Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 166/2009. Curtea de Apel Pitesti

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

- ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 166/

Ședința publică din 5martie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Dumitru Diaconu JUDECĂTOR 2: Corina Voicu

JUDECĂTOR 3: Elena Minodora

Judecător: - -

Grefier:

- Biroul Teritorial Argeș este reprezentat prin procuror

G

S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de inculpați A, G, -, -, Al, și, împotriva încheierii nr.27/F din 2 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.

În baza disp.art. 304 alin.1 Cod procedură penală se procedează la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice audio.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenții-inculpați, în stare de arest, reprezentați de apărători aleși, potrivit delegațiilor depuse la dosar, după cum urmează: A asistat de av, asistat de av, și G asistați de av., - asistat de av., asistat de av., asistat de av, asistat de av -escu, - asistat de av -escu, asistat de av, asistat de av -escu și av. -, asistat de av, asistat de av., Al asistat de avocat oficiu, asistat de av. -, asistat de av, asistat de av, asistat de av DuN..

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, potrivit notei telefonice din data de 4 martie 2009, ora 18,00 ca urmare convorbirii telefonice cu d-l avocat, apărătorul ales al inculpatului Al nu poate fi prezent la acest termen de judecată, deoarece se află la T, în vederea susținerii unei cauze penale ce nu suportă amânare, solicitând un alt termen de judecată.

Totodată, grefierul de ședință învederează instanței că nici interpretul nu se poate prezenta la acest termen de judecată.

Inculpatul Al, întrebat fiind dacă este de acord să fie asistat de un apărător desemnat din oficiu, precizează că nu este de acord și solicită acordarea unui nou termen de judecată, pentru a fi asistat de apărătorul său ales, avocat și de către interpret.

Curtea pune în discuție în baza disp.art.38 Cod procedură penală, disjungerea cauzei cu privire la recursul declarat de inculpatul Al, având în vedere lipsa apărătorului ales al acestuia și a interpretului.

Apărătorii prezenți precizează că sunt de acord cu disjungerea cauzei cu privire la inculpatul Al, în baza disp. art.38 Cod procedură penală și judecarea cauzei cu privire la ceilalți inculpați.

Reprezentantul parchetului pune concluzii de admitere a cererii cu privire la disjungerea cauzei în ceea ce privește pe inculpatul Al și precizează că nu mai are alte cereri de formulat.

Curtea, având în vedere că la acest termen de judecată apărătorul ales al inculpatului Al, avocat nu se poate prezenta la instanță, iar inculpatul nu dorește să fie asistat de un apărător desemnat din oficiu, urmează să disjungă cauza cu privire la acest inculpat.

În legătură cu recursurile declarate de inculpații A, G, -, -, și, curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora.

Avocatul ales -, având cuvântul pentru inculpații și, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond punerea deîndată în libertate a inculpaților, apreciind soluția tribunalului ca fiind total greșită. Prin motivarea încheierii atacate se antamează vinovăția inculpaților, aceasta însemnând o antepronunțare.

Mai precizează apărătorul inculpaților că arestarea preventivă a inculpaților este nelegală, întrucât arestarea preventivă a fost luată pe acte nule. Urmărirea penală a inculpaților a început la data de 11.07.2007, iar toate actele și probele sunt începute înainte de această dată.

Totodată, prin menținerea în continuare a inculpaților în arest preventiv, se depășește termenul rezonabil, încălcându-se astfel prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia durata lungă de privare de libertate trebuie să se bazeze pe justificări convingătoare. Inculpații sunt arestați de 8 luni de zile.

Solicită a se avea în vedere datele personale ale inculpaților, astfel pentru inculpatul trebuie să se rețină că acesta nu este recidivist, provine dintr-o familie bună, fost sincer pe tot parcursul procesului. Cu privire la, de asemenea trebuie să se rețină datele personale ale acestuia, printre care faptul că pe când se afla în arest i-a decedat tatăl, iar acesta nu a putut să fie prezent nici măcar la priveghiul acestuia, este un cetățean onest, sincer.

Apreciază că nu există nici un element din care să rezulte temerea că lăsarea acestora în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică.

temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, apreciază că nu se mai impune menținerea în continuare a acestora în arest preventiv.

Avocat, având cuvântul pentru inculpatul, precizează că temeiul de recurs se regăsește în disp.art.3859pct.19 din Codul d e procedură penală.

Precizează că a formulat la tribunal pentru inculpatul o cerere de înlocuire a măsurii arestării preventive asupra căreia tribunalul nu s-a pronunțat, astfel că s-ar impune casarea cu trimitere spre rejudecare.

Totodată,precizează că încheierea nu fost motivată pe menținerea stării de arest, lucru care atrage nulitatea acesteia.

Solicită admiterea recursului, casarea încheierii și judecarea inculpatului în stare de libertate, întrucât nu sunt motive care să justifice menținerea în continuare a stării de arest și, în plus, s-a depășit termenul rezonabil.

De asemenea, solicită admiterea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea, în cazul în care instanța reține cauza pentru rejudecare.

Avocatul ales, având cuvântul pentru inculpatul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond revocarea măsurii arestării preventive, apreciind că din probele administrate până în prezent, rezultă că acesta nu poate zădărnici aflarea adevărului, iar punerea acestuia în libertate nu ar crea temerea că ar influența în vreun mod probele sau martorii. Achiesează la concluziilor antevorbitorilor săi.

Avocatul ales, având cuvântul pentru inculpații A, și, de asemenea solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii și revocarea arestării preventive a acestora, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri.

Apreciază, în continuare, că încheierea tribunalului este o veritabilă sentință de condamnare și încalcă grav prezumția de nevinovăție. Nu sunt argumente pentru a se menține în continuare arestarea preventive, iar durata rezonabilă a fost grav depășită.

Avocatul ales, având cuvântul pentru inculpatul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și revocarea arestării preventive a inculpatului. Apreciază că judecătorul s-a antepronunțat în încheierea atacată. Au trecut 8 luni de când inculpatul fost arestat preventiv. Acesta nu are antecedente penale, astfel că nu sunt argumente pentru se menține în continuare starea de arest a inculpatului.

