Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1237/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR.8248/2/2009
2072/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1237/
Ședința publică din data de 02 septembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Sofica Dumitrașcu
JUDECĂTOR 2: Liliana Bădescu
JUDECĂTOR 3: Raluca Moroșanu
GREFIER ---
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost reprezentat prin PROCUROR NA
Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurenții-inculpați, și împotriva Încheierii de ședință din data de 12 august 2009 Tribunalului București - Secția I-a Penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-inculpați și, personal, în stare de arest preventiv, asistați juridic de apărător din oficiu, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.027.567/01.IX.2009, și recurenții-inculpați și, personal, în stare de arest preventiv, asistați juridic de apărător ales, din cadrul Baroului B, cu delegațiile nr.177.111 și nr.177.112 din data de 02.IX.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează atât atașarea dosarului de fond, cât și depunerea la acest dosar a fișei Dosarului nr- al acestei instanțe, din care rezultă faptul că, prin Decizia penală nr.1226/26.VIII.2009, au fost respinse recursurile declarate de recurenții-inculpați, și împotriva Încheierii de ședință din data de 12.VIII.2009, după care;
Recurenții-inculpați și, personal, având pe rând cuvântul, declară că și retrag recursurile.
Apărătorul din oficiu al celor doi recurenți-inculpați și reprezentantul Ministerului Public solicită să se ia act de declarațiile inculpaților de retragere a recursurilor.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor declarate de recurenții-inculpați și.
Apărătorul ales al recurenților-inculpați și critică încheierea de ședință pentru netemeinicie, arătând, în ceea ce-l privește pe inculpatul, că s-au schimbat temeiurile ce au determinat arestarea sa și prelungirea ulterioară a acestei măsuri, întrucât, în faza cercetării judecătorești, persoanele care au susținut că, în două ocazii, au cumpărat cantități infime de cocaină de la inculpat, și care au calitatea de inculpați în alt dosar, și-au retractat în totalitate declarațiile inițiale, astfel că, la acest moment, nu există probe în susținerea învinuirii, situația de fapt fiind schimbată, cu atât mai mult cu cât vânzarea drogurilor nu s-a făcut sub supravegherea unui investigator, care să confirme autenticitatea declarațiilor cumpărătorilor de droguri.
Mai mult decât atât, urmărirea penală a fost efectuată cu inculpatul în stare de libertate, propunerea de arestare preventivă fiind formulată abia la sfârșitul anului 2008, în condițiile în care organul de urmărire penală cunoștea cine este făptuitorul și adresa la care locuiește și, pe de altă parte, MINISTERUL PUBLIC nu poate invoca caracterul secret al urmăririi penale, deoarece declarațiile incriminatorii inițiale au făcut parte dintr-un alt dosar, aflat deja în faza cercetării judecătorești, așa încât nu se justifică, măcar la acest moment, reținerea existenței unui pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere și faptul că inculpatul nu s-a sustras procesului penal, nu este cunoscut cu antecedente penale și are un minor în întreținere.
Și în privința inculpatului s-a reținut săvârșirea a două acte materiale de vânzare de droguri către colaboratorul cu identitate protejată și, ca și coinculpatul, a fost arestat la sfârșitul anului 2008, fără a se dovedi de ce, după 2 ani de la comiterea faptelor penale, cercetarea sa în stare de libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publică, dosarele privind-i pe cei doi recurenți-inculpați fiind alăturate dosarului în care era cercetat inculpatul, în condițiile în care nici urmărirea penală și nici cercetarea judecătorească nu au relevat existența unor legături infracționale cu acesta din urmă sau între cei doi.
