de același gen.
Ca urmare, având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază recursurile declarate de inculpați ca fiind nefondate și în consecință, în baza art.38515pct.1 lit. b Cod procedură penală, le va respinge ca atare.
Având în vedere că recurenții sunt cei care se află în culpă procesuală Curtea, în baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, îi va obliga pe aceștia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 385/15, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții-inculpați și împotriva încheierii de ședință din data de 2.VII.2009 a Tribunalului București - Secția a ll-a penală, din Dosarul nr-.
În temeiul art. 192, alin.2 și alin.4. Cod procedură penală, obligă pe fiecare recurent-inculpat la plata sumei de câte 100 lei, cheltuieli judiciare către stat, precum și a câte J din onorariul interpretului de limbă chineză, în contravaloarea de 5 ore, în regim de urgență.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 15.VII.2009
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
--- --- ---
GREFIER,
-
Red.
Dact. /29.07.2009.
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Președinte:Corneliu Bogdan Ion TudoranJudecători:Corneliu Bogdan Ion Tudoran, Viorel Adrian
