Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 27/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 27/R-MF
Ședința publică din 12 Ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru Diaconu JUDECĂTOR 2: Constantin Duțescu
JUDECĂTOR 3: Elena Minodora
Judecător: - -
Grefier: -
- Biroul Teritorial Argeș este reprezentat prin procuror
G
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de inculpați A, G, -, -, Al, și, împotriva încheierii nr.2 din 08 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.
În baza disp.art. 304 alin.1 Cod procedură penală se procedează la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice audio.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenții-inculpati, în stare de arest, reprezentați de apărători aleși, potrivit delegațiilor depuse la dosar, după cum urmează: A asistat de av, asistat de av, asistat de av -escu, asistat de av, G asistat de av, - asistat de av -, asistat de av, asistat de av, asistat de av -escu, - asistat de av -escu, asistat de av, asistat de av -escu, asistat de av și av, asistat de av, Al asistat de av și interpret, asistat de av, asistat de av, asistat de av, asistat de av.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Potrivit disp.art.172 alin.7 Cod procedură penală curtea permite apărătorilor inculpaților să ia contact cu aceștia deoarece se află în stare de arest.
Curtea constată că la prima strigare lipsește apărătorul inculpatului, iar acesta solicită amânarea cauzei în vederea prezentării apărătorului său, motiv pentru care se suspendă judecata până la sosirea acestuia deoarece la dosar nu exista acte justificative pentru lipsa sa. Se va desemna și apărător din oficiu pentru recurentul-inculpat.
Avocat -escu pentru recurenții-inculpati, și -, precizează că la fila 17 a dosarului de fond se află încheierea recurată, din care se poate observa că, deși s-a invocat excepția privind nelegalitatea investirii completului de judecată, nu a fost acordat cuvântul părților în dezbatere asupra acestei excepții, ci doar procurorului. Pentru aceste motive solicită a se comunica instanței copii după notele grefierului și transcrierea înregistrării respectivei ședințe, potrivit disp.art.304 Cod procedură penală, pentru a se verifica dacă într-adevăr instanța a pus în discuția părților această excepție invocată.
Avocat pentru recurenții-inculpați și, de asemenea precizează că a invocat aceeași excepție, care însă nu a fost pusă în discuția părților de către instanță.
Reprezentantul parchetului arată că instanța s-a pronunțat prin încheiere asupra tuturor aspectelor invocate, motiv pentru care formulează concluzii de respingere a cererilor.
Curtea, având în vedere lipsa apărătorului inculpatului, urmează a suspenda ședința de judecată pentru o durată de o J de oră, sens in care se va desemna și apărător din oficiu pentru recurentul inculpat. De asemenea se vor solicita prin fax copiile notelor caietului de ședință al grefierului pentru a delibera asupra excepțiilor invocate, iar în funcție de acestea se va aprecia asupra justeței măsurii luate.
Ședința de judecată a fost reluată la ora 12,20, inculpatul fiind reprezentat de av.
Apărătorii părților și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra acestora.
Av. -escu pentru recurenții-inculpați, - și, solicită în baza disp.art. 3859alin.4 Cod procedură penală admiterea recursului, casarea încheierii recurate întrucât judecarea în fața primei instanțe s-a făcut cu nerespectarea dreptului la apărare. În baza disp.art. 302 Cod procedură penală instanța de fond era datoare să pună în discuție excepția invocată, motiv pentru care încheierea recurată trebuie casată și cauza trimisă spre rejudecare.
Un alt motiv de recurs se întemeiază pe disp.art.3859pct.2 Cod procedură penală întrucât instanța nu a fost sesizată legal. Potrivit disp.art. 20 din Legea 508/2004 instanța de fond ar fi trebuit să verifice în ce măsura sesizarea îndeplinește condițiile prevăzute de lege.
Conform dispozițiilor art. 2 din Codul d e procedură penală, care instituie ca regulă principiul oficialității, reiese faptul că, o instanță nu poate proceda la judecată dacă nu a fost legal sesizată. Lipsa ori nelegalitatea actului de sesizare atrage restituirea cauzei la procuror. În cauză este vorba de o nulitate absolută ce poate fi invocată în orice stare a procesului penal potrivit disp.art. 197 alin.2 și 3 Cod procedură penală, întrucât persoana care a întocmit rechizitoriul nu are calitatea de procuror șef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, iar rechizitoriul este confirmat de șeful procurorului care a efectuat urmărirea penală. În speța de față considera că rechizitoriul ar fi trebuit semnat de procuror șef al Pentru aceste motive se consideră că actul de sesizare este lovit de nulitate lipsind confirmarea legală.
O altă susținere în ceea ce privește legalitatea menținerii stării de arest preventiv luată față de inculpați, este faptul că inculpatului i-a fost schimbată încadrarea juridică a faptei în aceea prevăzută de art.23 din Legea 656/2002, nefiind precizată litera acestuia articol, iar dintr-o încadrare juridică judicioasă nu se poate deduce care este pericolul concret pe care-l prezintă inculpatul pentru ordinea publică, deși situația juridică a inculpatului a fost ușurată prin noua încadrare.
De asemenea arată că nu se regăsește niciuna din situațiile prevăzute de art. 136 Cod procedură penală pentru a se menține măsura arestului preventiv pentru inculpații pe care-i reprezintă, precizând totodată că acești inculpați au o situație juridică identică cu a altora trimiși în judecată pentru aceleași infracțiuni, însă în stare de libertate.
Avocat -escu pentru recurenții inculpați și A achiesează concluziilor formulate anterior de colegul său și solicită admiterea recursurilor, urmând a se constata că din încheierea recurată rezultă aceeași greșeală făcută încă de la luarea măsurii arestului preventiv al inculpaților, întrucât măsura ar fi trebuit raportată la la situația concretă a acestora, chiar dacă s-a reținut "grup infracțional". În motivarea încheierii s-a reținut doar aspectul privind transferarea unor sume de bani, nefăcându-se vorbire despre prezumția de nevinovăție.
Avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii și revocarea măsurii arestului preventiv, achiesând concluziilor formulate de colegii săi anterior.
De asemenea precizează că nu a fost respectat nici textul de lege privind ascultarea inculpatului prev. de art. 150 Cod procedură penală, text obligatoriu, motiv pentru care solicită admiterea recursului și constatarea nulității absolute a încheierii.
Ar fi trebuit ca instanța, având în vedere disp.art. 148 Cod procedură penală, să verifice dacă se impune în continuare menținerea stării de arest preventiv a inculpatului, precum si dacă se încadrează în dispozițiile prevăzute de lege privind constituirea unui grup infracțional.
Avocat pentru recurenții inculpați G și, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii pronunțate de Tribunalul Vâlcea, urmând a fi avute în vedere circumstanțele personale ale inculpaților, precum și prezumția de nevinovăție.
In motivarea instanței de fond s-a susținut că, inculpații ar putea altera probele administrate in cadrul urmăririi penale, ori acestea se află în cadrul parchetului.
De asemenea CEDO a apreciat că, dacă există riscul ca inculpații să se sustragă de la urmărirea penală, se pot dispune alte măsuri de către instanță.
Avocat -, pentru recurentul inculpat -, solicită ca instanța să analizeze cu prioritate primul motiv de casare invocat de colegii săi privind excepția invocată la instanța de fond.
De asemenea precizează că s-au invocat circumstanțe personale și aspecte privind menținerea unui termen rezonabil privind măsura luată.
de a se menține măsura arestului preventiv nu a fost dovedită, probele fiind administrate in cauză.
Pentru inculpații, și A, avocat, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii recurate pentru motivele invocate de colegii săi, achiesând concluziilor acestora, urmând a se dispune înlăturarea măsurii arestului preventiv al inculpaților și a se constata că nu mai subzistă motivele avute în vedere la luarea acestei măsuri.
Solicită a fi avute în vedere disp.art. 136 alin 8 Cod procedură penală și a se reține faptul că inculpatul are un minor de 3 ani care necesită de urgență o intervenție medicală în străinătate, fiind depuse la dosar acte medicale în acest sens. De asemenea mama minorului nu are nicio sursă de venit pentru a se putea ocupa de copil.
Inculpatul este student, sportiv de performanță, iar prin măsura arestului preventiv i s-a îngrădit acestuia dreptul la activitate, fiind demult depășit termenul rezonabil pentru acești tineri, în perioada de 179 zile de arest preventiv.
