Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 2/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 2/
Ședința publică de la 03 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ion Dincă
JUDECĂTOR: G -
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Bugarsky
GREFIER: - -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de inculpatul, împotriva încheierii penale de ședință din data de 12.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales.
Procedura legal îndeplinită.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocatul ales al inculpatului recurent arată că starea de pericol pentru ordinea publică trebuie evaluată concret, inclusiv după antecedența penală, cea de-a doua condamnare a fost enunțată și nu dovedită. calificarea juridică este greșită, iar prin percepția distonantă a acuzării față de conținutul real al probelor se generează o supralicitării gradului de pericol social.
Susținerile părții vătămate au o nuanță calomnioasă din dorința de gelozie, situație percepută de familia fostei concubine, iar partea vătămată era cumulată ca un membru al familie.
Solicită a se avea în vedere starea de minoritate a inculpatului, atitudinea cooperantă a acestuia în timpul procesului penal, prima etapă a cercetării penale fiind finalizată și inculpatul fiind audiat, lipsa de antecedente penale, precum și adresa DIICOT prin care se confirmă că sunt incidente prev. art. 20 al. 2 din Legea nr. 670/2001 și prin urmare, solicită admiterea recursului.
Procurorul solicită respingerea recursului ca nefondat, încheierea din 12.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș fiind legală și temeinică. Menționează că este adevărat că DIICOT a depus la dosar o cerere prin care solicită instanței să se aibă în vedere disp. art. 20 al. 2 din Legea nr. 670/2001, însă inculpatul prin declarația dată în fața instanței contestă săvârșirea infracțiunilor, cu toate că din probe rezultă că faptele cu care a fost sesizată instanța au fost dovedite de mijloacele de probă. Solicită a se avea în vedere disp. Art. 300 și 160 Cpp, raportat la încadrarea juridică și la desfășurarea cercetării care confirmă capetele de acuzare pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.
În replică, avocatul ales al inculpatului recurent arată că inculpatul este trimis în judecată pentru o singură infracțiune, respectiv trafic de persoane, nefiind vorba de mai multe capete de acuzare, iar prevederile art. 20 din Legea nr. 670/2001 sunt aplicabile pentru denunțarea altor infractori și nu pentru comportare sinceră sau nesinceră.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, arată că nu este vinovat, că are un băiat de 3 ani care are nevoie de el și solicită cercetarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală din data de 12 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în baza art. 3002.C.P.P. raportat la art. 160 C.P.P. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive față de inculpatul și s-a menținut starea de arest preventiv a acestuia, urmând ca legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive să fie verificată înainte de expirarea termenului legal de 60 de zile.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Timișa reținut că temeiurile care au determinat luarea măsurii privative de libertate față de inculpat subzistă și în prezent, avându-se în vedere gravitatea faptei reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare a instanței, faptul că pedeapsa prevăzută de lege pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori este mai mare de 4 ani închisoare, precum și pericolul social concret pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului, raportat la forma continuată a infracțiunii de trafic de persoane și la perioada de timp în care s-a dus la împlinire rezoluția infracționale.
În același timp, instanța a constatat că în cauză nu au intervenit temeiuri noi care să impună punerea în libertate a inculpatului sau înlocuirea acestei măsuri preventive, precum și faptul că nu s-a depășit termenul rezonabil al măsurii arestării preventive, evaluat atât prin prisma normelor de drept interne, cât și prin prisma jurisprudenței CEDO, astfel încât în baza art. 3002.C.P.P. raportat la art. 160 C.P.P. a constatat legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive față de inculpatul și a dispus menținerea stării de arest preventive a acestuia, urmând ca legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive să fie verificată înaintea expirării termenului legal de 60 de zile.
Împotriva acestei încheieri penale a declarat recurs inculpatul, recursul nefiind motivat în scris, ci doar oral în ziua judecății de către apărătorul ales al inculpatului, motivele recursului fiind expuse în practicaua prezentei decizii penale.
Examinând încheierea penală recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit dispozițiilor art. 3856alin. 3.C.P.P. instanța constată că recursul formulat de către inculpatul este nefondat, hotărârea Tribunalului Timiș fiind temeinică și legală.
Astfel, se constată că subzistă în continuare temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, nu au intervenit alte elemente în probațiunea existentă în cauză care să schimbe situația inculpatului sub aspectul stării sale de arest preventiv. Curtea constată că în continuare se mențin indiciile temeinice cu privire la săvârșirea inculpatului a unei fapte penale care este pedepsită de legea penală cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, datorită naturii și gravității faptelor care au fost reținute în sarcina sa de către organul de urmărire penală, fiind îndeplinite astfel condițiile prevăzute de art. 143 și 148 lit. "f"
C.P.P.Apărarea inculpatului în sensul că acesta nu are antecedente penale și că este acuzat doar de o singură infracțiune, nu sunt motive care să conducă la punerea în libertate a inculpatului, aceste elemente urmând a fi luate în considerare la pronunțarea hotărârii pe fondul cauzei, putând fi considerate ca circumstanțe atenuante.
În ceea ce privește durata arestului preventiv, instanța constată că durata rezonabilă a acestei măsuri preventive nu a fost depășit prin prisma jurisprudenței CEDO, dar și a celei naționale, raportat la natura și complexitatea cauzei, astfel că privarea de libertate a inculpatului în continuare este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.
În aceste condiții Tribunalului Timiș în mod just a dispus menținerea stării de arest a inculpatului, urmând ca legalitatea și temeinicia acestei măsuri să fie verificate în termenul legal și văzând că nu există motive de casare a hotărârii penale recurate, instanța urmează să respingă ca nefundat recursul formulat de inculpatul.
Vâzând și dispozițiile art. 192 alin. 2.C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515pct. 1 lit. b C.P.P. respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii din 12.12.2007 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosar nr-.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă inculpatul la 30 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 03.01.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Milan Danilov
- - G - - -
Grefier,
Prima instanță -
Red.GB- 09.01.2008
Tehnored.CU-09.01.2008
07 Ianuarie 2008
Președinte:Ion DincăJudecători:Ion Dincă, Gheorghe Bugarsky, Milan Danilov
