Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1048/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr. 6711/2/2009

1727/2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-A PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 1048

Ședința publică din data de 20 iulie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Carmen Veronica Găină

JUDECĂTOR 2: Dolache Damian

JUDECĂTOR 3: Băjan

GREFIER: G

*****************

MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este reprezentat de procuror.

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de către recurenții-inculpați, și împotriva Încheierii de ședință din data de 02.07.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții-inculpați, personal, în stare de arest și asistat de apărător ales, cu delegație la dosar, personal, în stare de arest și asistat de apărător oficiu, personal, în stare de arest și asistat de apărător ales și recurentul-inculpat, personal, în stare de arest și asistat de apărător din oficiu.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul ales al recurentului-inculpat solicită admiterea recursului formulat împotriva Încheierii de ședință din data de 02.07.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II penală, în dosarul nr-, având în vedere că temeiurile care au stat la baza arestării preventive nu mai subzistă, din materialul probator existent nu există probe și indicii temeinice din care să rezulte că inculpatul a săvârșit fapta de către inculpat, de asemenea din declarațiile martorilor reiese faptul că nu au cumpărat niciodată droguri de la inculpat. În convorbirile telefonice efectuate nu rezultă nimic cu privire la traficul de droguri. Să se aibă în vedere că la perchezițiile domiciliare nu au fost găsite urme sau droguri. Față de aceste aspecte consideră că inculpatul nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

De asemenea, să se aibă în vedere că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, era angajat în muncă, are trei copii minori în îngrijire, s-a prezentat singur la secția de poliție în vederea audierii.

Pentru motivele arătate, solicită casarea încheierii de ședință și continuarea cercetării judecătorești cu inculpatul în stare de libertate.

Apărătorul ales al recurentului-inculpat solicită admiterea recursului formulat împotriva Încheierii de ședință din data de 02.07.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a II penală, în dosarul nr- și revocarea măsurii arestării preventive, raportat la faptul că temeiurile care au stat la baza arestării preventive nu mai subzistă, neexistând necesitatea menținerii stării de arest preventiv.

Din probele administrate la dosar rezultă că inculpatul nu a participat la săvârșirea faptei.

Arată că parchetul nu a motivat de ce măsura arestării preventive este singura măsură care să determine bunul mers al cercetării judecătorești.

Să se aibă în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv s-a prezentat de bună voie la organul de urmărire penală, a colaborat, avea o sursă legală din care obținea venituri, are un copil minor în întreținere.

Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat și, solicită admiterea recursului formulat împotriva Încheierii de ședință din data de 02.07.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II penală, în dosarul nr-, având în vedere că s-a prezentat la audiere, nu există indicii care să rezulte că ar îngreuna cercetarea judecătorească, iar având în vedere că temeiurile care au stat la baza arestării preventive nu mai subzistă. Din probele administrate nu rezultă pericolul public concret.

Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursurilor formulate de către inculpați ca nefondate, având în vedere că din probele administrate în faza de urmărire penală nu au schimbat cu nimic situația de fapt, fiind îndeplinite prevederile art. 143 și 148 lit. f Cod procedură penală.

Apărarea făcută de către inculpați nu schimbă cu nimic probele administrate.

Având în vedre natura și gravitatea faptei rezultă pericolul concret pentru ordinea publică, starea de arest fiind singurul control social avut de către ordinea publică asupra inculpaților.

La dosarul cauzei există suficiente indicii că inculpații ar putea relua activitatea infracțională, odată puși în libertate.

Toate aceste indicii sunt suficiente pentru a aprecia că se impune în continuare menținerea stării de arest preventiv și solicită respingerea recursurilor, ca nefondate.

Recurentul-inculpat, solicită judecarea în stare de libertate.

Recurentul-inculpat, arată că s-a prezenta de bună voie, la poliție, nu s-a sustras și solicită judecarea în stare de libertate.

Recurentul-inculpat solicită judecarea în stare de libertate.

Recurentul-inculpat solicită judecarea în stare de libertate.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 2 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală (dosar nr-), în baza art.3002raportat la art.160 Cod procedură penală, a fost menținută starea de arest a inculpaților:, și.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut că măsura arestării preventive este pe deplin justificată, din datele existente la dosarul cauzei existând cel puțin indicii temeinice în sensul prevederilor art.143 Cod procedură penală, în cauză fiind îndeplinite și cerințele art.148 lit.f Cod procedură penală.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs inculpații, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei mențineri a măsurii arestării preventive.

Examinând încheierea recurată, față de motivele invocate, cât și din oficiu, conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul este nefondat.

În sarcina inculpatului, s-a reținut că, în cursul anului 2008,a vândut prin intermediul rețelei de narcotraficanți, pe care o coordonează, diferite cantități de heroină, către mai multe persoane, inclusiv colaboratorilor acoperiți " "- nume de cod, " " -nume de cod și " "- nume de cod.

La datele de 22.04.2008 și 23.04.2008 inculpatul a vândut colaboratorului sub acoperire " " - nume de cod o doză de heroină, în schimbul sumei de 50 lei, respectiv o doză mare de heroină în schimbul sume de 200 lei.

La data de 26.03.2008, învinuitul zis " ", concubina acestuia, inculpații și zis "" au vândut colaboratorului sub acoperire " " nume de cod două doze de heroină în schimbul sumei de 200 lei.