Solicită admiterea recursurilor, revocarea măsurii arestului preventiv, iar în baza disp.art. 139 alin.1 Cod procedură penală să se dispună înlocuirea măsurii cu o altă măsură restrictivă de libertate.
Avocat pentru recurenții inculpati, și, solicită admiterea recursurilor și în baza disp.art. 3859pct. 2 Cod procedură penală trimiterea cauzei către procuror în vederea sesizării corecte a instanței.
De asemenea în baza disp.art. 149 și 197 alin.2 Cod procedură penală solicită încetarea de drept a măsurii arestului preventiv al inculpatilor, întrucât adresele emise la urmărirea penală au fost semnate de un singur procuror deși s-au efectuat acte de urmărire penală de către doi procurori.
În baza disp.art. 38515pct. 2 lit.d Cod procedură penală solicită casarea încheierii urmând ca instanța să se raporteze la o altă măsura preventivă prevăzută de lege. Conform CEDO rezonabilitatea acestui termen îndeamnă să ne orientăm la gravitatea si amploarea faptelor săvârșite de inculpați.
Prelungirea duratei arestului preventiv argumentată de faptul că se administrează probatoriul, iar motivarea încheierii de fond în sensul că "inculpații au fost urmăriți chiar și din satelit" arată modul defectuos în care s-au administrat probele în cauză.
Pentru inculpat, avocat, aciesează concluziilor colegilor săi și consideră că se impune revocarea măsurii arestului preventiv deoarece aceasta a fost luată fără individualizarea fiecărui inculpat în parte.
Precizează că există o corelație temei-probă-măsură, care insă nu a fost respectată, negăsindu-se date care să evidențieze situația de fapt.
Avocat, pentru inculpat, solicită admiterea recursurilor, întrucât elementul predominant a fost cererea parchetului de a se menține starea de arest pentru a se administra noi probe care de fapt nu s-au realizat, nefiind nici măcar indicate aceste probe incriminatorii.
Scopul procesului penal este aflarea adevărului, iar față de inculpat s-au reținut doar convorbiri telefonice, depuse la dosar, ori acestea nu pot fi modificate de inculpat în stare de libertate.
Avocat pentru inculpat Al, asistat și de interpret, solicită admiterea recursului și dispunerea revocării măsurii arestului preventiv a inculpatului, întrucât nu s-au administrat probe noi, ori concrete, în dovedirea vinovăției acestuia, cu excepția convorbirilor telefonice privind transferul neautorizat de fonduri bănești. Nu se face referire în rechizitoriu la modalitatea în care fost săvârșită infracțiunea de furt calificat, încadrare ce ar fi trebuit demonstrată cu probe, nefăcându-se dovada nici cu privire la modalitatea săvârșirii infracțiunilor electronice.
Avocat pentru inculpatul, susține aspectele invocate anterior de colegii săi și solicită admiterea recursului, casarea încheierii și restituirea dosarului la parchet pentru refacerea rechizitoriului, depunând la dosar ca practică judiciară copia unei sentințe pronunțate de
În subsidiar solicită admiterea recursului și casarea cu trimitere spre rejudecare pentru a se putea susține de către toate părțile excepțiile invocate.
Cu privire la temeiuri, arată că nu există probe că s-a verificat temeinicia măsurii, nefiind analizată situația fiecărui inculpat în parte.
Avocat pentru inculpat, solicită admiterea recursului și constatarea nulitătii incheierii pronunțată de instanța de fond în baza disp.art.197Cod procedură penală, întrucât dreptul la apărare nu poate fi limitat ori condiționat, iar în baza disp.art. 301, 302 Cod procedură penală apărătoriii inculpaților ar fi trebuit să aibă dreptul la replică cu privire la excepțiile invocate.
Prin faptul că s-a respins fără motivare, excepția invocată, nedându-se dreptul la replică, nu s-a garantat părților dreptul la apărare.
De asemenea precizează că a formulat la instanța de fond, o cerere privind înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură, cerere care însă nu apare precizată în dispozitivul încheierii, nefiind pusă în discuție, iar reprezentantul parchetului neavând cuvântul în dezbateri asupra acesteia.
Arată că încadrarea făcută faptelor inculpatului, nu i-a fost adusă acestuia la cunoștință, iar în timpul urmăririi penale reprezentantul parchetului a convocat părțile în perioada 20-30 decembrie 2008 în vederea prezentării materialului de urmărire penală, deși erau zile libere legale.
Mai arată că, în cauză sunt încă alți trei inculpați cu aceeași încadrare juridică a faptelor față de care nu s-a luat măsura arestării preventive.
Totodată precizează că, la data de 10 ianuarie ora 24,00, a expirat arestul preventiv al inculpatului, nemaiexistând temei legal pentru prelungirea duratei acestuia.
Pentru recurentul inculpat, avocat, solicită admiterea recursului, întrucât din încadrarea juridică dată faptelor inculpatului nu rezultă un pericol concret pentru ordinea publică. Există motive temeinice pentru a se dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură, avându-se în vedere și faptul că odată cu prezentarea materialului de urmărire penală inculpatul a înțeles să dea declarație.
La dosar există probe din care reiese faptul că inculpatul își cîștiga existența in mod cinstit împreună cu tatăl său, iar logodnica inculpatului este însărcinată și starea de arest constituind un obstacol pentru ca aceștia sa poată încheia căsătoria civilă.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii și înlocuirea măsurii arestului preventiv cu aceea de a nu părăsi țara.
Reprezentantul parchetului formulează concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate si de menținere ca legală si temeinică a încheierii nr.2 din 08 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.
Aspectele invocate de părți privind excepțiile invocate nu sunt întemeiate, întrucât la instanța de fond s-a supus judecății legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților în baza disp.art. 3001Cod procedură penală.
De asemenea s-a invocat nelegalitatea procesului penal privind audierea inculpaților și restituirea rechizitoriului la parchet pentru refacere, aspecte neîntemeiate, întrucât în ceea ce privește actul de sesizare acesta a fost semnat de procurorul șef serviciu, ca și adresa de înaintare a dosarului.
Cu privire la susținerea privind judecarea cauzei după expirarea termenului de arest preventiv, arată că dispozițiile privind menținerea stării de arest se aplică începând cu data la care expiră dispozițiile anterioare, iar inculpații nu sunt privați de libertate în mod nelegal.
Problemele sociale invocate la unii dintre inculpați nu pot constitui un motiv de recurs, acestea neavând o asemenea putere a duce la încetarea stării de arest.
Recurenții inculpați A, G, -, -, și Al, prin interpret, având pe rând ultimul cuvânt potrivit disp.art. 38513alin.3 Cod procedură penală, solicită admiterea recursurilor și cercetarea lor în stare de libertate, achiesând concluziilor formulate de apărătorii acestora.
CURTEA
Asupra recursurilor penale formulate;
Deliberând, constată:
Prin încheierea nr.2 din 8 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, s- respins ca prematur formulată excepția neregularității actului de sesizare al instanței.
S-a respins excepția nulității absolute a adresei de înaintare a actului de sesizare al instanței.
S-a respins excepția nulității actului de sesizare al instanței privind luarea măsurii arestării preventive a inculpaților sau prelungirea arestării preventive.
