Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 28/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II -A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(3018/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.28/
Ședința publică de la 07 ianuarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Iuliana Ciolcă
JUDECĂTOR 2: Adriana Elena Băjan
JUDECĂTOR 3: Francisca
GREFIER - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 15.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a I-a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, în stare de arest, asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. 92/07.01.2010 emisă de Baroul București - Cabinet Individual.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul-inculpat învederează că nu dorește să facă alte declarații în fața instanței de recurs, își menține declarațiile date anterior.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza in stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea in parte a hotărârii recurate, iar rejudecând pe fond, revocarea măsurii arestării preventive, considerând că nu mai subzistă temeiurile avute in vedere la luarea acestei măsuri. Arată că inculpatul este arestat preventiv, fără a avea vreo implicare în înșelăciunile care îi sunt reținute în sarcină. Solicită să se aibă în vedere dubiile majore care se află la dosarul cauzei cu privire la actele in baza cărora s-au executat tranzacțiile imobiliare. Arată că la acest moment materialul probator constă doar din declarațiile unor persoane care sunt implicate in acest dosar in calitate de inculpați, sau martori. Aceștia din urmă sunt arestați în alte dosare tot pentru infracțiuni de înșelăciune.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și menținerea hotărârii Tribunalului București care a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului. Consideră că subzistă temeriurile prevăzute de art. 148 lit.f Cpp, nu era obligatoriu, prin rechizitoriu, ca parchetul să învedereze temeiuri noi, este suficient că subzistă cele avute in vedere la luarea măsurii. Arată că toate dubiile cu privire la declarațiile părților implicate in cauză vor fi înlăturate și se va stabili concret situația de fapt in urma cercetării judecătorești. Mai arată că s-au avut in vedere circumstanțele reale ale faptei, reacția socială negativă față de săvârșirea unor astfel de infracțiuni, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv patru condamnări anterioare pentru același gen de infracțiuni.
Recurentul-inculpat, în ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului. Arată că in România nu se fac vânzări pe baza unor copii xerox. Învederează că este de acord cu susținerile avocatului său.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință din 15.12.2009 pronunțată de Tribunalul București - secția I penală, în baza art.300/2 raportat la art.160/b alin.3 Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului, fiul lui și, născut la 25.10.1958 în B, CNP -.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că sunt întrunite cumulativ exigențele art.148 lit.f Cod procedură penală.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs inculpatul, pe motiv că lăsarea acestuia în libertate nu ar prezenta pericol social pentru ordinea publică.
Curtea, analizând încheierea sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază calea de atac ca fiind nefondată pentru următoarele considerente:
Inculpatul este cercetat pentru săvârșirea unei infracțiuni prevăzută de art.26 Cod penal raportat la art.215 alin.1,3,5 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a și art.41 alin.2 Cod penal, constând în aceea că la datele de 1.06.2007 și 7.06.2007 i-a pus la dispoziție inculpatei documente false de identitate și proprietate al terenului situat în B, șos. - nr.55, sector 1, proprietatea soților G și, ajutând-o pe aceasta să împuternicească printr-o procură specială pe inculpata să vândă imobilul susmenționat, pentru ca ulterior să îl vândă inculpatului, și pentru aceea că, împreună cu inculpații și l-au ajutat pe un autor necunoscut, să vândă imobilul situat în B,-, proprietatea părții vătămate, inculpatul - punându-i la dispoziție documente false de identitate și proprietate.
Curtea apreciază că în mod corect s-a reținut de către prima instanță că sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de normele procesual penale pentru menținerea stării de arest Astfel:
- existe probe sau indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați- art 143, 681, 3002și 160 p,;
- infracțiunile cercetate sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de patru ani;
- lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică- art. 148 lit f C.P.P.;
- privarea de libertate este necesară pentru asigurarea scopului măsurilor preventive,prevăzut de art. 136 alin. final Cod procedură penală.
În analiza primei condiții, în mod corect a fost examinat ansamblul probatoriului administrat până în prezent acesta fiind să conducă la concluzia menționată, respectivla presupunerea rezonabilă că persoanele trimise în judecată au săvârșit faptele cercetate.
De asemenea, în mod corect prima instanță a reținut că se mențin temeiurile care au dus la luarea măsurii inițiale, fiind întrunite cumulativ exigențele art.148 lit. Cod procedură penală astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a inculpatului creează pericol concret pentru ordinea publică. Pericolul pentru ordinea publică rezultă din modul de operare, urmarea produsă, pluralitatea infracțională și de participanți, perseverența infracțională a inculpatului dedusă din săvârșirea faptelor in stare de recidivă, din numărul actelor de executare și din durata pe care s-a întins activitatea ilicită.
În plus, la luarea măsurii preventive au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art.136 alin.8 Cod procedură penală, măsura fiind judicios aleasă și aptă să asigure buna desfășurare a procesului penal.
În consecință, Curtea, conform art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat și în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din data de 15.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr-.
Obligă inculpatul la plata sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 7 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
a
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./11.01.; 18.01. 2010
Președinte:Iuliana CiolcăJudecători:Iuliana Ciolcă, Adriana Elena Băjan, Francisca