În principal, solicită în temeiul art.1602alin.2 Cod procedură penală, revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar admiterea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cui obligarea de nu părăsi localitatea.

Avocatul ales, având cuvântul pentru inculpatul -, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și, în principal, revocarea măsurii arestării preventive a acestuia. Apreciază că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere inițial la luarea măsurii arestării preventive care este o măsură de excepție și nu o regulă.

În subsidiar, solicită admiterea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.

Avocatul ales, având cuvântul pentru inculpații, și, arată că motivul de casare este prev.de art.3859pct.9Cod procedură penală rap.la art.38515pct.2 lit.d Cod procedură penală și rejudecând în temeiul art.389alin.1 Cod procedură penală rap.la art.145 Cod procedură penală, toate raportate și la disp.art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art.23 din Constituția României, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.

Solicită aceasta, întrucât s-a depășit termenul rezonabil, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă și, al treilea aspect, este acela că odată puși în libertate inculpații nu mai prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Totodată, precizează că în încheierea atacată ni se face referire la situația personală a nici unui inculpat. Toți inculpații pe care îi asistă au obținut venituri decente prin muncă legală, unii dintre ei au copii în întreținere, au studii superioare, nu au cazier, nu au fost sancționați nici măcar contravențional.

Avocatul ales -escu, având cuvântul pentru inculpații, și, solicită admiterea recursului, casarea încheierii, apreciind că cei doi inculpați pot fi beneficiarii liberării provizorii sub control judiciar.

Apreciază că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat. De asemenea, consideră că motivarea instanței de fond se referă la cu totul altceva și nicidecum la menținerea stării de arest.

De asemenea, s-a depășit termenul rezonabil și nici pericolul concret nu este stabilit, pentru că încadrarea juridice este defectuoasă în ce-l privește pe inculpatul.

Solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii și rejudecând punerea deîndată în libertate a inculpaților.

Avocatul ales DuN., având cuvântul pentru inculpatul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.

Apreciază că nu se mai impune menținerea în continuare inculpatului în arest preventiv, întrucât nu mai există pericolul concret pentru ordinea publică. Instanța nu trebuie să se mai raporteze la un pericol generic.

Solicită a se avea în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv faptul că nu a mai săvârșit fapte penale, iar de ieri este tatăl unei fetițe. Toți inculpații au avut o viață socială normală, cei mai mulți dintre ei au studii superioare, avea afaceri legale. Inculpatul era încadrat în muncă, era student.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursurilor ca nefondate, urmând a se menține încheierea nr.27/F din 2.03.2009 ca legală și temeinică, apreciind măsura arestării preventive a inculpaților este justificată, deoarece temeiurile avute în vedere subzistă.

Recurenții-inculpați A, G, -, -, și, personal, în stare de arest fiecare, având pe rând ultimul cuvânt, arată că își însușește concluziile apărătorilor aleși și solicită judecarea lor în stare de libertate.

CURTEA:

Asupra recursurilor penale de față;

Deliberând, constată:

Prin încheierea nr.27/F din 2 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, s-a luat act că inculpatul, fiul lui și -, născut la data de 10.01.1985 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,-, -. A,. 13, județul V, CNP -, aflat în Penitenciarul Colibași, renunță la judecarea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.

În baza art.300/2 rap. la art.160/b Cod pr.penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților:

- A, fiul lui și, născut la data de 18.05.1982 în Bălcești, județul V, domiciliat în Râmnicu-V, Calea lui - nr. 173,. 18,. A,. 7, județul V, județul V, cu CNP -,aflat în Penitenciarul Colibași.

-, fiul lui G și, născut la data de 16.03.1981 în B, sector 1, domiciliat în B,--A,. A,. 40, sector 3, cu CNP -,aflat în Penitenciarul Colibași.

-, fiul lui și, născut la data de 29.06.1983 în D, județul V, domiciliat în, sat, județul, cu CNP -,aflat în Penitenciarul Colibași.

-, fiul lui G și -, născut la data de 21.11.1980 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,. -escu nr. 5, județul V, cu CNP -,aflat în Penitenciarul Colibași.

-, fiul lui și -, născut la data de 13.11.1979 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,-,.18,. B,.1, județul V, cu CNP -,aflat în Penitenciarul Colibași.

-, fiul lui - și, născut la data de 02.10.1982 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V, Calea lui - nr. 80, -. A,. 3, județul V, cu CNP -,aflat în Penitenciarul Colibași.

-, fiul lui și, născut la data de 03.10.1979 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V, Calea lui - nr. 162,. 26,. B,. 14, județul V, cu CNP -,aflat în Penitenciarul Colibași.

-, fiul lui și -, născut la data de 03.06.1984 în D, județul V, domiciliat în D, -, -. A,. 10, județul V, cu CNP -,aflat în Penitenciarul Colibași.

-, fiul lui și -, născut la data de 10.01.1985 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,-, -. A,. 13, județul V, CNP -, aflat în Penitenciarul Colibași,

-, fiul lui și, născut la data de 12.05.1988 în P, județul H, domiciliat în Râmnicu-V, Calea lui - nr. 173,. 18,. A,. 6, județul V, cu CNP -,aflat în Penitenciarul Colibași.

- G, fiul lui - și -, născut la data de 28.11.1988 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V, str. -. - nr. 5,. 27,. C,. 1, județul V, cu CNP -,aflat în Penitenciarul Colibași.

-, fiul lui - și -, născut la data de 20.08.1988 în H, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,-, -. B,. 8, județul V, cu CNP -,aflat în Penitenciarul Colibași.

-, fiul lui și -, născut la data de 13.09.1980 în S, județul O, domiciliat în Râmnicu-V,-, -. A,. 19, jud. V, cu CNP -,aflat în Penitenciarul Colibași.

-, fiul lui G și -, născut la data de 25.12.1982 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,. -escu nr. 5, județul V, cu CNP -,aflat în Penitenciarul Colibași.

-, fiul lui G și -, născut la data de 28.07.1983 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,-, -. C,. 30, județul V, cu CNP -,aflat în Penitenciarul Colibași.

