Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 329/2010. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
DOSAR NR- (419/2010)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.329/
Ședința publică de la 23 februarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Lia Savonea
JUDECĂTOR 2: Daniel Grădinaru
JUDECĂTOR 3: Leontina Cișmașiu
GREFIER - - -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentat de procuror -.
Pe rol soluționarea recursului declarat de inculpatul STĂNEL împotriva încheierii de ședință din 9 februarie 2010 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat STĂNEL în stare de arest, asistat de avocat din oficiu împuternicire avocațială nr.-/13.02.2010.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătoarea recurentului inculpat, având cuvântul, arată că a formulat recurs împotriva încheierii de ședință din 9 februarie 2010, pe care o apreciază ca fiind netemeinică și nelegală.
Apreciază că în acest moment procesual temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă și nu mai impun menținerea inculpatului în stare de arest.
Consideră că lăsarea inculpatului în libertate nu ar impieta cu nimic buna desfășurare a procesului penal și de asemenea că acesta nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Concluzionând solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și pe fond rejudecând a se dispune cercetarea inculpatului în stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat.
Apreciază că în cauză nu au intervenit temeiuri noi, iar cele ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive se mențin în raport de natura infracțiunii, prev. de art.197 Cod penal, pentru care este cercetat.
Solicită a se avea în vedere modalitatea de săvârșire a infracțiunii, urmările acesteia, traumele fizice și psihice suferite de partea vătămată și nu în ultimul rând vârsta acesteia.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită a fi cercetat în stare de libertate, arată că are o situație familială grea. Precizează că partea vătămată nu îl recunoaște ca fiind autorul faptei.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prin încheierea de ședință din 9.02.2010, pronunțată de Tribunalul Teleorman - secția penală în dosarul nr-, în baza art.3002raportat la art.160 alin.3 Cod procedură penală s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților Stănel și.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a apreciat că luarea măsurii preventive față de inculpați este legală și temeinică și că există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că aceștia au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați.
A reținut că inculpatul Stănel este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 197 alin.1 și 2 lit.a din Codul penal, constând în aceea că în perioada 3-4 decembrie 2008, prin violență, i-a introdus părții vătămate (domiciliată în comuna, județul T), un corp contondent (un lemn) în vagin, provocându-i o leziuni ce au necesitat 2-3 zile îngrijiri medicale pentru vindecare.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul Stănel, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând judecarea sa în stare de libertate, deoarece nu se justifică aprecierea că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii se mențin.
Examinând încheierea recurată prin raportare la motivele invocate de către apărătorul inculpatului dar și din oficiu, în condițiile art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
În acord cu prima instanță și Curtea apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.3002alin.3 din Codul d e procedură penală, iar menținerea duratei arestării preventive a inculpatului se impune, având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea inițială se mențin și impun, în continuare, privarea de libertate a acestuia.
În mod corect instanța a constatat că din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că acesta a comis fapta pentru care este cercetat, și anume infracțiunea de viol, urmare sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 coroborat cu art.681Cod procedură penală.
Curtea reține că sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru respectiva infracțiune este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Curtea are în vedere natura și gravitatea infracțiunii presupus comise de inculpat, modalitatea concretă în care acesta a acționat (împreună cu o altă persoană, pe timpul nopții), faptul că este cunoscut cu antecedente penale, astfel lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, creând un sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice, cu urmări nefaste asupra încrederii și stabilității de care trebuie să se bucure mediul social.
Curtea mai are în vedere și faptul că prin sentința penală nr.261 din 16.12.2009, Judecătoria de Vede a condamnat pe inculpat la pedeapsa privativă de libertate de 5 ani închisoare.
Față de cele reținute, apreciind că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, Curtea în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Stănel împotriva încheierii de ședință din 9.02.2010, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Penală în dosarul nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariu avocat oficiu 100 lei se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./2.03.2010
09 Martie 2010
Președinte:Lia SavoneaJudecători:Lia Savonea, Daniel Grădinaru, Leontina Cișmașiu