În baza art. 3001din Codul d e pr, penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților:
- A, fiul lui și, născut la data de 18.05.1982 în Bălcești, județul V, domiciliat în Râmnicu-V, Calea lui - nr. 173,. 18,. A,. 7, județul V, județul V, cu CNP -,aflat în Arestul J
-, fiul lui G și, născut la data de 16.03.1981 în B, sector 1, domiciliat în B,--A,. A,. 40, sector 3, cu CNP -,aflat în Arestul J
-, fiul lui și, născut la data de 29.06.1983 în D, județul V, domiciliat în, sat, județul, cu CNP -,aflat în Arestul J
-, fiul lui G și -, născut la data de 21.11.1980 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,. -escu nr. 5, județul V, cu CNP -,aflat în Arestul J
-, fiul lui și -, născut la data de 13.11.1979 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,-,.18,. B,.1, județul V, cu CNP -,aflat în Arestul J
-, fiul lui - și, născut la data de 02.10.1982 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V, Calea lui - nr. 80, -. A,. 3, județul V, cu CNP -,aflat în Arestul J
-, fiul lui și, născut la data de 03.10.1979 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V, Calea lui - nr. 162,. 26,. B,. 14, județul V, cu CNP -,aflat în Arestul J
-, fiul lui și -, născut la data de 03.06.1984 în D, județul V, domiciliat în D, -, -. A,. 10, județul V, cu CNP -,aflat în Arestul J
-, fiul lui și -, născut la data de 10.01.1985 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,-, -. A,. 13, județul V, cu CNP -,aflat în Arestul J
-, fiul lui și, născut la data de 12.05.1988 în P, județul H, domiciliat în Râmnicu-V, Calea lui - nr. 173,. 18,. A,. 6, județul V, cu CNP -,aflat în Arestul J
- G, fiul lui - și -, născut la data de 28.11.1988 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V, str. -. - nr. 5,. 27,. C,. 1, județul V, cu CNP -,aflat în Arestul J
-, fiul lui - și -, născut la data de 20.08.1988 în H, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,-, -. B,. 8, județul V, cu CNP -,aflat în Arestul J
-, fiul lui și -, născut la data de 13.09.1980 în S, județul O, domiciliat în Râmnicu-V,-, -. A,. 19, jud. V, cu CNP -,aflat în Arestul J
-, fiul lui G și -, născut la data de 25.12.1982 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,. -escu nr. 5, județul V, cu CNP -,aflat în Arestul J
-, fiul lui G și -, născut la data de 28.07.1983 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,-, -. C,. 30, județul V, cu CNP -,aflat în Arestul J
-, fiul lui și, născut la data de 29.01.1980 în B, sector 1, domiciliat în B, bld. Luptătorilor nr. 34, sector 1, cu CNP -,aflat în Arestul J
- AL, cetățean iordanian, fiul lui și, născut la data de 20.02.1969 în, Regatul al, domiciliat în, Regatul al, nr. național -, cu permis de ședere în România seria - - și reședința în România în B, str. av. nr.2,.24,.1,.26, sector 1, cu CNP -,aflat în Arestul J
--, fiul lui și -, născut la data de 02.05.1976 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V, Calea lui - nr. 152,. 13,. B,. 2, județul V, cu CNP -,aflat în Arestul J
-, fiul lui G și -, născut la data de 11.04.1980 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V, bld. T nr.1, -2,. D,. 9, județul V, cu CNP -,aflat în Arestul J
S-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților, iar în temeiul art. 192 alin.3 din Codul pr.penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut următoarele:
La data de 6 ianuarie 2009, prin rechizitoriul - Biroul Teritorial Vâlcea, au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, un număr de 22 inculpați, dintre care 19 în stare preventiv, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:
A, fiecare pentru comiterea infr. prev de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal.
, pentru comiterea infr. prev de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 4 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. art. 46 alin. 2 din Legea nr. 161/2003 și art. 42 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal
, pentru comiterea infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 4 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal
, pentru comiterea infr. prev de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. 1, 3 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 43 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 4 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal
, pentru comiterea infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. 1, 3 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 43 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 46 alin. 2 din Legea nr. 161/2003, art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 4 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal
, G, fiecare pentru comiterea infr. prev de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 42 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 46 alin. 2 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal
, AL, fiecare pentru comiterea infr. prev de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 4 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal
-, pentru comiterea infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 23 din legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplic. art. 33 lit. a, b Cod penal
, pentru comiterea infr. prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 23 din legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.
In fapt, s-a reținut de către parchet prin actul de trimitere în judecată, că acești 19 inculpați arestați preventiv, împreună cu alți inculpați și învinuiți, constituiți într-un grup infracțional organizat constituit în jurul inculpaților și, au folosit trei modalități de operare, pentru a frauda, prin înșelăciune, pe internet mai multe persoane fizice și juridice din străinătate, cauzându-le însemnate prejudicii.
Într-o primă modalitate de operare, autorii postau anunțuri de vânzare a unor bunuri pe care în realitate nu le dețineau, apelând la site-uri specializate în comerț electronic (E-bay.com,.com,.com, gunsamerica.com). De regulă accesul la aceste site-uri se face prin conectare folosind datele de identificare ale altor persoane ( user), inclusiv date ale cărților de credit aparținând acestora (cărți).
Aceste informații erau obținute prin lansarea pe internet de mesaje nedorite către un număr nedefinit de destinatari (mesajespam) și determinarea unora dintre aceștia să dezvălui expeditorului date personale (metodaphishing).De exemplu, sub pretextul actualizării bazelor de date ale unor instituții, de regulă bancare, victima era îndrumată prin mesajul spam să trimită informații personale către o adresă de e-mail care în realitate este controlată de autorul phishingului.
Datele astfel obținute erau folosite pentru înscrierea neautorizată, cu identitatea persoanei respective, pe site-urile de comerț on-line. Acest mod de operare urmărea atât ascunderea propriei identități, cât și câștigarea încrederii victimelor - cetățeni străini, cărora li se induceau falsa impresie cu privire la identitatea fizică și electronică a persoanei cu care încheia acordul.
Ulterior, autorii postau anunțuri de vânzare a unor bunuri pe care în realitate nu le dețineau și determinau victimele să achiziționeze bunurile și să efectueze plata prețului fie prin sisteme de transfer rapid de bani (, ), fie prin depuneri în conturi bancare, pe nume fictive de beneficiari. Aceste identități fictive erau folosite de membrii grupării, deplasați în străinătate în scopul ridicării sumelor transferate de victime.
Ulterior sumele rezultate din aceste activități erau trimise în țară prin servicii de transfer rapid de bani (, ), de această dată folosindu-se o identitate fictivă a expeditorului și una reală a beneficiarului, care au același nume, urmărindu-se crearea unei false impresii cu privire la o legătură familială. Beneficiarii erau cetățeni români recrutați de către autorii ce astfel încercau să-și protejeze anonimatul și să se sustragă de la tragerea la răspundere penală. Alte modalități de repatriere a banilor erau depunerile în conturi bancare ori apelarea la serviciile unor transportatori auto.
Prin aceste modalități se încerca crearea unui circuit al banilor proveniți din faptele ilicite, care să ascundă adevărata destinație a sumelor și identitatea reală a autorilor. Prin urmare, pe lângă fraudarea cetățenilor străini, autorii au organizat și o rețea de spălare a banilor rezultați din faptele ilicite.
În vederea funcționării întregului sistem, activitățile membrilor grupului erau interdependente iar informația circula exclusiv electronic (convorbiri telefonice, mesaje tip sms sau corespondență on-line), fiind transmise informații cu privire la transferurile ce trebuie "executate" și feed-back-ul conținând confirmarea operațiunilor frauduloase.
În timp, datorită sprijinului reciproc și schimbului activ de informații între membrii grupului, modurile de operare au fost perfecționate, în sensul că autorii postau pe site-uri specializate în comerț electronic, anunțuri de vânzare a unor bunuri pe care în realitate nu le dețineau.
Astfel s-a conturat o altă modalitate de operare, prin care, în locul folosirii sistemelor uzuale de garantare a tranzacțiilor on-line (tip escrow), autorii determină victimele să facă depozite temporare, prin sisteme de transfer rapid de bani tip sau, pe numele unor persoane de încredere, cu posibilitatea anulării transferului în cazul neacceptării bunului de către cumpărător. În realitate bunul nu este livrat pentru că acesta de fapt nu există, iar sumele depuse drept garanție sunt încasate prin mijloace frauduloase. În acest scop membrii grupului au cooptat persoane aflate în străinătate, care au acces direct la serviciile de transfer rapid de bani (angajați sau deținători ai unor astfel de unități) și pot ridica sumele fără utilizarea unor acte de identitate.
Ulterior aceleași persoane repatriază sumele de bani provenite din fraudă prin prin servicii de transfer rapid de bani (, ), de această dată folosindu-se o identitate fictivă a expeditorului și una reală a beneficiarului, care au același nume, urmărindu-se crearea unei false impresii cu privire la o legătură familială. Beneficiarii sunt cetățeni români recrutați de către autorii ce astfel încearcă să-și protejeze anonimatul și să se sustragă de la tragerea la răspundere penală.