-, fiul lui și, născut la data de 29.01.1980 în B, sector 1, domiciliat în B, bld. Luptătorilor nr. 34, sector 1, cu CNP -,aflat în Penitenciarul Colibași.

- AL, cetățean iordanian, fiul lui și, născut la data de 20.02.1969 în, Regatul al, domiciliat în, Regatul al, nr. național -, cu permis de ședere în România seria - - și reședința în România în B, str. av. nr.2,.24,.1,.26, sector 1, cu CNP -,aflat în Penitenciarul Colibași.

--, fiul lui și -, născut la data de 02.05.1976 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V, Calea lui - nr. 152,. 13,. B,. 2, județul V, cu CNP -,aflat în Penitenciarul Colibași.

-, fiul lui G și -, născut la data de 11.04.1980 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V, bld. T nr.1, -2,. D,. 9, județul V, cu CNP -,aflat în Penitenciarul Colibași.

În baza art.192 alin.3 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

S-a dispus plata sumei de 720 RON din fondul special către interpretul, plus cheltuielile de transport în valoare de 58 lei.

S-a fixat termen pentru verificarea măsurii arestării preventive la data de 22 aprilie 2009.

Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut, în esență, că au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, un număr de 22 inculpați, dintre care 19 în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni, și anume:

A, fiecare pentru comiterea infr. prev de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal.

, pentru comiterea infr. prev de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 4 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. art. 46 alin. 2 din Legea nr. 161/2003 și art. 42 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal

, pentru comiterea infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 4 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal

, pentru comiterea infr. prev de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. 1, 3 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 43 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 4 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal

, pentru comiterea infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. 1, 3 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 43 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 46 alin. 2 din Legea nr. 161/2003, art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 4 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal

, G, fiecare pentru comiterea infr. prev de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 42 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 46 alin. 2 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal

, AL, fiecare pentru comiterea infr. prev de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 4 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal

-, pentru comiterea infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 23 din legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplic. art. 33 lit. a, b Cod penal

, pentru comiterea infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 23 din legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.

In fapt, s-a reținut de către parchet prin actul de trimitere în judecată, că acești 19 inculpați arestați preventiv, împreună cu alți inculpați și învinuiți, constituiți într-un grup infracțional organizat constituit în jurul inculpaților și, au folosit trei modalități de operare, pentru a frauda, prin înșelăciune, pe internet mai multe persoane fizice și juridice din străinătate, cauzându-le însemnate prejudicii.

Într-o primă modalitate de operare, autorii postau anunțuri de vânzare a unor bunuri pe care în realitate nu le dețineau, apelând la site-uri specializate în comerț electronic (E-bay.com,.com,.com, gunsamerica.com). De regulă accesul la aceste site-uri se face prin conectare folosind datele de identificare ale altor persoane ( user), inclusiv date ale cărților de credit aparținând acestora (cărți).

Aceste informații erau obținute prin lansarea pe internet de mesaje nedorite către un număr nedefinit de destinatari (mesajespam) și determinarea unora dintre aceștia să dezvălui expeditorului date personale (metodaphishing).De exemplu, sub pretextul actualizării bazelor de date ale unor instituții, de regulă bancare, victima era îndrumată prin mesajul spam să trimită informații personale către o adresă de e-mail care în realitate este controlată de autorul phishingului.

Datele astfel obținute erau folosite pentru înscrierea neautorizată, cu identitatea persoanei respective, pe site-urile de comerț on-line. Acest mod de operare urmărea atât ascunderea propriei identități, cât și câștigarea încrederii victimelor - cetățeni străini, cărora li se induceau falsa impresie cu privire la identitatea fizică și electronică a persoanei cu care încheia acordul.

Ulterior, autorii postau anunțuri de vânzare a unor bunuri pe care în realitate nu le dețineau și determinau victimele să achiziționeze bunurile și să efectueze plata prețului fie prin sisteme de transfer rapid de bani (, ), fie prin depuneri în conturi bancare, pe nume fictive de beneficiari. Aceste identități fictive erau folosite de membrii grupării, deplasați în străinătate în scopul ridicării sumelor transferate de victime.

Ulterior sumele rezultate din aceste activități erau trimise în țară prin servicii de transfer rapid de bani (, ), de această dată folosindu-se o identitate fictivă a expeditorului și una reală a beneficiarului, care au același nume, urmărindu-se crearea unei false impresii cu privire la o legătură familială. Beneficiarii erau cetățeni români recrutați de către autorii ce astfel încercau să-și protejeze anonimatul și să se sustragă de la tragerea la răspundere penală. Alte modalități de repatriere a banilor erau depunerile în conturi bancare ori apelarea la serviciile unor transportatori auto.

Prin aceste modalități se încerca crearea unui circuit al banilor proveniți din faptele ilicite, care să ascundă adevărata destinație a sumelor și identitatea reală a autorilor. Prin urmare, pe lângă fraudarea cetățenilor străini, autorii au organizat și o rețea de spălare a banilor rezultați din faptele ilicite.

În vederea funcționării întregului sistem, activitățile membrilor grupului erau interdependente iar informația circula exclusiv electronic (convorbiri telefonice, mesaje tip sms sau corespondență on-line), fiind transmise informații cu privire la transferurile ce trebuie "executate" și feed-back-ul conținând confirmarea operațiunilor frauduloase.

În timp, datorită sprijinului reciproc și schimbului activ de informații între membrii grupului, modurile de operare au fost perfecționate, în sensul că autorii postau pe site-uri specializate în comerț electronic, anunțuri de vânzare a unor bunuri pe care în realitate nu le dețineau.

Astfel s-a conturat o altă modalitate de operare, prin care, în locul folosirii sistemelor uzuale de garantare a tranzacțiilor on-line (tip escrow), autorii determină victimele să facă depozite temporare, prin sisteme de transfer rapid de bani tip sau, pe numele unor persoane de încredere, cu posibilitatea anulării transferului în cazul neacceptării bunului de către cumpărător. În realitate bunul nu este livrat pentru că acesta de fapt nu există, iar sumele depuse drept garanție sunt încasate prin mijloace frauduloase. În acest scop membrii grupului au cooptat persoane aflate în străinătate, care au acces direct la serviciile de transfer rapid de bani (angajați sau deținători ai unor astfel de unități) și pot ridica sumele fără utilizarea unor acte de identitate.