În egală măsură, trebuie avut în vedere faptul că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor penale, înainte de arestare își schimbase în mod major viața, prin renunțarea la consumul și la vânzarea de droguri, avea un loc de muncă și urma cursurile unei facultăți, elemente în raport cu care apreciază că, la acest moment, lăsarea sa în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică sau pentru buna desfășurare a cercetării judecătorești.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii de ședință și, pe fond, punerea în libertate a celor doi inculpați.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondate, a recursurilor, arătând că subzistă temeiurile prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală și, din probele dosarului, într-adevăr disjuns dintr-o altă cauză, rezultă că inculpatul a săvârșit infracțiunea de trafic, ilicit, de droguri de mare risc, în perioada 2006-2008, fiind arestat, în lipsă, în anul 2008, iar inculpatul a săvârșit aceeași infracțiune, în perioada 2007-2008, fiind arestat în luna octombrie a anului 2008, astfel că, în raport și cu stadiul actual al cauzei, aflată în administrarea de probe la cercetarea judecătorească în fond, se impune, în continuare, privarea de libertate a inculpaților.
Recurentul-inculpat, personal, lasă la aprecierea Curții.
Recurentul-inculpat, personal, arată că este de acord cu concluziile puse de apărătorul ales și lasă la aprecierea Curții.
CURTEA
Prin încheierea de ședință din data de 12.08.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția I-a Penală în dosarul -, în baza art. 300 ind.2, rap. la art. 160 ind. b C.P.P. a fost menținută măsura arestării preventive a inculpaților, nel și.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că inculpații au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, DIICOT, pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 al.1 și 2 din legea 143/2000, cu aplic. art. 41 al.2 și Cod Penal art. 7 din Legea 39/2003.
Inculpații și sunt trimiși în judecată și pentru infracțiunea de spălare de bani prev. de art. 23 lit. a,b,c din Legea 656/2002.
S-a reținut că la data de 1.03.2007 colaboratorul sub acoperire " " s-a întâlnit cu inculpatul în zoana - - -, colaboratorul a achitat suma de 20000 de euro după care, la indicațiile inculpatului, s-a întâlnit cu inculpatul, de la care a primit cantitatea de heroină de 1 kg. Conform raportului de constatare tehnico-științifică, pachetul conținea 997,1 grame de heroină pură.
La data de 14.04.2008 colaboratorul sub acoperire " " l-a contactat pe inculpatul și au stabilit să cumpere de la acesta 1,5 kg de heroină pentru 27000 de euro.
Cei doi s-au întâlnit în zona - - -, inculpatul aflându-se în autoturismul condus de inculpatul. În zona bd. - colaboratorul și inculpatul s-au întâlnit cu inculpatul care a adus o sacoșă din material plastic de culoare neagră, ce a fost predată inculpatului iar colaboratorul a primit-o de la acesta și a înmânat inculpatului suma de 27000 de euro.
Conform raportului de constatare tehnico-științifică, cele trei pachete conțineau 1370,1 grame de heroină pură.
De pe pachetele de heroină au fost ridicate trei urme papilare despre care s-a stabilit că aparțin inculpatului. De pe două pachete mici de culoare albă au fost ridicate două urme papilare ce au fost create de inculpatul.
S-a mai reținut că în cursul anului 2007 inculpatul a procurat un autoturism de lux marca Jeep cu bani obținuți în urma săvârșirii infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc, respectiv inițiere, constituire și sprijinire a unui grup infracțional organizat, autoturism pe care l-a înmatriculat fictiv, pe numele inculpatului, cu scopul de a crea aparența de legalitate a provenienței sumei ce constituia prețul acestui bun și a ascunde adevăratul proprietar.
Inculpatul a achiziționat imobilul situat în B,- sector 3, conform contractului de vânzare cumpărare nr. 1304/16.08.2007 cu suma de 90.000 de euro, dreptul său de proprietate fiind întabulat conform dosarului nr. -/24.08.2007, în urma cercetărilor efectuate stabilindu-se că acești bani au fost obținuți prin săvârșirea infracțiunilor ce fac obiectul prezentei cauze.
Inculpatul este cercetat pentru faptul că, în perioada 2007 - 2008 deținut fără drept, în vederea vânzării, a vândut, a intermediat vânzarea, a transportat droguri de mare risc, aderând la un grup infracțional organizat, iar la datele de 2.04.2007 și 4.04.2007 inculpatul a vândut colaboratorului " " cantitatea totală de aproximativ 1,5 grame de heroină, tranzacțiile efectuându-se pe raza sectorului 3 B, în zona A I și zona Hala.
