Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1729/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr. 11674/2/2009
2882/2009
DECIZIA PENALĂ NR. 1729/
Ședința publică din 14 decembrie 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Niculae Stan
JUDECĂTOR 2: Vasile Băjan
JUDECĂTOR 3: Damian Dolache
GREFIER - ---
__________________________________________________________
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect recursul declarate de recurentul-inculpat împotriva încheierii din data de 26.11.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, aflat în stare de arest și asistat juridic de apărător din oficiu, cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr. -/14.12.2009, depusă la dosarul cauzei (fila 6).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și, făcând aplicarea disp. art. 38513din Codul d e procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu recurentul-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii din data de 26.11.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, revocarea măsurii arestării preventive potrivit disp. art. 3002rap. la art. 160balin. 1 Cod de procedură penală și continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate.
Consideră că nu subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri de excepție și nu au apărut altele noi care să impună privarea de libertate a inculpatului.
De asemenea, apreciază că nu mai sunt îndeplinite dispozițiile art. 148 lit. f din Codul d e procedură penală, iar în stare de libertate inculpatul nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică și nu ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara ori localitatea.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea încheierii instanței de fond, apreciind-o a fi temeinică și legală.
Susține că există suficiente probe și indicii temeinice în sensul că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, subzistând temeiurile care au stat la baza arestării preventive, apreciind astfel că lăsat în libertate inculpatul prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Solicită a se avea în vedere natura și gravitatea faptei comise de inculpat și consideră că pentru atingerea scopului măsurii preventive, astfel cum prevăd disp. art. 136 alin. 1 Cod de procedură penală, se impune menținerea sa în stare de arest, astfel că solicită respingerea recursului ca nefondat.
Recurentul - inculpat, personal, în ultimul cuvânt, potriv. disp. art. 38513alin. 3.C.P.P. arată că este de acord cu avocatul său și solicită a fi judecat în stare de libertate.
CURTEA,
Asupra cauzei penale de față reține următoarele:
Prin încheierea din 26.11.2009 Tribunalul București - Secția I-a Penală a respins ca nefondate cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara formulate de inculpații, și; în baza art. 3002rap. la art. 160 Cod procedură penală a menținut starea de arest preventiv a inculpaților, și.
Instanța a reținut că inculpații au fost trimiși în judecată după cum urmează:
, și - sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr.39/2003, art. 42 al. 1 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp, art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp și art. 27 al. 1 și 2 din Legea nr.365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cp. - cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al. 1 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp, art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al.2 Cp și art. 27 al. 1 și 2 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cp. - sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al. 1 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp, art. 49 din Legea 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. și art. 27 al. 1 și 2 din Legea nr.365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cp. inculpatul - sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzut de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al.1 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al 2 Cp. și art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. și art. 27, al. 1 și 2 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cp.
În fapt, începând cu luna decembrie 2008 inculpații au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în vederea declanșării unor atacuri tip "phishing" asupra clienților Bank România.
Astfel, în perioada decembrie 2008-aprilie 2009, după ce în prealabil au falsificat pagina de web originală a Bank România, inculpații au trimis un număr nedeterminat de e-mailuri (spam), aparent de la adrese generice de e-mail asemănătoare cu adresele oficiale ale băncii (de exemplu,-.ro,adresă pusă la dispoziția clienților săi, cu caracter public, de către bancă), pentru a obține în mod fraudulos informații confidențiale ( Codul d e utilizator, parola, numărul cardului) de la clienții băncii respective.
Ulterior, folosindu-se de datele astfel obținute, au accesat on-line conturile mai multor clienți ai băncii și, tară consimțământul acestora, au transferat diverse sume de bani în conturile unor membri ai grupării, bani care au fost retrași ulterior de la -uri sau de la ghișeele băncii.
Inculpatul este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al. 1 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp, art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp și art. 27 al. 1 și 2 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cp.
În fapt, începând cu luna decembrie 2008 inculpatul, împreună cu inculpatul și învinuiții, -, - au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în vederea declanșării unor atacuri de tip "phishing" asupra clienților Bank România.