Ulterior aceleași persoane repatriază sumele de bani provenite din fraudă prin servicii de transfer rapid de bani (, ), de această dată folosindu-se o identitate fictivă a expeditorului și una reală a beneficiarului, care au același nume, urmărindu-se crearea unei false impresii cu privire la o legătură familială. Beneficiarii sunt cetățeni români recrutați de către autorii ce astfel încearcă să-și protejeze anonimatul și să se sustragă de la tragerea la răspundere penală.

O a treia modalitate de comitere a faptelor constă în sustragerea de fonduri prin efectuarea de transferuri neautorizate din conturile bancare ale unor societăți străine în conturi controlate de autori, intrarea în posesia acestora fiind realizată prin transferuri repetate ale sumelor obținute ilicit, cu ajutorul unor complici.

Astfel, autorii alertează victima - de regulă societate comercială americană cu venituri importante - cu privire la existența unor sesizări împotriva sa, prin intermediul unor email-uri provenind aparent de la autorități americane, determinând-o să acceseze documente atașate mesajului electronic, modalitate în care sunt obținute date ce permit accesarea ilegală a conturilor. Ulterior sunt realizate operațiuni de transfer al unor importante sume de bani în conturi create special de autori la instituții bancare din Statele Unite ale Americii, Canada, etc. Cu ajutorul unor complici, aceste sume sunt retransferate în alte conturi bancare din străinătate, de unde sunt ridicate prin intermediul unor alți complici care le introduc în țară.

Datorită implicării în activități de fraudă informatică, conexiunilor pe care le au în străinătate și disponibilității de a se folosi de acestea în activități infracționale, în jurul numiților și s-a creat un grup organizat ai cărui membri comit fraude informatice fie asociate cu înșelăciunea fie, în cazul celui de-al doilea, și cu furtul prin transferul neautorizat de fonduri bănești din conturi bancare.

Necesitatea introducerii în țară a sumelor rezultate din astfel de activități a dus la angrenarea în lanțul infracțional a altor persoane, a căror activitate consta în sprijinirea grupului în vederea ascunderii adevăratei proveniențe a banilor ori a identității reale a persoanelor ce intră în contact direct cu victimele.

După ce a prezentat, pe ansamblu, aceste trei modalități de operare și crearea grupului infracțional organizat, tribunalul, cu privire la presupusa activitatea infracțională concretă a inculpaților, a reținut următoarele:

Inculpaților și le erau transmise de către mai multe persoane, prin intermediul serviciului de mesagerie scrisă, date cu privire la operațiuni prin sistemele de transfer rapid de bani, date pe care aceștia, la rândul lor, le înaintau persoanelor de legătură aflate în țară sau în străinătate, în vederea ridicării sumelor rezultate din transferurile inițiale de la victime. După "executarea" transferurilor, datele pentru confirmare erau comunicate pe același "traseu", fiecare "verigă" a lanțului comunicațional beneficiind de un anumit procent din suma obținută prin fraudarea cetățenilor străini (de ex. convorbirile telefonice și mesajele din datele de 26.01.2008, 26.06.2008 -, 15.01.2008 -, 03.03.2008 -, 04.03.2008 și 20.05.2008 -, 28. 05.2008 - Al, 31.05.2008 - ). Din discuțiile purtate între membrii grupului ori mesajele transmise între aceștia, rezultă că procentele pentru fiecare "serviciu" sunt negociate, avându-se în vedere și numărul transferurilor date spre "executare", continuitatea colaborării ori riscurile la care se supun persoanele ce ridică banii.

Inculpatul a participat la activitatea grupului prin lansarea de oferte dolosive pe site-uri specializate în vânzări on-line și oferirea de suport altor membri ai grupului ce desfășoară același tip de activități infracționale, prin schimbul de informații cu privire la modalități de operare, site-uri folosite, posibilități de procurare a unor date, persoane de contact. De asemenea, colaborând cu pe linia accesării ilegale a unor sisteme informatice și transferului neautorizat de fonduri bănești, acesta a înlesnit repatrierea sumelor rezultate din producerea de prejudicii prin persoana sa de legătură din SUA, numitul (zis "", față de care a fost emis mandat de arestare în lipsă), de la care primește date ale conturilor folosite pentru recuperarea banilor. După realizarea transferurilor neautorizate,datele cu privire la cont, suma transferată și victimă sunt retransmise lui, în vederea repatrierii banilor.

de suport tehnic și schimbul informațional în ce privește frauda informatică asociată cu furtul prin transferul neautorizat de fonduri bănești din conturi bancare sunt asigurate în cadrul grupului de inculpații și., în realizarea rezoluției infracționale, desfășoară și activități de accesare ilegală a unor sisteme informatice prin folosirea neautorizată a datelor privind user-ul și parola conturilor bancare on-line, precum și de interceptare de transmisii de date informatice și fals informatic, în vederea obținerii acestor date. Prin intermediul inc., la aceștia ajungeau datele conturilor puse la dispoziție pentru transferarea banilor. Ulterior, confirmarea efectuării transferurilor din conturile victimelor în cele puse la dispoziția lor, era făcută fie verbal - la telefon, fie prin transmiterea aceluiași conținut al mesajului, la care se adăuga suma sustrasă din contul victimei și titularul contului în care banii fuseseră transferați (de ex. convorbirile telefonice sau mesajele din 17 și 18.01.2008, - -, 29.05.2008 - ). Acest transfer se efectua prin accesul direct în contul victimei, după obținerea frauduloasă a datelor privind user-ul și parola de acces la contul on-line, prin introducerea unui virus în computerul victimei și preluarea datelor din acesta. Din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică efectuat în cauză se reține că, pe un memory stick ridicat de la locuința inc., au fost identificate trei fișiere infectate cu viruși de tip troian, care sunt apte să modifice setările unui computer și să instaleze pe calculator programe de tip malware. De asemenea, datele recuperate de către specialiști din memoria telefoanelor mobile ridicate de la inc. relevă implicarea acestuia în activitățile de transfer de fonduri bănești, conținând informații cu privire la companii străine și instituții bancare. În cauză a fost efectuată percheziția informatică și asupra clonei laptop-ului ridicat de la locuința din B în care a fost identificat inc., acesta conținând date bancare, informații privind instrumente de plată electronică sau instituții bancare.