Cu privire la inculpatul nel se reține că în perioada 2006 - 25.01.2007, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu inculpații, și alții, a deținut în vederea vânzării, a intermediat vânzarea și a oferit spre vânzare mai multor persoane, importante cantități de cocaină și comprimate ecstasy, introduse ilicit în România, fiind aduse din Spania și Olanda, împrejurări în care a vândut investigatorului sub acoperire " " cantitatea totală de 10 grame de cocaină, cu prețul de 110 euro/gram, tranzacții realizate la data de 23.06.2006 și 28.06.2008 pe raza municipiului Inculpatul a continuat să vândă heroină în perioada 2007 - 2008 mai multor persoane, pe raza municipiului
Prin încheierea de ședință de la data de 1.10.2008 s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților, și iar prin încheierea de ședință din data de 17.10.2008 s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului.
Prin încheierea de ședință din data de 4.12.2008 Tribunalul București Secția I-a Penală a dispus arestarea preventivă a inculpatului nel, în lipsă, mandatul fiind pus în executare la data de 18.12.2008.
Prima instanță a apreciat că se impune menținerea măsurii arestării preventive în temeiul art. 300 ind.2 rap. la art. 160 ind.b
C.P.P.În motivarea încheierii se arată că, din materialul probator existent în cauză, rezultă indicii temeinice, în sensul dispozițiilor art. 68 ind. 1.C.P.P. că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, indicii ce constau într-o serie de interceptări de convorbiri telefonice, declarațiile martorilor sub acoperire și ale investigatorilor sub acoperire, procesele verbale întocmite de organele de urmărire penală.
Tribunalul a reținut că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile comise de inculpați este mai mare de 4 ani, iar natura și gravitatea faptelor, împrejurările și modalitatea în care se reține că ar fi fost comise, starea de insecuritate creată pentru populație, prin punerea în circulație de droguri de mare risc, recrudescența deosebită a acestui gen de infracțiuni, relevă pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar putea produce lăsarea inculpaților în libertate, amploarea activității infracționale a acestora, care a dus la câștigarea unor sume mari de bani, vânzarea fiecărui kilogram de heroină făcându-se cu prețul de circa 20.000 euro/kg.
Tribunalul a avut în vedere și circumstanțele personale ale inculpaților, reținând că inculpatul a mai fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru trafic de stupefiante, prin nr. 186/17.03.2000, pronunțată de Tribunalul Constanța, de asemenea inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat la pedeapsa amenzii pentru infracțiunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, și conducerea unui autoturism cu numere falsificate prev. de art. 35 și 36 din 328/1966 rep.
Tribunalul a apreciat, având în vedere amploarea activității infracționale, modul de operare, cantitățile mari de droguri presupus a fi tranzacționate, că există riscul săvârșirii de noi infracțiuni, precum și riscul ca inculpații să se sustragă judecății ulterior punerii în libertate.
Tribunalul a apreciat, totodată, că arestarea preventivă a inculpaților nu a depășit un termen rezonabil, în raport de complexitatea dosarului, determinată de numărul inculpaților trimiși în judecată, numărul martorilor, infracțiunile investigate și natura acestora; cauza nu a suferit amânări nejustificate astfel încât termenul rezonabil al detenției provizorii nu este imputabil statului.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, nel, și.
La termenul de astăzi inculpații și au arătat că înțeleg să își retragă recursurile declarate împotriva încheierii de ședință, manifestare de voință de care instanța de recurs urmează a lua act, potrivit art. 385 ind. 4 rap. la art. 369.C.P.P.
Recurenții inculpați și nel au formulat recurs împotriva încheierii de ședință susținând, în esență, că nu mai există indicii temeinice că inculpatul nel a comis infracțiunea, iar lăsarea în libertate a ambilor inculpați nu reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Examinând recursurile declarate de inculpați, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate.