O a treia modalitate de comitere a faptelor constă în sustragerea de fonduri prin efectuarea de transferuri neautorizate din conturile bancare ale unor societăți străine în conturi controlate de autori, intrarea în posesia acestora fiind realizată prin transferuri repetate ale sumelor obținute ilicit, cu ajutorul unor complici.
Astfel, autorii alertează victima - de regulă societate comercială americană cu venituri importante - cu privire la existența unor sesizări împotriva sa, prin intermediul unor email-uri provenind aparent de la autorități americane, determinând-o să acceseze documente atașate mesajului electronic, modalitate în care sunt obținute date ce permit accesarea ilegală a conturilor. Ulterior sunt realizate operațiuni de transfer al unor importante sume de bani în conturi create special de autori la instituții bancare din Statele Unite ale Americii, Canada, etc. Cu ajutorul unor complici, aceste sume sunt retransferate în alte conturi bancare din străinătate, de unde sunt ridicate prin intermediul unor alți complici care le introduc în țară.
Datorită implicării în activități de fraudă informatică, conexiunilor pe care le au în străinătate și disponibilității de a se folosi de acestea în activități infracționale, în jurul numiților și s-a creat un grup organizat ai cărui membri comit fraude informatice fie asociate cu înșelăciunea fie, în cazul celui de-al doilea, și cu furtul prin transferul neautorizat de fonduri bănești din conturi bancare.
Necesitatea introducerii în țară a sumelor rezultate din astfel de activități a dus la angrenarea în lanțul infracțional a altor persoane, a căror activitate consta în sprijinirea grupului în vederea ascunderii adevăratei proveniențe a banilor ori a identității reale a persoanelor ce intră în contact direct cu victimele.
După ce a prezentat, pe ansamblu, aceste trei modalități de operare și crearea grupului infracțional organizat, tribunalul, cu privire la presupusa activitatea infracțională concretă a inculpaților, a reținut următoarele:
Inculpaților și le erau transmise de către mai multe persoane, prin intermediul serviciului de mesagerie scrisă, date cu privire la operațiuni prin sistemele de transfer rapid de bani, date pe care aceștia, la rândul lor, le înaintau persoanelor de legătură aflate în țară sau în străinătate, în vederea ridicării sumelor rezultate din transferurile inițiale de la victime. După "executarea" transferurilor, datele pentru confirmare erau comunicate pe același "traseu", fiecare "verigă" a lanțului comunicațional beneficiind de un anumit procent din suma obținută prin fraudarea cetățenilor străini (de ex. convorbirile telefonice și mesajele din datele de 26.01.2008, 26.06.2008 -, 15.01.2008 -, 03.03.2008 -, 04.03.2008 și 20.05.2008 -, 28. 05.2008 - Al, 31.05.2008 - ). Din discuțiile purtate între membrii grupului ori mesajele transmise între aceștia, rezultă că procentele pentru fiecare "serviciu" sunt negociate, avându-se în vedere și numărul transferurilor date spre "executare", continuitatea colaborării ori riscurile la care se supun persoanele ce ridică banii.
Inculpatul a participat la activitatea grupului prin lansarea de oferte dolosive pe site-uri specializate în vânzări on-line și oferirea de suport altor membri ai grupului ce desfășoară același tip de activități infracționale, prin schimbul de informații cu privire la modalități de operare, site-uri folosite, posibilități de procurare a unor date, persoane de contact. De asemenea, colaborând cu pe linia accesării ilegale a unor sisteme informatice și transferului neautorizat de fonduri bănești, acesta a înlesnit repatrierea sumelor rezultate din producerea de prejudicii prin persoana sa de legătură din SUA, numitul (zis "", față de care a fost emis mandat de arestare în lipsă), de la care primește date ale conturilor folosite pentru recuperarea banilor. După realizarea transferurilor neautorizate,datele cu privire la cont, suma transferată și victimă sunt retransmise lui, în vederea repatrierii banilor.
de suport tehnic și schimbul informațional în ce privește frauda informatică asociată cu furtul prin transferul neautorizat de fonduri bănești din conturi bancare sunt asigurate în cadrul grupului de inculpații și., în realizarea rezoluției infracționale, desfășoară și activități de accesare ilegală a unor sisteme informatice prin folosirea neautorizată a datelor privind user-ul și parola conturilor bancare on-line, precum și de interceptare de transmisii de date informatice și fals informatic, în vederea obținerii acestor date. Prin intermediul inc., la aceștia ajungeau datele conturilor puse la dispoziție pentru transferarea banilor. Ulterior, confirmarea efectuării transferurilor din conturile victimelor în cele puse la dispoziția lor, era făcută fie verbal - la telefon, fie prin transmiterea aceluiași conținut al mesajului, la care se adăuga suma sustrasă din contul victimei și titularul contului în care banii fuseseră transferați (de ex. convorbirile telefonice sau mesajele din 17 și 18.01.2008, - -, 29.05.2008 - ). Acest transfer se efectua prin accesul direct în contul victimei, după obținerea frauduloasă a datelor privind user-ul și parola de acces la contul on-line, prin introducerea unui virus în computerul victimei și preluarea datelor din acesta. Din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică efectuat în cauză se reține că, pe un memory stick ridicat de la locuința inc., au fost identificate trei fișiere infectate cu viruși de tip troian, care sunt apte să modifice setările unui computer și să instaleze pe calculator programe de tip malware. De asemenea, datele recuperate de către specialiști din memoria telefoanelor mobile ridicate de la inc. relevă implicarea acestuia în activitățile de transfer de fonduri bănești, conținând informații cu privire la companii străine și instituții bancare. În cauză a fost efectuată percheziția informatică și asupra clonei laptop-ului ridicat de la locuința din B în care a fost identificat inc., acesta conținând date bancare, informații privind instrumente de plată electronică sau instituții bancare.
Activitatea inculpatului A consta în conducerea și coordonarea directă a mai multor persoane care lansau oferte dolosive pe site-uri specializate în vânzări on-line (inculpații, G, - - fiecare dintre aceștia efectuând o anumită activitate, de la culegerea datelor cu privire la potențialele victime, la copierea de pe diverse site-uri a imaginilor și descrierii bunurilor oferite apoi spre vânzare, crearea unor pagini web, contactarea victimei etc. - astfel cum rezultă și din perchezițiile informatice efectuate), finanțând activitatea acestora și facilitând, prin intermediul numiților și, repatrierea sumelor provenite din activitatea infracțională desfășurată. organizarea și activitatea desfășurată de aceștia a fost confirmată și prin declarația inc., care a indicat atât rolul inc. de a facilita ridicarea banilor din străinătate (legătura cu "săgeți"), cât și faptul că pentru inc. A "lucrau" mai multe persoane. În cauză au fost efectuate și percheziții informatice asupra clonelor suporturilor informatice ridicate la perchezițiile domiciliare, fiind identificate date cu privire la instrumente de plată electronică, adrese depoștă electronică, pagini de internet, datele de utilizatori, imagini ale unor bunuri autoturisme și datele privind aceste bunuri.
Tot astfel, inculpații și participă la activitatea grupului prin lansarea de oferte dolosive pe site-uri specializate în vânzări on-line și oferă suport altor membri ai grupului ce desfășoară același tip de activități infracționale prin schimbul de informații cu privire la noi moduri de operare sau optimizarea celor practicate, obținerea unor date de înregistrare pe site-uri specializate în vânzări on-line (user și parolă - date rezultate din perchezițiile informatice), puncte vulnerabile ale unor site-uri de comerț on-line, metode de ascundere a identității electronice etc. Activitatea acestora se desfășura pe linia comiterii de fraude informatice asociate cu înșelăciunea, împreună cu și. informatică efectuată asupra unui harddisk ridicat de la inculpatul a relevat utilizarea, printre altele, a aceluiași nume de companie pentru direcționarea banilor trimiși de victime cu cel utilizat de alți membri ai grupului, pentru transferul neautorizat de fonduri bănești din conturi bancare (de ex. Real ).
În cadrul grupului, inculpatul transmite informații cu privire la transferurile ce trebuie "executate" și, ulterior, feed-back-ul conținând confirmarea operațiunilor frauduloase. Astfel, acesta primește constant de la datele transferurilor, pe care le înaintează persoanelor de legătură din SUA și ulterior retransmite confirmarea ridicării banilor (de ex. mesajele din 15.01.2008, 16.01.2008, 17.01.2008, 28.01.2008 - - - ).