Activitatea inculpatului A consta în conducerea și coordonarea directă a mai multor persoane care lansau oferte dolosive pe site-uri specializate în vânzări on-line (inculpații, G, - - fiecare dintre aceștia efectuând o anumită activitate, de la culegerea datelor cu privire la potențialele victime, la copierea de pe diverse site-uri a imaginilor și descrierii bunurilor oferite apoi spre vânzare, crearea unor pagini web, contactarea victimei etc. - astfel cum rezultă și din perchezițiile informatice efectuate), finanțând activitatea acestora și facilitând, prin intermediul numiților și, repatrierea sumelor provenite din activitatea infracțională desfășurată. organizarea și activitatea desfășurată de aceștia a fost confirmată și prin declarația inc., care a indicat atât rolul inc. de a facilita ridicarea banilor din străinătate (legătura cu "săgeți"), cât și faptul că pentru inc. A "lucrau" mai multe persoane. În cauză au fost efectuate și percheziții informatice asupra clonelor suporturilor informatice ridicate la perchezițiile domiciliare, fiind identificate date cu privire la instrumente de plată electronică, adrese depoștă electronică, pagini de internet, datele de utilizatori, imagini ale unor bunuri autoturisme și datele privind aceste bunuri.

Tot astfel, inculpații și participă la activitatea grupului prin lansarea de oferte dolosive pe site-uri specializate în vânzări on-line și oferă suport altor membri ai grupului ce desfășoară același tip de activități infracționale prin schimbul de informații cu privire la noi moduri de operare sau optimizarea celor practicate, obținerea unor date de înregistrare pe site-uri specializate în vânzări on-line (user și parolă - date rezultate din perchezițiile informatice), puncte vulnerabile ale unor site-uri de comerț on-line, metode de ascundere a identității electronice etc. Activitatea acestora se desfășura pe linia comiterii de fraude informatice asociate cu înșelăciunea, împreună cu și. informatică efectuată asupra unui harddisk ridicat de la inculpatul a relevat utilizarea, printre altele, a aceluiași nume de companie pentru direcționarea banilor trimiși de victime cu cel utilizat de alți membri ai grupului, pentru transferul neautorizat de fonduri bănești din conturi bancare (de ex. Real ).

În cadrul grupului, inculpatul transmite informații cu privire la transferurile ce trebuie "executate" și, ulterior, feed-back-ul conținând confirmarea operațiunilor frauduloase. Astfel, acesta primește constant de la datele transferurilor, pe care le înaintează persoanelor de legătură din SUA și ulterior retransmite confirmarea ridicării banilor (de ex. mesajele din 15.01.2008, 16.01.2008, 17.01.2008, 28.01.2008 - - - ).

În ce privește activitatea infracțională a inculpatului Al, acesta a participat la activitatea grupului infracțional organizat prin sprijinirea și facilitarea repatrierii sumelor provenite din activitatea infracțională persoanelor ce produc prejudicii prin accesarea ilegală a unor sisteme informatice și transferul neautorizat de fonduri bănești. Acesta, prin intermediul inculpatului, l-a cunoscut pe inc.. Primii doi au îmbrățișat ideea inculpatului de a sprijini, prin repatrierea unor sume de bani, activitatea membrilor grupării infracționale legată de transferul neautorizat de fonduri bănești. În schimbul unui procent din prejudiciul creat victimei (procent calculat și primit de fiecare dintre inc. și Al ), au fost efectuate demersuri în vederea obținerii unor conturi în care să fie virați banii rezultați din fraudarea victimelor. Ulterior realizării transferului, inculpatului Al i se comunica numele victimei și suma transferată, pentru a avea controlul operațiunilor din cont. De asemenea, este de remarcat disponibilitatea inc. Al și în ce privește sprijinirea altui tip de activități infracționale, legate de instrumente bancare și obținerea de beneficii pecuniare prin mijloace ilicite, precum și sprijinul dat de inc. inculpatului care urmărea obținerea unor alte conturi în țări arabe.

În ce privește operațiunile de repatriere a banilor, există două căi prin care se asigură aceste servicii.

Pe de-o parte, are legături directe cu cetățeni străini, care ridică banii expediați de victime cu eludarea formalităților necesare unei astfel de operațiuni. Ulterior, în baza înțelegerii cu și după obținerea unor nume de beneficiari puse la dispoziție de numitul, "colaboratorii" externi transferă sumele rămase după retragerea procentului ce le revine (negociat cu ), datele operațiunilor fiind astfel alese încât să ascundă reala proveniență a banilor.

Pe de altă parte, în timp s-au stabilit legături și cu alte persoane ce coordonează operațiuni de repatriere a banilor ridicați în străinătate, de această dată prin transferuri sau ori gestionarea unor conturi bancare străine (Ungaria, Cehia etc.), în care sunt depuse sume rezultate din fraude informatice, bani care sunt "colectați" periodic și distribuiți colaboratorilor.

repatrierii sumelor de bani provenite din activitatea infracțională unor persoane ce lansează oferte dolosive pe site-uri specializate în vânzări on-line, este realizată și de inculpatul, care însă a desfășurat și activități de lansare a unor oferte dolosive pe site-uri specializate în vânzări on-line (după cum rezultă din percheziția informatică), purtând discuții cu victimele. De remarcat este și faptul că acesta, înainte de plecarea sa în Marea Britanie, i-a contactat pe A și în vederea determinării acestora la a-i oferi "exclusivitate" pentru viitoarele transferuri către și din această țară, negociind procentul ce urma să-i revină pentru acest serviciu (de ex. convorbirile din data de 21.01.2008 - A ).