Inculpatul a susținut că s-au schimbat temeiurile ce au determinat arestarea sa și prelungirea ulterioară a acestei măsuri, întrucât, în faza cercetării judecătorești, persoanele care au susținut că, în două ocazii, au cumpărat cantități infime de cocaină de la el și care au calitatea de inculpați în alt dosar, și-au retractat în totalitate declarațiile inițiale, astfel că, la acest moment, nu există probe în susținerea învinuirii, situația de fapt fiind schimbată, cu atât mai mult cu cât vânzarea drogurilor nu s-a făcut sub supravegherea unui investigator, care să confirme autenticitatea declarațiilor cumpărătorilor de droguri.
Curtea constată că la dosarul cauzei se află declarațiile colaboratorilor și investigatorilor sub acoperire, precum și înregistrări efectuate în mediul ambiental și transcrierile interceptărilor convorbirilor telefonice, rapoartele de constatare tehnico-științifică, precum și declarațiile inculpaților, astfel că în cauză există indicii temeinice că inculpatul ar fi comis infracțiunile reținute în sarcina sa.
Curtea constată că, la acest moment procesual, nu se poate analiza și stabili situația de fapt, singura autoritate în măsură să procedeze astfel fiind instanța de fond.
La analiza temeiurilor care justifică menținerea stării de arest Curtea nu poate avea în vedere și nu se poate pronunța decât asupra existenței indiciilor temeinice, care trebuie să conducă la presupunerea rezonabilă că inculpații ar fi săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor.
Așa fiind, nu poate reține o anume situație de fapt rezultată din probele la care fac referire inculpații, și nu poate aprecia asupra probelor administrate decât în măsura în care acestea au influență asupra îndeplinirii condițiilor prev. de art. 143.
C.P.P.În mod corect instanța de fond a reținut că în cauză există indicii temeinice în sensul art. 143 coroborat cu art. 68 ind.1 C.P.P. având în vedere probatoriul administrat până la acest moment în cauză, respectiv declarațiile inculpaților date în cursul cercetărilor, declarațiile martorilor, declarațiile date de investigatorii și colaboratorii sub acoperire, procesele verbale încheiate de organele de poliție, rapoartele de constatare tehnico - științifică, declarațiile investigatorilor sub acoperire, procesele verbale privind conținutul înregistrărilor convorbirilor telefonice.
În raport de aceste elemente, împrejurarea că o parte dintre martorii audiați până la acest moment ar fi retractat declarațiile inițiale nu este suficientă pentru a se considera că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, întrucât numai instanța de fond, cu ocazia judecării în fond a cauzei, poate aprecia probatoriul administrat în cauză și să rețină la stabilirea situației de fapt unele sau altele dintre declarațiile martorilor audiați, cu atât mai mult cu cât în cauză există alte împrejurări ce constituie indicii temeinice care conduc la presupunerea rezonabilă că inculpații au comis infracțiunile pentru care sunt cercetați.
Se susține că urmărirea penală a fost efectuată cu inculpatul în stare de libertate, propunerea de arestare preventivă fiind formulată abia la sfârșitul anului 2008, în condițiile în care organul de urmărire penală cunoștea cine este făptuitorul și adresa la care locuiește.
În legătură cu această susținere, Curtea constată, referitor la inculpatul nel, că luarea măsurii arestării preventive s-a dispus nu numai pentru temeiul prev. de art. 148 lit.f C.P.P. ci și pentru temeiul prev. de art. 148 lit. a C.P.P. mandatul de arestare preventivă fiind emis în lipsa acestuia, reținându-se că inculpatul se sustrage urmăririi penale.
Faptul că organele de urmărire penală nu au solicitat imediat după începerea actelor de cercetare arestarea inculpatului nu are relevanță, atâta vreme cât acestea sunt obligate să se prezinte în fața judecătorului în momentul în care dispun de suficiente indicii temeinice că persoana cercetată ar fi săvârșit infracțiunea, or, aceasta presupune efectuarea de acte de urmărire penală. Pe de altă parte, momentul la care procurorul propune arestarea preventivă a unui inculpat rămâne la latitudinea acestuia, judecătorul urmând să aprecieze dacă sunt îndeplinite condițiile legale iar arestarea preventivă a acestuia este oportună.