În ce privește activitatea infracțională a inculpatului Al, acesta a participat la activitatea grupului infracțional organizat prin sprijinirea și facilitarea repatrierii sumelor provenite din activitatea infracțională persoanelor ce produc prejudicii prin accesarea ilegală a unor sisteme informatice și transferul neautorizat de fonduri bănești. Acesta, prin intermediul inculpatului, l-a cunoscut pe inc.. Primii doi au îmbrățișat ideea inculpatului de a sprijini, prin repatrierea unor sume de bani, activitatea membrilor grupării infracționale legată de transferul neautorizat de fonduri bănești. În schimbul unui procent din prejudiciul creat victimei (procent calculat și primit de fiecare dintre inc. și Al ), au fost efectuate demersuri în vederea obținerii unor conturi în care să fie virați banii rezultați din fraudarea victimelor. Ulterior realizării transferului, inculpatului Al i se comunica numele victimei și suma transferată, pentru a avea controlul operațiunilor din cont. De asemenea, este de remarcat disponibilitatea inc. Al și în ce privește sprijinirea altui tip de activități infracționale, legate de instrumente bancare și obținerea de beneficii pecuniare prin mijloace ilicite, precum și sprijinul dat de inc. inculpatului care urmărea obținerea unor alte conturi în țări arabe.
În ce privește operațiunile de repatriere a banilor, există două căi prin care se asigură aceste servicii.
Pe de-o parte, are legături directe cu cetățeni străini, care ridică banii expediați de victime cu eludarea formalităților necesare unei astfel de operațiuni. Ulterior, în baza înțelegerii cu și după obținerea unor nume de beneficiari puse la dispoziție de numitul, "colaboratorii" externi transferă sumele rămase după retragerea procentului ce le revine (negociat cu ), datele operațiunilor fiind astfel alese încât să ascundă reala proveniență a banilor.
Pe de altă parte, în timp s-au stabilit legături și cu alte persoane ce coordonează operațiuni de repatriere a banilor ridicați în străinătate, de această dată prin transferuri sau ori gestionarea unor conturi bancare străine (Ungaria, Cehia etc.), în care sunt depuse sume rezultate din fraude informatice, bani care sunt "colectați" periodic și distribuiți colaboratorilor.
repatrierii sumelor de bani provenite din activitatea infracțională unor persoane ce lansează oferte dolosive pe site-uri specializate în vânzări on-line, este realizată și de inculpatul, care însă a desfășurat și activități de lansare a unor oferte dolosive pe site-uri specializate în vânzări on-line (după cum rezultă din percheziția informatică), purtând discuții cu victimele. De remarcat este și faptul că acesta, înainte de plecarea sa în Marea Britanie, i-a contactat pe A și în vederea determinării acestora la a-i oferi "exclusivitate" pentru viitoarele transferuri către și din această țară, negociind procentul ce urma să-i revină pentru acest serviciu (de ex. convorbirile din data de 21.01.2008 - A ).
În fine, în cadrul grupului, inculpatul înlesnește primirea sumelor de bani de către prin ridicarea directă a unor sume (astfel cum s-a constatat prin raportul deconstatatre tehnico-științifică grafică efectuat în cauză), determinarea altor persoane să "execute" astfel de transferuri (după cum rezultă din comunicărilor telefonice, coroborate cu declarația înv. ) ori primirea unor sume de bani ori instrumente de plată electronică de la alți membri ai grupului (de ex. convorbirile și mesajele telefonice din datele de 22.02.2008, 25.02.2008 - ).
Inculpatul - asigură calea de repatriere a sumelor rezultate din activitatea infracțională unor persoane ce lansează oferte dolosive pe site-uri specializate în vânzări on-line ori produc prejudicii prin accesarea ilegală a unor sisteme informatice și transferul neautorizat de fonduri bănești, operațiuni prin care se urmărește ascunderea adevăratei proveniențe a banilor ori a identității reale a persoanelor ce intră în contact direct cu victimele. Activitatea este realizată fie direct, fie prin indicarea numelor persoanelor ce urmează să ridice banii (de ex. convorbirile sau mesajele telefonice din datele de 20.03.2008, 25.03.2008 - - - "", 25.02.2008, 26.03.2008 - - ).
Fiind trimiși în judecată pentru infracțiunile menționate, având în vedere starea de fapt, așa cum a fost prezentată în esență, tribunalul a verificat din oficiu menținerea arestării inculpaților, la primirea dosarului, potrivit dispozițiilor art.300/1 Cod pr.penală, constatând legalitatea și temeinicia arestării preventive, întrucât există probe certe că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică iar pedeapsa prevăzută pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților este mai mare de 4 ani închisoare.
De altfel, cu ocazia acestei verificări a arestării,tribunalul a menționat că nu există nici o cauză de încetare de drept, de revocare sau de înlocuire a acestei măsuri, măsură care a fost luată cu respectarea condițiilor prevăzute de art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art.23 din Constituția României, neimpunându-se înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură neprivativă de libertate.
In acest sens, tribunalul a arătat, în esență, că în speță, săvârșirea infracțiunilor de crimă organizată prevăzute de art.7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 4 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, prezintă pericol social concret pentru ordinea publică nu numai prin faptul că legea sancționează aceste fapte cu pedepse foarte mari, de până la 20 de ani, dar raportat și la modalitățile în care au acționat, și anume accesarea unor site-uri ale unor firme străine, crearea unor pagini web în vederea efectuării unor tranzacții și săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune în dauna cetățenilor străini, sustragerea de fonduri bănești, prin sistem electronic din conturile diferitelor firme străine urmată de spălarea de bani, toate aceste activități, reținând ca fiind săvârșite prin grupuri infracționale organizate.
Pe de altă parte, pericolul social concret - apreciază tribunalul - rezultă și din gradul de pericol social al infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații care prezintă stare de periculozitate deosebită, probată de modul și mijloacele în care au înțeles să își desfășoare activitatea infracțională, respectiv constituirea unui grup infracțional organizat, cu roluri bine stabilite pentru realizarea celor trei modalități de săvârșire infracțiunilor, implicarea unui număr 69 de persoane interpuse în efectuarea operațiunilor de transferuri de bani ori de ridicare efectivă a banilor și predarea către adevărații beneficiari, în scopul ascunderii identității reale acestora și îngreunarea descoperirii faptelor și adevăraților autori.
Inculpații au recurs la transferuri repetate prin conturi bancare, ridicarea din străinătate de către unele persoane și transferuri repetate prin curierat ori persoane fizice, racolând numeroși minori care să ridice banii de la serviciile de curierat din România.
Toate aceste împrejurări, fapte reținute și confirmate cu probatoriul administrat evidențiază periculozitatea deosebită infractorilor cercetați în prezenta cauză.
Pe de altă parte - menționează tribunalul - subzistă în continuare sentimentul de nesiguranță publică în tranzacții și alte operațiuni desfășurate on-line pe care l-au generat acest gen de fapte, atât în țară, cât și în străinătate, dar în mod special la nivel local.
Totodată, tribunalul consideră că săvârșirea de infracțiuni informatice căpătat un caracter de fenomen în județul V, având în vedere că foarte persoane sunt cercetate pentru comiterea acestui gen de infracțiuni săvârșite pe raza acestui județ, astfel că autoritățile judecătorești sunt obligate să reacționeze ferm pentru stoparea acestui fenomen infracțional, punerea în libertate în acest moment inculpaților adâncind sentimentul de nesiguranță și de lipsă de voință din partea autorităților judiciare de stăpâni cu adevărat acest fenomen infracțional, creând temere în rândul societății civile și un sentiment de dezaprobare opiniei publice față de aceste fapte.
Ca urmare, în aceste condiții, măsura arestării preventive a inculpaților nu poate fi înlocuită cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, întrucât scopul procesului penal, definit de art. 1 Cod pr. penală,vizând apărarea ordinii de drept, apărarea persoanei, a drepturilor și libertăților acesteia, la prevenirea infracțiunilor, precum și la educarea cetățenilor în spiritul respectării legilor, nu a fost atins.