În fine, în cadrul grupului, inculpatul înlesnește primirea sumelor de bani de către prin ridicarea directă a unor sume (astfel cum s-a constatat prin raportul deconstatatre tehnico-științifică grafică efectuat în cauză), determinarea altor persoane să "execute" astfel de transferuri (după cum rezultă din comunicărilor telefonice, coroborate cu declarația înv. ) ori primirea unor sume de bani ori instrumente de plată electronică de la alți membri ai grupului (de ex. convorbirile și mesajele telefonice din datele de 22.02.2008, 25.02.2008 - ).

Inculpatul - asigură calea de repatriere a sumelor rezultate din activitatea infracțională unor persoane ce lansează oferte dolosive pe site-uri specializate în vânzări on-line ori produc prejudicii prin accesarea ilegală a unor sisteme informatice și transferul neautorizat de fonduri bănești, operațiuni prin care se urmărește ascunderea adevăratei proveniențe a banilor ori a identității reale a persoanelor ce intră în contact direct cu victimele. Activitatea este realizată fie direct, fie prin indicarea numelor persoanelor ce urmează să ridice banii (de ex. convorbirile sau mesajele telefonice din datele de 20.03.2008, 25.03.2008 - - - "", 25.02.2008, 26.03.2008 - - ).

Tribunalul, după ce a prezentat o atare stare de fapt, vizând activitatea infracțională a inculpaților, a reținut că, anterior, a fost verificată, din oficiu, legalitatea și temeinicia arestării preventive, odată cu primirea dosarului de către instanță, după trimiterea în judecată, apreciindu-se că se impune în continuare menținerea arestării preventive a acestora.

In prezenta cauză, tribunalul arată că, de această dată, în cursul judecății, a fost verificată legalitatea și temeinicia arestării preventive, prin hotărârea dată, așa cum a fost prezentată, constatându-se că se impune în continuare menținerea măsurii preventive, pentru următoarele motive de esență:

Astfel, în prealabil, tribunalul, după ce a arătat că în cauză nu subzistă niciuna dintre excepțiile formulate vizând legalitatea și temeinicia arestării preventive, nu există cauze de încetare de drept, de revocare sau înlocuire a măsurii arestării preventive, a analizat pe fond, menținerea acestei măsuri, în raport de prevederile art.160 și art.300/2 Cod pr.penală, constatând că aceasta este legală și temeinică, invocându-se motivul de esență că temeiurile care au stat la baza măsurii de arestare preventivă a fiecărui inculpat nu s-au schimbat și nici nu există temeiuri noi care să justifice punerea în libertate a acestora.

In acest sens, tribunalul a arătat că inculpații au fost trimiși în judecată pentru fapte sancționate infracțional cu pedepse foarte mari de până la 20 de ani, fapte care afectează mediul de afaceri, accesarea unor site-uri ale unor firme străine, crearea unei pagini web în vederea efectuării unor tranzacții, săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune în dauna cetățenilor străini, sustragerea de fonduri bănești prin sistem electronic din conturile diferitelor firme străine, urmată de spălarea de bani, astfel de fapte constituind, în opinia tribunalului, un pericol social deosebit de grav pentru ordinea publică, ca parte integrantă a ordinii de drept.

Pe de altă parte, arată tribunalul, pericolul social concret rezultă și din gradul de pericol social al infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații, de modalitățile concrete în care au acționat de mijloacele în care au înțeles să își desfășoare activitatea infracțională, respectiv constituirea unui grup infracțional organizat, cu roluri bine stabilite pentru realizarea celor trei modalități de săvârșire infracțiunilor, implicarea unui număr foarte mare de persoane interpuse în efectuarea operațiunilor de transferuri de bani ori de ridicare efectivă a banilor și predarea către adevărații beneficiari, în scopul ascunderii identității reale acestora și îngreunarea descoperirii faptelor și adevăraților autori.

Organele de urmărire penală a SUA, au solicitat extrădarea acestor inculpați în vederea cercetării și judecării de către aceștia, dat fiind faptul că și alte persoane din România, care au adus atingere intereselor economice ale SUA, sunt cercetate de către aceste instituții pentru infracțiunile ce formează obiectul acestei cauze, această cerere fiind respinsă de organe judiciare din România.

Inculpații au recurs la transferuri repetate prin conturi bancare, ridicarea din străinătate de către unele persoane și transferuri repetate prin curierat ori persoane fizice, racolând numeroși minori care să ridice banii de la serviciile de curierat din România.

Toate aceste împrejurări, menționează tribunalul, sunt confirmate cu probatoriul administrat în faza urmăririi penale, ceea ce evidențiază periculozitatea deosebită infractorilor cercetați în prezenta cauză.

Totodată, susține tribunalul, subzistă în continuare sentimentul de nesiguranță publică în tranzacții și alte operațiuni desfășurate on-line pe care l-au generat acest gen de fapte, atât în țară, cât și în străinătate, dar în mod special la nivel local.

In acest sens, tribunalul mai precizează că săvârșirea acestui gen de infracțiuni informatice căpătat un caracter de fenomen, majoritatea dintre inculpații anchetați creându-și un mod de viață din comiterea unor astfel de fapte atare apreciere rezultând din faptul că foarte multe persoane sunt cercetate pentru comiterea acestui gen de infracțiuni săvârșite pe raza județului V, alte persoane bănuite că ar face parte din același grup organizat sunt arestate și în afara țării, o atare amploare a acestui fenomen infracțional determinând autoritățile judecătorești să reacționeze ferm pentru stoparea acestui fenomen infracțional.

Punerea în libertate în acest moment inculpaților - consideră tribunalul - ar adânci acest sentiment de nesiguranță și de lipsă de voință din partea autorităților judiciare de stăpâni cu adevărat acest fenomen infracțional, temere în rândul societății civile și un sentiment de indignare opiniei publice.

