Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 253/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(222/2010)
DECIZIA PENALĂ NR. 253
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 10.02.2010
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Luciana Mera
JUDECĂTOR 2: Viorica Costiniu
JUDECĂTOR 3: Cristina Rotaru
GREFIER - - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - a fost reprezentat prin procuror.
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 20.01.2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde recurentul inculpat personal în stare de arest și asistat de avocat din oficiu, cu delegația nr.- emisă de Baroul București, precum și interpret de limba persană.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul inculpat declară că este de acord să fie asistat de avocatul din oficiu.
Constatând că nu sunt excepții de invocat sau cereri de formulat, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și pe fond, rejudecând, să nu se mai mențină măsurii arestării preventive. Precizează că inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și lăsat în libertate nu va zadarnici aflarea adevărului și nu va influența buna desfășurare a procesului penal.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului ca neîntemeiat și menținerea dispozițiilor încheierii de ședință, ca fiind legală și temeinica, în mod corect fiind menținută starea de arest preventiv.
Consideră că în cauza subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, existând indicii în sensul art.68/1 pr. pen. art.143 și 148 lit.f pr. pen. respectiv că inculpatul a săvârșit o faptă penală. În sarcina acestuia s-a reținut că în data de 25.11.2008 a fost surprins în flagrant în timp ce deținea și transporta cantitatea de 867 grame heroină iar în data de 30.10.2008 a ajutat-o pe inculpata să introducă droguri in România, prin punctul de trecere al frontierei G, două cantități de circa 1 kg heroină, iar ulterior a deținut fără drept și a intermediat vânzarea acestor cantități de heroină.
În ultimul cuvânt, recurentul inculpat, fiind asistat de interpret, declară că lasă soluționarea cauzei la aprecierea Curții.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință din 20.01.2010, pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală în dosarul nr-, în baza art.3002și art.160 alin.1 și 3. pr. pen. s-a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpatului, instanța apreciind că se mențin temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri.
Au fost respinse ca neîntemeiate cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulate de inculpații, și.
Împotriva încheierii de mai sus a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie, pe motiv că nu se mai impune privarea sa de libertate, întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Examinând încheierea recurată, față de motivele invocate și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art.141 cu referire la art.3856alin.3 pr. pen. Curtea apreciază că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 și art.37 alin.1 lit.a pen. art.26 pen. raportat la art.3 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2, art.37 alin.1 lit.a și art.33 lit.a pen. reținându-se în sarcina acestuia că la datele de 30.10.2008 și 25.11.2008, a ajutat-o pe inculpata să introducă pe teritoriul României, prin Punctul de Control al Frontierei G, două cantități de circa 1 kg heroină fiecare (în total circa 2 kg), după care a primit aceste cantități de heroină de la susnumita, pe raza municipiului B, a participat la operațiuni de vânzare, a transportat și a deținut fără drept în vederea vânzării și a intermediat vânzarea acestor cantități de heroină, împrejurări în care, la data de 25.11.2008, inculpatul a fost prins în flagrant împreună cu inculpata (aceasta având disimulată pe corp cantitatea de 867 grame heroină, inculpatul fiind destinatarul acestor droguri).
Inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea din 26.11.2008, dată de Tribunalul București Secția a II-a Penală, reținându-se incidența art.148 lit.f pr. pen.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată, așa cum s-a reținut în încheierea recurată, că există indicii temeinice din care rezultă că inculpatul a săvârșit fapta pentru care a fost arestat preventiv. Relevante sub acest aspect sunt procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante, procesele verbale de supraveghere și de interceptare a convorbirilor telefonice și rapoartele de constatare tehnico-științifică.
Pe de altă parte, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat este închisoarea mai mare de 4 ani, iar față de dispozițiile art.136 pr. pen. ținând cont de gradul de pericol social ridicat al infracțiunii - fiind vorba despre trafic ilicit de droguri de mare risc, complicitate la trafic ilicit internațional de droguri de mare risc comise pe o perioadă lungă de timp, de traficarea unor mari cantități droguri și de câștigarea unor sume impresionante de bani în urma tranzacțiilor ilicite, dar și de datele ce-l caracterizează pe inculpat - acesta fiind recidivist, condamnat anterior la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de același gen, instanța de fond a apreciat în mod corect că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Față de cele reținute, se apreciază că temeiurile care au determinat arestarea inițială se mențin, fiind îndeplinite condițiile prev. de art.160 alin.3 pr. pen. cu referire la art.148 lit. raportat la art.143 pr. pen.
În consecință, constatând că încheierea instanței de apel este legală și temeinică, conform art.38515pct.1 lit.b pr. pen. Curtea va respinge recursul ca nefondat, iar conform art.192 al.2 pr. pen. va obliga recurentul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 100 lei, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 20.01.2010, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
Onorariul interpretului de limbă persană cuvenit pentru 2 ore va fi suportat din fondul Ministerului Justiției.
Obligă inculpatul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 100 lei, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./17.03.2010
Președinte:Luciana MeraJudecători:Luciana Mera, Viorica Costiniu, Cristina Rotaru