Astfel, în perioada decembrie 2008-aprilie 2009, după ce în prealabil au falsificat pagina de web originală a Bank România, aceștia au trimis un număr nedeterminat de e-mailuri (spam), aparent de la adrese generice de e-rnail asemănătoare cu adresele oficiale ale băncii (de exemplu,-.ro.adresă pusă la dispoziția clienților săi, cu caracter public, de către bancă), pentru obține în mod fraudulos informații confidențiale ( Codul d e utilizator, parola, numărul cardului) de la clienții băncii respective.
Ulterior, folosindu-se de datele astfel obținute, au accesat on-line conturile mai multor clienți ai băncii și, tară consimțământul acestora, au transferat diverse sume de bani în conturile unor membri ai grupării, bani care au fost retrași ulterior de la -uri sau de la ghișeele băncii.
Inculpatul este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al. 1 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp, art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. și art. 27 al. 1 și 2 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cp.
În fapt, începând cu luna decembrie 2008, inculpatul împreună cu învinuiții și, au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în vederea declanșării unor atacuri tip "phishing" asupra clienților Bank România.
Astfel, în perioada decembrie 2008-aprilie 2009, după ce în prealabil au falsificat pagina de web originală a Bank România, aceștia au trimis un număr nedeterminat de e-mailuri (spam), aparent de la adrese generice de e-mail asemănătoare cu adresele oficiale ale băncii (de exemplu,-.ro.adresă pusă la dispoziția clienților săi, cu caracter public, de către bancă), pentru a obține în mod fraudulos informații confidențiale ( Codul d e utilizator, parola, numărul cardului) de la clienții băncii respective.
Ulterior, folosindu-se de datele astfel obținute, au accesat on-line conturile mai multor clienți ai băncii și, fără consimțământul acestora, au transferat diverse sume de bani în conturile unor membri ai grupării, bani care au fost retrași ulterior de la -uri sau de la ghișeele băncii.
Inculpatul este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al.1 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. și art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. și art. 27 al. 1 și 2 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cp.
În fapt, începând cu luna decembrie 2008 inculpatul împreună cu inculpatul și învinuitul au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în vederea declanșării unor atacuri de tip "phishing" asupra clienților Bank România.
Astfel, în perioada decembrie 2008-aprilie 2009, după ce în prealabil au falsificat pagina de web originală a Bank România, aceștia au trimis un număr nedeterminat de e-mailuri (spam), aparent de la adrese generice de e-mail asemănătoare cu adresele oficiale ale băncii (de exemplu,-.ro.adresă pusă la dispoziția clienților săi, cu caracter public, de către bancă), pentru adresă pusă la dispoziția clienților săi, cu caracter public, de către bancă), pentru obține în mod fraudulos informații confidențiale ( Codul d e utilizator, parola, numărul cardului) de la clienții băncii respective.
Ulterior, folosindu-se de datele astfel obținute, au accesat on-line conturile mai multor clienți ai băncii și, fără consimțământul acestora, au transferat diverse sume de bani în conturile unor membri ai grupării, bani care au fost retrași ulterior de la -uri sau de la ghișeele băncii.
Din probatoriul administrat în cauză rezultă că pe raza Municipiului C acționat grupul infracțional organizat compus din inculpații, -, și, la care au aderat și alte persoane având rolul de a asigura acestora produsul activității infracționale.
În cadrul grupului fiecare membru avea un rol bine stabilit. Astfel, inculpatul, care a inițiat constituirea grupului, a contrafăcut pagina web a Bank România și cu ajutorul unor programe speciale a transmis un număr nedeterminat de mesaje "pam" către potențiali clienți ai băncii. Ulterior, a apelat la inculpatul -, care a creat o adresă de e-mail destinată colectării datelor furnizate de clienții Bank care au răspuns mesajelor frauduloase.
Totodată, inculpatul - mai avea sarcina de a colecta adrese de e-mail către care urma să fie transmise mesajele "spam".