Față de existența unui astfel de pericol social reprezentat și prin reacția negativă a opiniei publice, dacă inculpații ar fi puși în libertate, tribunalul a apreciat că se impune în continuare menținerea arestării preventive, arătând, totodată, că nu se impune nici înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură neprivativă de libertate, prin luare în considerare situația personală a inculpaților, așa cum a fost invocată, întrucât există pericolul real din partea inculpaților că vor mai săvârși asemenea infracțiuni, că vor altera probele din faza de urmărire penală sau se vor sustrage de la judecată.

Așa fiind, față de cele arătate, tribunalul a menținut starea de arest a inculpaților și a luat act de renunțarea inculpatului la judecarea cererii sale de liberare provizorie sub control judiciar.

Impotriva încheierii au declarat recurs inculpații, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, următoarele motive:

Inculpații și invocă:

-Prin modul cum a motivat, tribunalul s-a antepronunțat, antamând vinovăția inculpaților.

-A fost depășit termenul rezonabil, încălcându-se prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului, având în vedere jurisprudența Curții Europene, inculpații fiind arestați de aproximativ 8 luni de zile.

-Nu au fost luate în considerare și datele personale ale inculpaților, inculpatul nefiind recidivist, provine dintr-o familie organizată, inculpatul, de asemenea a avut un comportament bun în societate, în prezent tatăl său fiind decedat, toate aceste situații personale demonstrând că nu poate subzista temerea că lăsați în libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publică.

Inculpatul arată:

-A formulat o cerere de înlocuire a măsurii arestării preventive, pe care tribunalul nu s-a pronunțat, ceea ce atrage casarea cu trimitere spre rejudecare.

-Motivarea încheierii nu corespunde textelor legale vizând menținerea stării de arest, ceea ce atrage nulitatea acesteia.

-Nu sunt motive care să justifice în continuare starea de arest, depășindu-se, totodată, și termenul rezonabil, instanța de recurs având posibilitatea să înlocuiască măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Inculpatul invocă:

-Se impune revocarea măsurii arestării preventive, întrucât din probele administrate nu rezultă că ar zădărnici aflarea adevărului, dacă ar fi pus în libertate.

-Punerea sa în libertate nu ar crea temerea că ar influența în vreun mod probele ce se vor administra în cauză, inclusiv martorii ce vor fi audiați.

Inculpații A, G și susțin:

-Nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, astfel că se impune revocarea acesteia.

-Din modul de motivare al primei instanțe rezultă că se încalcă grav prezumția de nevinovăție.

-Durata rezonabilă a măsurii arestării preventive a fost cu mult depășită.

Inculpatul arată:

-Prin modul în care a fost motivată hotărârea, judecătorul s-a antepronunțat.

-A fost încălcat termenul rezonabil, urmare a menținerii stării de arest pe o durată de 8 luni de zile.

-Nu are antecedente penale, ceea ce poate constitui argument, alături de altele, pentru a nu menține starea de arest, solicitând, în principal, revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu obligarea de a nu părăsi localitatea.

Inculpatul - susține:

-Nu mai subzistă temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, care este o măsură de excepție și nu o regulă a judecării unei cauze, ceea ce atrage revocarea măsurii arestării preventive.

-In subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.

Inculpații, arată:

-In cauză s-a depășit termenul rezonabil.

-Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă, întrucât, la acest moment dacă ar fi puși în libertate nu ar mai prezenta un pericol pentru ordinea publică.

-Situația personală a fiecăruia dintre inculpați, unii dintre ei având copii în întreținere, alții având studii superioare, nici unul dintre ei neavând antecedente penale, toate aceste împrejurări, la care se adaugă și celelalte argumente, pot constitui suportul legal al înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Inculpații -, G susțin:

-Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat, ceea ce impune revocarea măsurii arestării preventive.

-Prima instanță a motivat fără să aibă în vedere fondul cauzei, în care s-a depășit termenul rezonabil, iar pericolul concret nu este stabilit, toate acestea impunând punerea de îndată în libertate.

Inculpatul invocă:

-Nu se mai impune menținerea stării de arest, întrucât nu mai există un pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce nu trebuie apreciat ca generic.

-Situația sa personală, faptul că era încadrat în muncă, student, nu avea antecedente penale, este tatăl unui minor, toate acestea ar fi îndreptăți instanța de fond să înlocuiască măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.

De menționat, că în privința inculpatului Al, care a fost și el alături de ceilalți inculpați menționați mai sus prezent la judecarea acestei cauze, întrucât nu a fost prezent în instanță interpretul iar inculpatul a solicitat un apărător ales, curtea a dispus, în baza art.38 Cod pr.penală, disjungerea cauzei, urmând ca judecarea recursului declarat de acesta să se facă separat, în data de 6 martie 2009.

Examinând motivele invocate de către toți recurenții-inculpați, mai puțin cu referire la inculpatul Al, așa cum au fost prezentate, curtea constată că se impune, pentru mai bună analiză a acestora, prin prisma prevederilor art.385/6 alin.3 Cod pr.penală, gruparea lor, urmând a fi analizate în continuare ca atare.

Astfel, critica comună, în sensul că prin modul de motivare a hotărârii, judecătorul de la prima instanță s-a antepronunțat cu privire la vinovăția inculpaților, încălcându-se prezumția de nevinovăție, o atare critică nu poate atrage reformarea hotărârii atacate, aceasta, în măsura în care ar fi întemeiată, constituind eventuală cauză de incompatibilitate ce poate fi invocată numai atunci când se judecă această cauză pe fond.

O altă critică, de asemenea comună, vizând depășirea termenului rezonabil, nu poate fi primită, pe considerentul de esență că durata arestării preventive a inculpaților în această cauză, de aproximativ 8 luni de zile, nu poate fi incidentă încălcării art.5 alin.3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, deoarece durata rezonabilă a arestării preventive se impune a fi analizată și în funcție de complexitatea cauzei, de numărul mare de participanți.

Or, cauza dedusă judecății este o cauză cu mulți inculpați trimiși în judecată, cu multe părți vătămate, unele din țară, altele din afara țării, astfel că soluționarea acesteia necesită o durată mare de timp și, ca urmare, raportat și la aceste criterii, curtea reține că această critică a încălcării termenului rezonabil cu privire la durata arestării preventive, nu poate fi acceptată.