Inculpatul arată în motivarea recursului că a fost arestat la sfârșitul anului 2008, fără a se dovedi de ce, după 2 ani de la comiterea faptelor penale, cercetarea sa în stare de libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publică, dosarele privind-i pe cei doi recurenți-inculpați fiind alăturate dosarului în care era cercetat inculpatul, în condițiile în care nici urmărirea penală și nici cercetarea judecătorească nu au relevat existența unor legături infracționale cu acesta din urmă sau între cei doi.
Curtea constată că recurentul-inculpat nu a contestat existența indiciilor temeinice în ceea ce-l privește, însă a arătat că nu se justifică privarea sa de libertate, având în vedere faptul că a recunoscut infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, respectiv faptul că, în luna aprilie a anului 2007, vândut două doze de heroină, nu există nicio probă că ar fi aderat sau că ar fi avut vreo legătură cu o grupare de crimă organizată, este student și avea un loc de muncă, nu este cunoscut cu antecedente penale, elemente de natură a crea convingerea că lăsarea sa în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și nu are cum impieta buna desfășurare a procesului penal.
Curtea constată că inculpatul implicarea sa într-un grup infracțional precum și legătura cu ceilalți inculpați, aspect cu privire la care susține că nu există probe.
Cu privire la aceste susțineri, Curtea constată că nu se poate pronunța asupra lor, întrucât situația de fapt, în întregul său, nu poate fi stabilită decât de instanța de fond, singura în măsură a constata vinovăția inculpaților sub aspectul infracțiunii prev. de art. 7 din Legea 39/2003.
La acest moment procesual, având în vedere probatoriul administrat până în prezent, Curtea apreciază că există indicii cu privire la săvârșirea infracțiunilor prev. de 2 al.1 și 2 din Legea 143/2000 și art. 7 din Legea 39/2003 în privința inculpatului nel, având în vedere procesele verbale încheiate de organele de poliție, transcrierile convorbirilor telefonice și înregistrările în mediu ambiental, iar pentru inculpatul subzistă indiciile temeinice referitoare la comiterea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 din Legea -.
În ceea ce privește temeiul prevăzut de art.148 lit. f Cod procedură penală, deși inculpatul nel nu este cunoscut cu antecedente penale, în raport de gravitatea faptei în concret și de cantitatea mare de droguri, perioada de timp a activității infracționale, care poate conduce la concluzia unei activități organizate, cu caracter constant, precum și consecințele consumului de droguri asupra persoanelor, Curtea constată că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Cu privire la inculpatul Curtea constată că se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, neexistând dovezi că acestea s-au schimbat, iar în raport de gravitatea faptei reținute în sarcina sa, consecințele consumului de droguri asupra persoanelor, caracterul continuat al faptei precum și împrejurarea că cercetarea judecătorească este în curs de finalizare, nefiind însă încheiată, apreciază că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 148 lit. f
C.P.P.Curtea apreciază că menținerea arestării preventive se impune și pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, aspect avut în vedere și de instanța de fond la pronunțarea soluției în temeiul art. 300 ind.2 C.P.P. întrucât în cauză urmează a fi continuată cercetarea judecătorească.
În acest sens, Curtea observă că inculpații sunt cercetați și pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea 39/2003, ceea ce presupune administrarea unui probatoriu amplu și complex.
În consecință, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală Curtea va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții - inculpați nel și .
Va lua act de retragerea recursurilor declarate de recurenții-inculpați și împotriva aceleiași încheieri de ședință.
În temeiul art. 192 alin.2 Cod procedură penală va obliga pe recurenții - inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții - inculpați nel și împotriva încheierii de ședință din data de 12.08.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, în dosarul nr-.
Ia act de retragerea recursurilor declarate de recurenții-inculpați și împotriva aceleiași încheieri de ședință.
În baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală obligă pe recurenții nel și la câte 100 lei, cheltuieli judiciare către stat, și pe inculpații și la câte 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, onorariul apărătorului din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 2.09.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.//Ex.2 /7.09.2009
Tribunalul București Secția I-a Penală//Jud.
Președinte:Sofica DumitrașcuJudecători:Sofica Dumitrașcu, Liliana Bădescu, Raluca Moroșanu