În cadrul activității infracționale, inculpatul - a realizat transferurile neautorizate din conturile clienților fraudați în conturile sale sau ale unor "săgeți", având înțelegerea să împartă pe J câștigul cu inculpatul.
Inițial, inculpatul a fost racolat de inculpatul pentru a-l ajuta să retragă banii transferați fraudulos.
Ulterior, inculpatul a racolat mai multe persoane în contul cărora au fost transferate sume de bani din conturile clienților fraudați.
De asemenea, a realizat împreună cu inculpatul - transferuri frauduloase, folosind conexiunea de internei de la domiciliu.
Relevant este faptul că în urma perchezițiilor informatice efectuate în sistemele informatice ridicate de la cei trei inculpați s-au găsit programe informatice care pot fi utilizate la declanșarea unor atacuri de tip "phishing", precum și informații despre conturile bancare fraudate (usere, parole), ceea ce denotă că toți trei aveau acces la conturile bancare fraudate.
Inculpatul era în legătură cu inculpatul, la solicitarea căruia a racolat mai multe persoane în contul cărora au fost transferate fraudulos sume de bani, primind în schimb o cotă-parte din produsul infracțional. In acest sens sunt declarațiile inculpatului și ale învinuiților - și, precum și conținutul convorbirilor telefonice interceptate.
Pe de altă parte, în urma efectuării percheziției informatice asupra sistemelor informatice ridicate de la acesta au fost găsite programe informatice care pot fi utilizate la declanșarea unor atacuri tip "phishing". Prin urmare, inculpatul avea atât cunoștințe tehnice, cât și mijloacele necesare de a iniția astfel de activități infracționale, nefiind doar un simplu "racolator".
Din probatoriul administrat în cauză mai rezultă că pe raza orașului Nord a acționat grupul infracțional organizat compus din inculpatul și învinuiții -, -, -, la care au aderat și alte persoane având rolul de a asigura acestora produsul activității infracționale.
Inculpatul, care a inițiat constituirea grupului infracțional organizat, a contrafăcut pagina web a Bank România și cu ajutorul unor programe specia le a transmis un număr nedeterminat de mesaje "spam" către potențiali clienți ai băncii.
Ulterior, cu ajutorul învinuiților -, -, -, a intrat în posesia sumelor de bani transferate fraudulos din conturile clienților băncii.
Relevant este faptul că In urma perchezițiilor informatice efectuate în sistemele informatice ridicate de la inculpatul - s-au găsit programe informatice care pot fi utilizate la declanșarea unor atacuri de tip "phishing", precum și informații despre conturile bancare fraudate user-e, parole), ceea ce denotă că acesta se ocupa efectiv de declanșarea atacurilor de tip "phishing" și efectuarea transferurilor frauduloase.
Din probatoriul administrat în cauză rezultă că pe raza Mun. Oaa cționat grupul infracțional organizat compus din inculpații - și - și învinuiții și -, la care au aderat și alte persoane având rolul de a asigura acestora produsul activității infracționale.
Inculpații - și - au contrafăcut pagina web a Bank România și cu ajutorul unor programe speciale au transmis un număr nedeterminat de mesaje "spam" către potențiali clienți ai băncii.
Ulterior, cu ajutorul învinuiților -, -, au intrat în posesia sumelor de bani transferate fraudulos din conturile clienților băncii.
Cu ocazia efectuării perchezițiilor asupra sistemelor informatice aparținând inculpatului și la care avea acces și inculpatul, au fost identificate atât programe informatice care pot fi utilizate la declanșarea unor atacuri de tip "phishing", cât și date referitoare la conturile fraudate (user-e, parole).
Analizând ansamblul actelor și lucrărilor existente la dosarul cauzei, Tribunalul a apreciat că luarea măsurii arestării preventive a inculpaților este legală și temeinică, fiind respectate cumulativ disp. art. 136 alin. ultim C.P.P. art. 143 alin. 1.C.P.P. raportate la art. 148 lit. f
C.P.P.Astfel, în ceea ce privește condițiile prevăzute de art. 143.proc.pen. Tribunalul a apreciat că în cauză există și în acest stadiu procesual indicii temeinice (astfel cum sunt definite acestea de art.681Cod procedură penală) care justifică presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați. Relevante în acest sens sunt mijloacele de probă administrate până în prezent, în special: plângerile părților vătămate, documente bancare, interceptarea convorbirilor telefonice și a traficului informațional (Internet), perchezițiile informatice asupra sistemelor informatice ridicate de la inculpați, declarațiile martorilor, precum și ale inculpaților.