In acest sens, tribunalul mai arată că, inexistența unei garanții reale din partea inculpaților că nu vor mai săvârși asemenea infracțiuni, existența pericolului real din partea inculpaților de a altera probele din faza urmăririi penale precum și riscul ca inculpații să se sustragă de la judecata cauzei, toate acestea conduc, de asemenea, la concluzia că se impune menținerea arestării preventive și nu înlocuirea acestei măsuri.
Pe cale de consecință, în baza art.3001cod pr. penală, tribunalul constatând legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpaților a menținut-o ca atare.
Impotriva încheierii au declarat recurs inculpații, criticând soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele aspecte de esență, desprinse din susținerile apărătorilor, astfel:
Inculpații G, - și invocă:
-nerespectarea dreptului la apărare, în sensul că instanța de fond, fără a pune în discuția apărătorilor, a respins unele excepții prealabile ridicate, așa cum ar fi cele vizând neregularitatea actului de sesizare, situație ce impune casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță;
-ca un motiv distinct arătat, este împrejurarea că adresa de înaintare și rechizitoriul nu au fost întocmite în condițiile legii, actul de sesizare fiind lovit de nulitate absolută, întrucât lipsește confirmarea legală, ceea ce atrage restituirea cauzei la procuror;
-nu a fost luată în considerare schimbarea de încadrare juridică a faptelor, favorabilă inculpaților, situație juridică ce se impunea a fi luată în considerare în aprecierea asupra menținerii arestării preventive;
-în cauză au fost puși în libertate alți inculpați cu activitate infracțională comună și situații juridice identice, astfel că și din acest punct de vedere se impune punerea în libertate a inculpaților.
Inculpații și A susțin:
-nu a fost precizată activitatea concretă desfășurată de fiecare inculpat, în funcție de care se aprecia menținerea sau nu a arestării, luându-se în considerare aspecte mai puțin grave cum este transferarea unor sume de bani, ceea ce nu justifică arestarea lor în continuare, fiind afectată și prezumția de nevinovăție de care ei trebuie să beneficieze.
Inculpatul arată că:
-nu a fost respectată prevederea art.150 Cod pr.penală, privind ascultarea inculpatului, motiv pentru care se impune constatarea nulității absolute a încheierii atacate;
-nu au fost respectate nici prevederile art.148 Cod pr.penală, deoarece nu s-a verificat dacă temeiurile arestării inculpatului impun în continuare menținerea stării de arest a acestuia, întrucât nu rezultă din probele administrate în cauză, constituirea unui grup infracțional ce a fost avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Inculpații G și susțin:
-se impunea a fi puși în libertate, avându-se în vedere circumstanțele personale ale acestora precum și faptul că se încalcă prezumția de nevinovăție;
-nu există riscul sustragerii de la urmărire penală sau al alterării probelor administrate în această fază, impunându-se în cauză și luarea altor măsuri preventive nu numai pe aceea vizând arestarea.
Inculpatul - invocă:
-sunt suficiente circumstanțe personale care să conducă la punerea în libertate a sa;
-nu a fost respectat termenul rezonabil privind măsura arestării preventive, în sensul că durata acesteia este prea mare, menținerea nemaifiind oportună la acest moment.
Inculpații, și A susțin:
-instanța trebuia să aibă în vedere prevederile art.136 alin.8 Cod pr.penală, vizând alegerea măsurii preventive, luând în considerare persoana inculpaților și situația lor familială, inculpatul având în întreținere un minor care necesită de urgență o intervenție medicală în străinătate și este necesară prezența sa, iar inculpatul este student, sportiv de performanță, astfel că, având în vedere aceste situații o altă măsură preventivă decât cea a măsurii arestării ar fi suficientă;
-termenul rezonabil a fost depășit, avându-se în vedere perioada mare de timp a detenției preventive executată în această cauză până la acest moment.
Inculpații, și invocă:
-se impunea a fi constatată încetarea de drept a măsurii arestării preventive, avându-se în vedere sesizarea nelegală a instanței, adresa de înaintare și efectuarea actelor de urmărire penală nefiind întocmite sau înfăptuite potrivit legii;
-conform jurisprudenței CEDO a fost încălcat termenul rezonabil de detenție preventivă în privința duratei acesteia, astfel că se impunea luarea unei alte măsuri preventive și nu menținerea în continuare a arestării preventive.
Inculpatul susține:
-se impunea revocarea măsurii arestării preventive, deoarece aceasta a fost luată fără a individualiza în mod concret activitatea fiecărui inculpat;
-menținerea stării de arest nu a avut în vedere cererea parchetului prin care se arăta că o atare menținere este necesară pentru administrarea de noi probe, fără, însă, a fi arătate și identificate.
Inculpatul Al arată:
-nu există dovezi suficiente în dovedirea vinovăției, cu excepția unor convorbiri telefonice privind transferul neautorizat de fonduri bănești, încadrarea juridică a faptelor trebuind a fi demonstrată prin probe și, în consecință, se impune revocarea măsurii arestării sale preventive.
Inculpatul susține:
-se impune casarea încheierii și restituirea dosarului la parchet pentru refacerea rechizitoriului, având în vedere considerentele expuse mai înainte de ceilalți inculpați sub acest aspect.
In subsidiar, solicită casarea cu trimitere spre rejudecare pentru ca inculpații să-și susțină excepțiile invocate, susținere care nu a avut loc la instanță și care conduce la nelegalitatea încheierii pronunțate;
-nu a fost analizată activitatea fiecărui inculpat în parte, în funcție de care se putea aprecia dacă subzistă sau nu în continuare arestarea preventivă.
Inculpatul invocă:
-dreptul la apărare nu poate fi limitat ori condiționat cu referire la obiectul cauzei, în primă instanță inculpaților nepunându-se în discuție excepțiile invocate cu privire la care instanța s-a pronunțat, sau o cerere vizând înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură, încălcându-se astfel dreptul la apărare garantat de lege;
-încadrarea faptelor nu i-a fost adusă la cunoștință în timpul urmăririi penale, prezentarea materialului de urmărire penală nefiind efectuată în mod corespunzător;
-deși în cauză există trei inculpați cu aceeași încadrare juridică a faptelor, dacă pentru aceștia nu s-a luat măsura arestării preventive, nici pentru inculpat nu se impune menținerea în continuare a arestării preventive;
-în cauză a expirat arestul preventiv, nemaiexistând temei legal pentru prelungirea acestuia.
Inculpatul arată:
-având în vedere încadrarea juridică dată faptelor sale, nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, motiv pentru care se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură, luând în considerare și faptul că odată cu prezentarea materialului de urmărire penală a înțeles să dea o declarație cu privire la faptele reținute în sarcina sa;
-și situația sa personală dar și familială, având în vedere că își câștiga existența în mod legal cu tatăl său, și luând în considerare că ar urma să se căsătorească, toate aceste situații îl îndreptățesc să solicite înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
De menționat, că toți inculpații au achiesat la susținerile inculpaților, - și, menționat la început, cu privire la nerespectarea dreptului la apărare de către prima instanță, cu referire la excepțiile prealabile ridicate, unele din acestea nefiind puse în discuție.
Examinând motivele invocate de către toți recurenții-inculpați, așa cum au fost prezentate mai sus, curtea constată că se impune, pentru o mai bună analiză a acestora, prin prisma prevederilor art.385/6 alin.3 Cod pr.penală, gruparea acestora, fiind analizate în continuare, ca atare.
Astfel, curtea, cu privire la critica comună vizând faptul că nu li s-a garantat dreptul la apărare, întrucât nu au fost puse în discuție toate excepțiile prealabile cu privire la care s-a pronunțat instanța, afectându-se astfel, în esență, neregularitatea actului de sesizare, reține următoarele:
Intr-adevăr, din considerentele încheierii atacate, rezultă că tribunalul s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor ridicate și anume, excepția neregularității actului de sesizare a instanței, excepția nulității absolute a adresei de înaintare a actului de sesizare a instanței, excepția nulității actului de sesizare privind luarea măsurii arestării preventive a inculpaților sau prelungirea acesteia.