În sarcina inculpatului, s-a reținut că, în cursul anului 2008, în repetate rânduri și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a vândut mai multe cantități de heroină, către diverse persoane, împrejurare în care, la data de 26 martie 2008, a vândut împreună cu alți coinculpați ( și ) o doză de heroină colaboratorului acoperit " " - nume de cod, la prețul de 200lei. De asemenea, la data de 31 martie 2008, a vândut trei doze de heroină aceluiași colaborator autorizat în cauză " " - nume de cod, la prețul de 150 lei.

Cu privire la existența pericolului social concret pentru ordinea publică, Curtea apreciază că, în ceea ce privește pe inculpații, și, s-a dovedit în cauză că din procesele verbale încheiate de investigatorii și colaboratorii sub acoperire, rezultă existența unor legături între aceștia, de asemenea, existența unor legături și cu alte persoane - unele rămase neidentificate, altele cunoscute ca ocupându-se cu traficul de heroină pe raza municipiului B, heroină procurată din Turcia, la datele de 18.03.2008, 21.03.2008, 26.03.2008, 28.03.-.04.2008, 08.04.2008, 10.04.2008, 22.04.2008și 23.04.2008, inculpații vânzând mai multe doze de heroină colaboratorilor "acoperiți", și " ".

Or, în raport de probele administrate până în acest moment, față de numărul mare de tranzacții desfășurate, legăturile existente între inculpați, perioada mare de timp în care aceștia au acționat, Curtea apreciază că, față de inculpații, și, se justifică măsura arestării preventive.

Împrejurarea în sine că aceștia nu au fost prinși în flagrant nu este natură a conduce la ideea că nu există pericol, câtă vreme rezultă activitatea repetată a acestora, iar folosirea investigatorilor și a colaboratorilor sub acoperire și după luna aprilie, până la momentul reținerii inculpaților justifică presupunerea că aceștia ar fi putut săvârși și alte acte materiale, organele de urmărire penală urmărind probabil surprinderea acestora în încercarea de a comercializa cantități importante (față de informațiile deținute).

Critica vizând inexistența probelor din care să rezulte săvârșirea faptelor, nu poate fi primită, câtă vreme în cauză a fost deja întocmit rechizitoriul de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, acesta fundamentându-se pe o serie de probe ce au fost deja administrate, respectiv procese verbale de investigație întocmite de lucrătorii de poliție judiciară, procese verbale de efectuare a perchezițiilor, declarații martori asistenți, declarații martori, declarații martor cu identitate protejată, declarații de învinuiți și inculpați, procese verbale cu notele de redare a convorbirilor în mediul ambiental, procese verbale întocmite de investigatorii sub acoperire, declarații colaboratori, fișe de cazier judiciar, rapoarte de constatare tehnico științifică privind drogurile, planșe fotografice și procese verbale de constituire a acestora, procese verbale de recunoaștere de pe planșe foto, extras din rechizitoriul Parchetului nr.471/D/P/2007, emis la 24.10.2008, procese verbale de prezentare a materialului de urmărire penală, toate aflate la dosarul cauzei.

Este adevărat că, în acest cadru procesual, analiza temeiurilor de fapt ale arestului preventiv presupune doar antamarea faptelor principale (sau a probatoriilor), în vederea constatării existenței unei suspiciuni rezonabile, în sensul art.5 paragraf 1 lit.c și paragraf 3 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, deci fără a proceda la o analiză a probelor enumerate, a mijloacelor de probă sau a modalității administrării acestora, Curtea nu poate să nu observe că, totuși, respectivele probe creează presupunerea rezonabilă că acești inculpați au săvârșit infracțiunile de trafic de droguri, ce le-au fost reținute în sarcină.

Cât privește pericolul concret pentru ordinea publică, pe care-l prezintă inculpații, acest pericol este pus în evidență, în primul rând, de gravitatea și natura faptelor săvârșite, cât și de caracterul de repetabilitate al vânzării de heroină către diverse persoane; tot în acest context nu poate fi ignorată nici împrejurarea că inculpatul (coordonatorul acestei rețele) este cunoscut cu antecedente penale.

Referitor la circumstanțele personale favorabile invocate, Curtea notează că acestea urmează a fi luate în calcul atunci când - dacă vor fi găsiți vinovați - instanța va pronunța o hotărâre de condamnare.

Referitor la termenul de arest preventiv, Curtea observă că acesta nu a depășit limitele rezonabile, la care fac trimitere dispozițiile legale în materie; în plus, complexitatea cauzei, numărul mare de inculpați, justifică o perioadă de arest preventiv suficientă, pentru a se crea posibilitatea organelor judiciare de a efectua toate cercetările, în vederea stabilirii adevărului judiciar.

Față de aceste considerente, constatând ca fiind legală și temeinică încheierea instanței de fond - în ceea ce-i privește pe recurenții din speță - Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpați.

Față de soluția ce urmează a se pronunța, în temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, Curtea va obliga recurenții inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În temeiul art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii din data de 02 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a ll-a Penală în Dosarul nr-.

În temeiul art.192 alin.2 și 4 din Codul d e procedură penală, obligă pe recurenții inculpați și la plata sumei de câte 100 lei, cheltuieli judiciare către stat, iar pe recurenții inculpați și la plata sumei de câte 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei fiecare, onorariul avocatului din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 iulie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

G

Red.

Dact.

Ex.2

Red.--II.

Președinte:Carmen Veronica Găină
Judecători:Carmen Veronica Găină, Dolache Damian, Băjan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1048/2009. Curtea de Apel Bucuresti