De asemenea, critica comună vizând faptul că, prima instanță, nu a luat în considerare și situația personală a fiecărui inculpat, cu privire la faptul că nu au antecedente penale, au avut un comportament bun înainte de săvârșirea faptei, au familii, au copii minori în întreținere, unii dintre ei sunt studenți, situații personale ce ar atrage revocarea măsurii arestării preventive, nu poate fi primită, pentru că aceasta nu vizează în mod exclusiv obiectul cauzei, identificat cu menținerea arestării preventive care trebuie să fie analizată în funcție de prevederile legale incidente acestei instituții, acestea urmând a fi valorificate o dată cu soluționarea pe fond a cauzei.

Totodată, nici o altă critică comună vizând faptul că temeiurile inițiale ale luării măsurii arestării preventive nu se mai mențin, întrucât inculpații nu mai prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și nu ar zădărnici aflarea adevărului prin influențarea părților sau martorilor în cauză, nu poate subzista.

Aceasta, deoarece, așa cum în mod corect a arătat tribunalul, săvârșirea unor astfel de presupuse infracțiuni informatice a căpătat un caracter de fenomen pe raza județului V, astfel că o eventuală punere în libertate ar fi apreciată ca o lipsă de fermitate a organelor judiciare, de a atenua și de a stopa un asemenea fenomen infracțional răspândit nu numai în plan local dar și național.

In acest sens, curtea urmează a circumscrie analiza motivelor invocate de toți recurenții, numai cu privire la prevederile art.300/2 rap. la art.160/b alin.1 și 3 Cod pr.penală, în baza cărora s-a dispus menținerea arestării preventive a inculpaților, hotărâre atacată de către inculpați, texte de lege ce prevăd că menținerea arestării se poate dispune numai când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpaților sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate.

Pe aceste considerente, curtea apreciază că temeiurile care au determinat arestarea inițială a inculpaților, și anume prevederile art.148 alin.1 lit,f Cod pr.penală, subzistă în continuare, apreciind că în mod corect tribunalul a prezentat nuanțat că acest pericolul concret pentru ordinea publică de care face vorbire prevederile art.148 alin.1 lit.f menționat, rezultă și din gradul de pericol social al presupuselor infracțiuni pentru care sunt trimiși în judecată inculpații, apreciat prin periculozitatea deosebită a faptelor reținute în sarcina lor, având în vedere modul și mijloacele în care au înțeles să desfășoare activitatea infracțională, constituirea de grupuri criminale organizate, rolurile asumate pentru realizarea acestor modalități infracționale, implicarea multor persoane interpuse în efectuarea operațiunilor de transferuri de bani ori de ridicare efectivă a banilor, în scopul ascunderii identității reale a inculpaților și a îngreunării descoperirii faptelor și a adevăraților autori.

In urma acestor fapte reținute în sarcina inculpaților, prejudiciul produs, având în vedere sesizările persoanelor vătămate, așa cum rezultă din actele de urmărire penală, se ridică la sumele de 1.260.304 USD, în cazul fraudei informatice, la 138.896 USD. 91.780 și 6.246.

Or, având în vedere acest prejudiciu deosebit de mare, la care se adaugă și modul de desfășurare a activității infracționale în grup, așa cum s-a menționat, în esență, mai sus, curtea constată că în mod corect a apreciat tribunalul că și la acest moment al judecării cauzei, este adevărat după aproximativ 8 luni de arestare preventivă, rezonanța negativă a unor asemenea fapte, ce constituie un fenomen de amploare, rămâne în rândul comunității afectată grav de astfel de infracțiuni ce încalcă ordinea, legalitatea, siguranța cetățeanului, a patrimoniului său pe care legea, inclusiv legea penală, trebuie să le protejeze.

De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acceptat în cazul Letellier vs.Franța că în circumstanțe excepționale, prin gravitatea deosebită a faptelor și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot să justifice detenția înainte de proces cel puțin pentru anume durată, cum este și cea din cauza de față.

Mai mult, prevederile art.148 alin.1 Cod pr.penală, fac trimitere și la prevederile art.143 Cod pr.penală, la care se adaugă și cele prevăzute de art.5 alin.1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, identificate cu existența unor motive verosimile de a bănui că inculpații au comis infracțiuni, așa cum rezultă din existența unor indicii și probe cu privire la presupusa activitate infracțională a inculpaților, chiar dacă unii dintre ei o contestă, activități infracționale, pe care tribunalul le-a prezentat în mod individual sau pe grup în considerentele sale, așa cum au fost exprimate mai înainte.

Ca urmare, curtea constată că subzistă condițiile legale analizate cu privire la menținerea arestării preventive a inculpaților și nu se impune revocarea acesteia, așa cum în principal a solicitat apărarea, apreciind, totodată, că față de gravitatea acestor fapte, cooperarea infracțională, reacția negativă a colectivității, nu poate fi nici oportun nici necesară înlocuirea acestei măsuri privative de libertate cu o altă măsură alternativă, restrictivă de libertate, cum ar fi obligarea de a nu părăsi localitatea, așa cum au solicitat inculpații într-o apărare subsidiară.

Față de cele ce preced, cum nu mai există nici alte motive care invocate din oficiu ar atrage reformarea hotărârii atacate, curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpați, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, iar în baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, îi va obliga pe aceștia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Totodată, în baza art.38 Cod pr.penală, va disjunge cauza în ceea ce privește recursul inculpatului Al, așa cum s-a menționat mai înainte.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Disjunge cauza în ceea ce privește recursul inculpatului AL, formează un nou dosar și acordă termen la data de 6 martie 2009, ora 12,00 cu citarea inculpatului.

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații A, G, aflați în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii nr.27/F din 2 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.

Obligă pe acești recurenți-inculpați la câte 250 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 5 martie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Grefier,

Red.-

Tehnored./ex.2

Jud.fond

23 martie 2009

Președinte:Dumitru Diaconu
Judecători:Dumitru Diaconu, Corina Voicu, Elena Minodora

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 166/2009. Curtea de Apel Pitesti