Aceste excepții, așa cum se arată în motivare, au fost puse în discuție, unele dintre ele respingându-se ca prematur formulate, iar altele respingându-se pe fond, tribunalul arătând, în esență, că neregularitatea actului de sesizare urmează să fie pusă în discuție la prima zi de înfățișare, astfel că a fost prematur formulată, iar cu privire la nelegalitatea adresei de înaintare a actului de sesizare, o atare excepție nu poate fi primită, întrucât adresa de înaintare a rechizitoriului nu face parte expres din categoria actelor sau măsurilor procesuale prevăzute de lege, iar cu referire la excepția nulității actului de sesizare privind luarea sau prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților, a apreciat că și aceasta este nefondată, întrucât aspectele arătate au fost analizate fie o dată cu luarea măsurii arestării preventive, fie odată cu propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive.
Curtea apreciază, față de cele arătate, cu privire la aceste excepții, că ele în mod just au fost analizate și respinse ca atare, având în vedere și considerentul de esență, în opinia curții, că judecata se mărginește, în principal, la obiectul acesteia și anume la analizarea instituției procesuale a menținerii arestării preventive la primirea dosarului, așa cum este reglementată de dispozițiile art.300/1 Cod pr.penală.
Or, judecătorul, fiind investit cu un anumit obiect al cauzei, și anume în speța de față, cu verificarea menținerii arestării la primirea dosarului, potrivit art.300/1 Cod pr.penală, el trebuie să se rezume, în esență, dacă în cauză subzistă sau nu condițiile legale al alin.2 și 3 al articolului menționat, și anume dacă temeiurile care au determinat arestarea au încetat sau se mențin în continuare, sau dacă nu există ori există temeiuri noi care să justifice în continuare privarea de libertate.
Ca urmare, excepțiile invocate pot fi valorificate în alte momente procesuale, cum ar fi verificarea din oficiu a regularității actului de sesizare la primul termen de judecată fixat ulterior pronunțării acestei încheieri vizând menținerea arestării preventive înainte de expirarea acesteia, de asemenea, unele dintre ele au fost verificate și statuate cu putere de lucru judecat, prin încheierile anterioare prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive sau prelungirea acesteia, iar altele urmând a fi analizate, în condițiile prevăzute de lege, în cursul derulării cauzei la prima instanță.
Ca atare, curtea apreciază că aceste critici, privind excepțiile prealabile ridicate nu sunt întemeiate și nu pot atrage casarea hotărârii atacate.
Mai mult, nu poate fi acceptată nici susținerea casării cu trimitere la prima instanță, în vederea rejudecării, pe considerentul că nu au fost puse în discuție, deoarece, pe de o parte, așa cum s-a arătat mai sus nu pot fi concludente în cauză, având în vedere obiectul cauzei cu care tribunalul a fost investit, iar, pe de altă parte, chiar dacă ar fi reale susținerile că nu au fost puse în discuție, nu se poate ajunge la concluzia trimiterii cauzei spre rejudecare la prima instanță.
Aceasta, deoarece în cauzele susceptibile numai de recurs, casarea cu trimitere spre rejudecare nu poate opera, întrucât așa se prevede în dispozițiile art.385/15 Cod pr.penală, în care se arată la pct.2 lit.d că în cazurile prevăzute de art.385/6 alin.3 - cauze susceptibile numai de recurs nu și de apel - dacă se impune casarea, soluția este aceea a rejudecării de către instanța de recurs, nemaifiind posibilă trimiterea cauzei la instanța a cărei hotărâre a fost casată.
Așa fiind, curtea, punând în discuție toate excepțiile ridicate de inculpați și la prima instanță, și apreciind asupra lor, suplinind și motivarea în acest sens, constată că soluția pronunțată de tribunal este legală și temeinică, neimpunându-se reformarea și, implicit, rejudecarea de către instanța de recurs hotărârii atacate, astfel că, sub acest aspect, criticile vor fi respinse ca neîntemeiate.
Cu privire la alte critici, grupate, așa cum s-a arătat mai sus, curtea, de asemenea, constată că acestea sunt neîntemeiate.
Astfel, susținerea că instanța de fond nu a luat în considerare cu privire la aprecierea menținerii în continuare a arestării preventive a activității infracționale a fiecărui inculpat în parte, o atare critică nu poate fi primită, pe considerentul de esență că din considerentele hotărârii, așa cum a fost motivată de către tribunal, rezultă cu prisosință trei modalități de operare într-un grup infracțional constituit în jurul inculpaților și, tribunalul detaliind pe grupuri de inculpați, activitățile presupus infracționale ale acestora, particularizându-le prin modul de operare, în funcție de fiecare grup și fiecare inculpat.
De asemenea, cu privire la critica vizând neluarea în considerare a circumstanțelor personale a fiecărui inculpat în funcție de care se poate dispune alegerea măsurii preventive, potrivit prevederilor art.136 alin.8 Cod pr.penală, nici această critică nu poate fi reținută, pe considerentul că tribunalul a arătat, în mod corect, că dată fiind gravitatea presupuselor fapte și rezonanța mediatică a acestora, se impune a fi menținută măsura preventivă a arestării și neînlocuirea sa cu o altă măsură preventivă.
De menționat că situațiile familiale invocate de către unii dintre inculpați nu pot determina, prin ele însele, dată fiind presupusa activitate infracțională a inculpaților, așa cum a fost relatată mai sus, luarea unei alte măsuri preventive care să înlocuiască arestarea preventivă, aceste situații fie personale fie familiale, urmând a fi luate în considerare o dată cu soluționarea pe fond a cauzei.
Nici critica vizând faptul că nu sunt suficiente probe care să dovedească vinovăția inculpaților și că a fost încălcată prezumția de nevinovăție prevăzută de lege, nu poate fi reținută.
Aceasta, deoarece din întreg ansamblu probator administrat în cauză, așa cum rezultă și din rechizitoriu prin care inculpații au fost trimiși în judecată, sunt suficiente probe sau indicii care să justifice luarea măsurii arestării preventive sau prelungirea acesteia - așa cum au fost analizate și anterior în cauzele deduse judecății având acest obiect - astfel că, tribunalul a apreciat în mod corect că în continuare se impune menținerea stării de arest a inculpaților.
Nu se poate susține că s-a încălcat prezumția de nevinovăție prin menținerea în continuare a arestării inculpaților, întrucât luarea sau menținerea arestării preventive nu conduce la înlăturarea prezumției de nevinovăție, inculpații beneficiind de aceasta în continuare conform legii, până la rămânerea definitivă a acestei cauze.
Totodată, nu se poate reține că o atare menținere dispusă a avut în vedere administrarea de noi probe, luându-se în considerare, așa cum s-a precizat mai sus, că din întreg probatoriul rezultă suficiente probe sau indicii care să justifice trimiterea în judecată și menținerea în continuare a arestării.
Curtea, de asemenea, reține ca neîntemeiate și criticile vizând faptul că în cauză există inculpați cărora li se reține o activitate asemănătoare cu a multora din cei cărora li s-a menținut arestarea, dar care au fost puși în libertate, astfel că pe considerentele unui tratament penal egal, se impune și punerea în libertate a inculpaților din această cauză.
O atare susținere nu poate fi acceptată, deoarece instanțele de judecată au luat în considerare activitatea infracțională desfășurată de fiecare inculpat, gravitatea acesteia, apreciind în cazul concret în funcție atât de persoană cât și de faptă, dacă se impune cercetarea în stare de libertate sau nu, menținerea în continuare a arestării fiind determinată, astfel, de amploarea și implicațiile, persoana inculpatului, grupul din care făcea parte.
De asemenea, nu poate fi acceptată nici susținerea că în măsura în care printr-o schimbare de încadrare juridică, activitatea infracțională apare ca mai puțin gravă, se impune în mod obligatoriu luarea unei alte măsuri preventive, o atare alternativă fiind lăsată la aprecierea instanței în funcție de circumstanțele în care s-a desfășurat fapta sau cele privind persoana inculpatului.
Cât privește critica privind depășirea termenului rezonabil, având în vedere durata arestării preventive până la acest moment, curtea constată că o atare durată la limita a 6 luni de zile nu poate fi apreciată ca fiind incidentă încălcării art.5 alin.3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, deoarece durata rezonabilă a arestării preventive se impune a fi analizată și în funcție de complexitatea cauzei, de numărul mare de participanți.
Or, această cauză dedusă judecății este deosebit de complexă, cu un număr extrem de mare de participanți, mai exact de inculpați, părți vătămate, astfel că soluționarea sa necesită o durată mare de timp și, implicit, subzistă și o durată mai mare a arestării, până în momentul de față nepășindu-se termenul rezonabil, astfel că și sub acest aspect critica va fi respinsă.