Totodată, a constatat că sunt îndeplinite în continuare și condițiile prevăzute de art. 148 lit. f proc.pen. întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele reținute în sarcina inculpaților este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, rezultând în principal din modalitatea și împrejurările concrete de săvârșire a faptelor, premeditat, prin crearea unui grup infracțional organizat, siguranța afișată de inculpați în executarea actelor materiale care compun latura obiectivă a infracțiunilor reținute, multitudinea faptelor săvârșite, prejudiciul cauzat, numărul mare de persoane atrase în activitatea infracțională, în conturile cărora s-au efectuat transferurile frauduloase.
Faptele inculpaților au urmări nefaste asupra încrederii și stabilității de care trebuie să se bucure mediul economic și de afaceri, circulația și folosirea instrumentelor de plată electronică fiind de natură să genereze o stare de insecuritate în rândul persoanelor care respectă ordinea de drept și valorile sociale.
Cât privește pericolul concret pentru ordinea publică, acesta rezultă din modalitatea concretă de comitere a infracțiunii, caracterul organizat al acestora prejudiciul cauzat, circumstanțele personale ale inculpaților și gravitatea infracțiunii pentru care sunt trimiși în judecată inculpații, existând temerea că, odată puși în libertate își vor relua activitatea infracțională, fiind îndeplinite disp. art. 148 lit.f Cod procedură penală.
Pericolul social concret pe care îl reprezintă lăsarea în libertate a inculpaților, rezultă și în contextul în care fenomenul infracțional și fapte de genul acelora pentru care sunt judecați inculpații cunosc o creștere îngrijorătoare, rezultă convingerea că se impune menținerea stării de arest preventiv a acestora.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul menținerii stării de arest preventiv. Recurentul susține că nu mai subzistă temeiurile care au justificat luarea măsurii și nu au apărut temeiuri care să impună o asemenea măsură. Mai arată că lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În principal solicită revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar înlocuirea acesteia cu o altă măsură preventivă mai puțin severă.
Curtea, examinând potrivit art. 3856alin. 3 Cod procedură penală recursul inculpatului constată că acesta nu este întemeiat.
Instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 160, art. 143 și art. 148 lit. f Cod procedură penală constatând că subzistă în continuare temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, existând dovezi că inculpatul a participat la comiterea infracțiunilor pentru care este trimis în judecată în forma și prin desfășurarea actelor materiale reținute, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Infracțiunile reținute în sarcina inculpatului pun sub semnul îndoielii credibilitatea în sistemul bancar de păstrare a banilor cetățenilor, dar perturbă și derularea tranzacțiilor comerciale prin intermediul instrumentelor bancare, creând o tulburare însemnată în rândul opiniei publice. Astfel de infracțiuni presupun un mod minuțios de organizare și coordonare a inculpaților, procurarea de instrumente electronice adecvată pentru reușită, iar în speță există dovezi că inculpatul a acționat în acest sens, alături de alți inculpați.
Pentru înlăturarea sentimentului de tulburare și insecuritate din rândul opiniei publice, pentru o bună desfășurare a procesului penal și având în vedere menținerea temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii, corect prima instanță a menținut starea de arest preventiv. Aceleași temeiuri împiedică înlocuirea măsurii arestării preventive.
Așa fiind, urmează ca potrivit art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală recursul inculpatului să fie respins ca nefondat.
Urmează a face aplicarea art. 192 alin. 2 Cod procedură penală și art. 69 din Legea nr. 51/1995.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 26.11.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul - inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu avocat oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 14.12.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact. /21.12.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Președinte:Niculae StanJudecători:Niculae Stan, Vasile Băjan, Damian Dolache
