Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1374/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-(2249/2009)

DECIZIA PENALĂ NR.1374

Ședința publică de la 28 septembrie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Silvia Cerbu

JUDECĂTOR 2: Lucia Rog

JUDECĂTOR 3: Andreea Cioată

GREFIER - - -

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.

Pe rol soluționarea recursului formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 14 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția Ia P enală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat recurentul inculpat în stare de arest și asistat de avocat din oficiu substituind pe domnul avocat.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Întrebat fiind, recurentul inculpat arată că este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu.

Nefiind cereri prealabile de formulat,Curteaconstată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea recursului.

Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive și cercetarea inculpatului în stare de libertate, considerând că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive întrucât nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art.148 lit. f Cpp. Solicită, de asemenea, să se aibă în vedere faptul că are un domiciliu stabil și lăsarea în libertate a inculpatului nu ar împiedica cu nimic buna desfășurare a procesului penal.

Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului formulat de inculpat, ca nefondat, apreciind încheierea pronunțată de instanța de fond, ca fiind legală și temeinică, considerând că sunt realizate în continuare temeiurile cumulative care au determinat arestarea inițială a acestuia. Există indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta care face obiectul actului de inculpare.

Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, regretă fapta și solicită judecarea în stare de libertate.

CURTEA

CURTEA:

Prin încheierea de ședință din 14.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția I penală în dosarul nr-, în baza art.160/b alin.3 Cod procedură penală și art.160/h alin.3 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.

Pentru a pronunța această încheiere, Tribunalul a constatat că măsura arestării preventive este legală și temeinică, fiind dispusă cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 143 alin.1 proc.pen și art. 148 lit. f proc.pen.

Astfel, în sensul art.143 alin. proc.pen. rap.la art.681proc.pen. s-a reținut că există indicii temeinice din care a rezultat presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată. De asemenea, s-a constatat ca sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.148 lit.f proc.pen. lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publica în raport de natura și gravitatea infracțiunilor presupuse a fi fost comise, de modalitatea concretă de săvârșire reținută (în mod repetat, în timpul nopții, prin efracție și prin antrenarea altor minori cu vârste sub 14 ani), precum și de circumstanțele personale ale inculpatului care provine dintr-o familie dezorganizată, nu este școlarizat și nu au o ocupație.

De asemenea, măsura arestării preventive s-a impus a fi menținută și prin raportare la prevederile art. 5 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, câtă vreme se fondează pe motive pertinente și suficiente aoj ustifica.

și suficienta acestor motive, Tribunalul le-a examinat în ansamblul circumstanțelor particulare ale cauzei și prin raportări la prevederile art.136 proc.pen. apreciind ca, pentru buna desfășurare a procesului penal, se impune in continuare privarea de libertate a inculpatului.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatulsolicitând cercetarea sa în stare de libertate, motivat de faptul că nu mai subzistă temeiurile care au justificat luarea măsurii arestării preventive.

Analizând încheierea recurată atât prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, conform art.3856alin. final proc.pen. Curtea constată recursul ca nefondat.

Instanța de recurs reține că inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt calificat respectiv complicitate la furt calificat, fiind deja condamnat de către prima instanță, Judecătoria Buftea la o pedeapsă finală de 1 an și 6 luni închisoare, cu executare în regim de detenție, în sarcina acestuia reținându-se că la data de 25.09.2008, în baza unei înțelegeri anterioare comiterii faptei, inculpatul împreună cu coinculpatul au asigurat paza în timp ce minorul, a pătruns prin escaladare în curtea imobilului situat în comuna,-, jud. Ias ustras din interiorul locuinței suma de 2400 lei și mai multe bijuterii din aur, valoarea totală a prejudiciului fiind estimată la suma de 4500 lei, iar la data de 26.09.2008, inculpatul împreuna cu alte persoane rămase neidentificate, au sustras din pădurea o cantitate de material lemnos aparținând Ocolului Silvic

Inculpatul a fost arestat preventiv la data de 07.11.2008, constatându-se incidența dispozițiilor art. 143 și art. 148 lit. f proc.pen.

Analizând actele dosarului, Curtea constată corectă concluzia instanței de fond în sensul că temeiurile care au justificat luarea măsurii arestării preventive se mențin și justifică în continuare privarea de libertate a inculpatului, lăsarea în libertate a acestuia prezentând un pericol concret pentru ordinea publică, criticile formulate fiind neîntemeiate. În aprecierea acestei ultime condiții se au în vedere natura și gravitatea faptelor pentru care inculpatul a fost deja condamnat (infracțiunea de furt din locuință prezentând un grad de pericol social deosebit de ridicat) persoana inculpatului ce nu este școlarizat, provine dintr-o familie dezorganizată și dovedește perseverență infracțională, faptele pentru care a fost deja condamnat fiind comise la un interval de numai o zi.

Totodată, având în vedere existența în cauză a unei hotărâri de condamnare pronunțată în primă instanță, este evidentă subxistența indiciilor temeinice privind săvârșirea faptelor de către inculpat.

Pentru motivele arătate apreciind că încheierea instanței de fond este legală și temeinică Curtea urmează ca în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală să respingă recursul inculpatului ca nefondat, iar în baza art.192 Cod procedură penală să-l oblige pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 14.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția I penală în dosarul nr-.

Obligă recurentul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei, onorariul avocat oficiu avansat din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 28 septembrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red. -15.10.2009 Dact. EA/. 2 ex./01.10.2009

Președinte:Silvia Cerbu
Judecători:Silvia Cerbu, Lucia Rog, Andreea Cioată

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1374/2009. Curtea de Apel Bucuresti