Cu referire la alte critici singulare vizând neascultarea inculpatului, potrivit art.150 Cod pr.penală, încetarea de drept a măsurii preventive, având în vedere sesizarea nelegală a instanței, expirarea arestării preventive la data judecării recursului, nerespectarea dispozițiilor legale cu privire la prezentarea materialului în cursul urmăririi penale, toate acestea, în esență, nu pot fi primite, pe de o parte, pentru că exced obiectului cauzei iar, pe de altă parte, luând în considerare că încetarea de drept nu poate opera, deoarece nici una dintre situațiile invocate nu corespund cazurilor expres prevăzute de la art.140 Cod pr.penală.
Respingând toate aceste critici, curtea susține că esențial în justa soluționare a cauzei, având în vedere obiectul acesteia și anume, menținerea arestării preventive la primirea dosarului, se impune a fi analizate temeiurile acesteia, potrivit prevederilor art.300/1 Cod pr.penală.
Astfel, verificând dacă sunt întrunite condițiile legale vizând menținerea în continuare a măsurii arestării preventive, potrivit art.300/1 alin.1 și 3 Cod pr.penală, așa cum au fost prezentate mai înainte, curtea constată, ca și tribunalul, că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.
In acest sens, în mod corect a statuat tribunalul că temeiul arestării preventive a acestor inculpați, respectiv cel prevăzut de art.148 alin.1 lit.f Cod pr.penală, subzistă în continuare.
Desigur, subzistența unui astfel de temei nu se poate analiza fără a face referire și la prevederile art.143 Cod pr.penală, la care face trimitere art.148 alin.1 Cod pr.penală, ce vizează existența de probe sau indicii vizând săvârșirea unei eventuale activități infracționale.
Sub acest aspect, curtea apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.143 Cod penal, la care se adaugă și cele prevăzute de art.5 alin.1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în sensul existenței unor motive verosimile de a bănui că inculpații au comis infracțiuni care în jurisprudența CEDO au fost definite ca acele fapte și informații, care ar indica unui observator obiectiv că persoanele cercetate ar fi putut săvârși aceste infracțiuni.
Or, și din această perspectivă, având în vedere și cele ce rezultă prin chiar rechizitoriul cu care a fost sesizată instanța, curtea constată că astfel de indicii și probe subzistă cu privire la presupusa activitate infracțională a inculpaților.
Analizând în continuare și prevederile lit.f a art.148 Cod pr.penală, curtea constată că în mod corect tribunalul a prezentat nuanțat că pericolul concret pentru ordinea publică prevăzut de acest temei, rezultă și din gradul de pericol social al infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații, care prezintă o stare de periculozitate deosebită, având în vedere modul și mijloacele în care au înțeles să desfășoare activitatea infracțională, constituirea de grupuri criminale organizate, rolurile asumate pentru realizarea modalităților de săvârșire a infracțiunilor, implicarea unui număr de 69 de persoane interpuse în efectuarea operațiunilor de transferuri de bani ori de ridicare efectivă a banilor și predarea către adevărații beneficiari, în scopul ascunderii identității reale a acestora și a îngreunării descoperirii faptelor și a adevăraților autori.
Urmare acestor presupuse activități infracționale deosebit de grave reținute în sarcina inculpaților, prejudiciul produs, având în vedere sesizările persoanelor vătămate se ridică, așa cum rezultă din actele de urmărire penală efectuate până în prezent, la sumele de 1.260.304 USD, în cazul fraudei informatice, la 138.896 USD, 91.780 și 6.246 în cazul fraudei informate asociate cu înșelăciune.
Mai mult, pericolul concret pentru ordinea publică se poate detașa de pericolul social, de gravitatea infracțiunilor prin prisma gravității faptei și a periculozității inculpaților, prin luarea în considerare, ceea ce constant doctrina și jurisprudența în materie au stabilit, și anume reacția colectivă a comunității, în sensul că dacă inculpații ar fi puși în libertate, ar fi stimulată temerea colectivă că împotriva unor presupuse fapte extrem de periculoase pentru comunitate, pentru siguranța cetățeanului, a bunurilor sale, pentru ordine și legalitate, organele îndreptățite nu acționează ferm și eficient pentru a proteja comunitatea și, implicit, cetățenii ce fac parte din aceasta, de astfel de fapte.
In acest sens, în mod corect arată tribunalul, că săvârșirea unor astfel de presupuse infracțiuni informatice a căpătat caracter de fenomen pe raza județului V, o eventuală punere în libertate în acest moment a inculpaților, creând astfel de stări negative, așa cum au fost menționate în rândul opiniei publice cu privire la o eventuală lipsă de fermitate a organelor judiciare de a atenua și de a stopa un asemenea fenomen infracțional, atât de proliferat nu numai în plan local, dar și național.
De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acceptat, în cazul Letellier vs.Franța, că în circumstanțe excepționale, prin gravitatea deosebită a faptelor și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot să justifice detenția înainte de proces cel puțin pentru o anume durată.
Așa fiind, având în vedere acest pericol concret pentru ordinea publică, așa cum a fost analizat atât prin prisma gravității presupuselor fapte, a persoanei inculpaților cât și a reacției colective a comunității ce rezultă explicit sau implicit din toate lucrările dosarului, curtea apreciază, ca și tribunalul, că temeiul arestării al art.148 alin.1 lit.f Cod pr.penală, subzistă în continuare, ceea ce impune privarea în continuare de libertate a inculpaților, potrivit prevederilor art.300/1 alin.1 și 3 Cod pr.penală.
Ca urmare, având în vedere cele menționate cu privire la menținerea în continuare a arestării preventive a inculpaților, curtea reține, ca și tribunalul, că nici o altă măsură, dată fiind gravitatea presupuselor fapte, persoana inculpaților, cooperarea infracțională, reacția negativă a colectivității, nu poate fi, la acest moment, oportună și necesară, neimpunându-se astfel înlocuirea măsurii arestării preventive, măsură privativă de libertate, cu o altă măsură alternativă, restrictivă de libertate, cum ar fi obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Față de cele ce preced, curtea va respinge, astfel, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, recursurile declarate de inculpați ca nefondate, iar în baza art.și 192 alin.2 Cod pr.penală, va obliga pe fiecare recurent-inculpat la cheltuieli judiciare statului.
De asemenea, în baza art.189 Cod pr.penală, onorariul pentru interpretul desemnat inculpatului Al, urmează a fi avansat din fondurile Ministerul Justiției și Libertăților, conform decontului justificativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații A (fiul lui și al lui, născut la 18 mai 1982), (fiul lui și al lui -, născut la 03 iunie 1984), (fiul lui și al lui -, născut la 10 ianuarie 1985), (fiul lui și al lui, născut la 12 mai 1988), (fiul lui - și al lui -, născut la 28 noiembrie 1988), (fiul lui - și al lui -, născut la 20 august 1988), (fiul lui și al lui -, născut la 13 septembrie 1980), (fiul lui G și al lui -, născut la 25 decembrie 1982), (fiul lui G și al lui -, născut la 11 aprilie 1980), (fiul lui și al lui -, născut la 02 mai 1976), (fiul lui G și al lui -, născut la 21 noiembrie 1980), (fiul lui și al lui, născut la 03 octombrie 1979), (fiul lui și al lui, născut la 29 ianuarie 1980),(fiul lui și al lui, născut la 29 iunie 1983), AL (fiul lui și al lui, născut la 20 februarie 1969), (fiul lui G și al lui -, născut la 21 noiembrie 1980), (fiul lui G și al lui -, născut la 28 iulie 1983), (fiul lui G și al lui, născut la 16 martie 1981), (fiul lui - și al lui, născut la 03 octombrie 1979), aflați în Arestul V, împotriva încheierii nr.2 din 08 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurenți la câte 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul pentru interpretul desemnat inculpatului Al, conform decontului justificativ, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12 ianuarie 2009, la Curtea de Apel Pitești -Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.-
Tehnored.
Ex.3
Jud.fond
30 ianuarie 2009
Președinte:Dumitru DiaconuJudecători:Dumitru Diaconu, Constantin Duțescu, Elena Minodora
