Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1604/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR- (2494/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR.1604/

Ședința publică de la 03 noiembrie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Lia Savonea

JUDECĂTOR 2: Daniel Gradinaru

JUDECĂTOR 3: Niculina Alexandru

GREFIER - - -

* * * * * *

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentat de procuror -.

Pe rol soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 15 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat în stare de arest, asistat de avocat din oficiu împuternicire avocațială nr.-/29.10.2009.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.

Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, arată că a formulat recurs împotriva încheierii de ședință din 15 octombrie 2009, prin care s-a menținut starea de arest a inculpatului, apreciind-o ca fiind netemeinică și nelegală.

Referitor încheierea de ședință din 15 octombrie 2009, consideră că inculpatul trebuie să se bucure de prezumția de nevinovăție, până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare.

Apreciază că nu sunt întrunite cumulativ cerințele art.148 lit.f Cod procedură penală, respectiv cea referitoare la împrejurarea că lăsarea inculpatului în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.

Solicită a se avea în vedere că inculpatul a recunoscut și regretat sincer fapta, are o vârstă destul de înaintată, iar împrejurarea că este cunoscut cu antecedente penale nu trebuie să fie de natură a duce la respingerea recursului său.

Concluzionând solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și pe fond a se dispune cercetarea inculpatului în stare de libertate.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat.

Apreciază că din probatoriul administrat până în acest moment procesual, reiese că inculpatul se face vinovat de faptele reținute în sarcina sa.

Menționează că inculpatul a comis fapta în stare de recidivă post condamnatorie iar odată lăsat liber există temerea că și-ar putea relua activitatea infracțională.

Consideră că inculpatul aflat în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică avându-se în vedere natura infracțiunii pentru care este cercetat, respectiv trafic de droguri de mare risc, modalitatea de comitere, precum și urmările pe care consumul de droguri de mare risc îl produce asupra consumatorilor.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că lasă soluționarea recursului la aprecierea instanței.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față.

Prin încheierea de ședință din 15.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția I penală în dosarul nr-, în baza art.3002Cod procedură penală s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților și.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a apreciat că luarea măsurii preventive față de inculpați este legală și temeinică și că există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că acesta a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat.

A reținut că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, constând în aceea că la data de 28.01.2009 inculpatul i-a dat coinculpatului, ginerele său, o două de heroină pentru că acesta să o vândă martorului denunțător și a deținut 27 doze cu heroină în vederea comercializării.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și dispunerea continuării cercetării judecătorești cu inculpatul în stare de libertate.

Examinând încheierea recuratăprin raportare la motivele invocate de către apărătorul inculpatului dar și din oficiu, în condițiile art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:

În acord cu prima instanță și Curtea apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.3002alin.3 din Codul d e procedură penală, iar menținerea duratei arestării preventive a inculpatului se impune, având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea inițială se mențin și impun, în continuare, privarea de libertate a acestuia.

În mod corect instanța a constatat că din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că acesta a comis fapta pentru care este cercetat, și anume infr. prev. de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, constând în aceea că la data de 28.01.2009 inculpatul i-a dat coinculpatului, ginerele său, o două de heroină pentru că acesta să o vândă martorului denunțător și a deținut 27 doze cu heroină în vederea comercializării, urmare sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 coroborat cu art.681Cod procedură penală.

Curtea reține că sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală, pedepsele prevăzute de lege pentru respectivele infracțiuni este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Curtea are în vedere natura și gravitatea infracțiunii presupus comisă de inculpat, modalitatea concretă în care acesta a acționat, starea de insecuritate creată pentru populație prin punerea în circulație de droguri de mare risc, recrudescența deosebită a acestui gen de infracțiuni relevă pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar putea produce lăsarea în libertate a inculpatului, s-a mai avut în vedere gradul concret de pericol social precum și circumstanțele reale ale săvârșirii acestora precum și circumstanțele personale ale inculpatului (care este recidivist postexecutoriu, anterior fiind condamnat la 6 ani închisoare pentru săvârșirea de trafic de droguri de mare risc).

Față de cele reținute, apreciind că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, Curtea în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 15.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția I penală în dosarul nr-.

Obligă recurentul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariu avocat oficiu 100 lei se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 3 noiembrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red.

Dact. 2 ex./7.12.2009

Președinte:Lia Savonea
Judecători:Lia Savonea, Daniel Gradinaru, Niculina Alexandru

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1604/2009. Curtea de Apel Bucuresti