Traficul de influență (art.257 cod penal). Decizia 46/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr-
17/2010
DECIZIA PENALĂ NR. 46
Ședința publică din 23 februarie 2010
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Vasile Băjan
JUDECĂTOR 2: Damian Dolache
GREFIER - ---
__________________________________________________________
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de procuror.
Pe rol pronunțarea asupra cauzei penale având ca obiect apelul declarat de apelantul-inculpat împotriva sentinței penale nr. 1086/F/03.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința de la data de 15.02.2010, au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta, iar Curtea având nevoie de pentru a delibera a mânat pronunțarea la data de 22.02.2010 și ulterior la data de 23.02.2010, când a dat următoarea hotărâre:
CURTEA,
Prin sentința penală nr.1086/03.12.2009 a Tribunalului București - Secția I Penală s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de inculpat prin apărător privind schimbarea încadrării juridice din 4 infracțiuni prev. de art. 257 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 modificată în infracțiunea de înșelăciune în formă continuată prev. de art. 215 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 257 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 modificată a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență (fapta descrisă la pct. 1 din rechizitoriu).
În baza art. 257 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 modificată la condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență (fapta descrisă la pct. 2 din rechizitoriu).
În baza art. 257 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 modificată la condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență (fapta descrisă la pct. 3 din rechizitoriu).
În baza art. 257 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 modificată a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență (fapta descrisă la pct. 4 din rechizitoriu).
În baza art. 33 lit. a Cod penal și art. 34 lit. b Cod penal s-a aplicat inculpatului spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 3 ani închisoare pe care o sporește la 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c Cod penal.
În temeiul art. 88 Cod penal a computat din pedeapsa aplicată inculpatului reținerea și arestarea preventivă de la 10.09.2009 la zi.
În baza art. 350 alin. 1 Cod procedură penală s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
În baza art. 61alin. 4 din Legea nr. 78/2000 modificată a fost obligat inculpatul să restituie martorului - suma de 3500 EUR, martorului suma de 1500 EUR și martorului suma de 1500 EUR.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
1. În perioada septembrie 2008 -martie 2009, martorul-denunțător - a folosit autoturismul marca Mercedes tip -, care fusese achiziționat în leasing de SC Serv SRL, fiind în fapt plătitorul ratelor aferente contractului. În luna martie 2009 înstrăinat autoturismul, fără înștiințarea firmei de leasing, unei persoane pe nume printr-o chitanță de mână, urmând ca în cel mai scurt cumpărătorul să facă demersurile necesare preluării contractului de leasing. Cumpărătorul nu și-a respectat însă promisiunea și nu a procedat la preluarea legală a contractului de leasing, astfel încât el plătea în continuare ratele aferente convenției. Ulterior, a văzut autoturismul în zona și a vorbit cu cel căruia i-l înstrăinase, spunându-i că există rate neplătite și că neachitarea acestora va atrage rezilierea contractului.
Nefiind achitate ratele de leasing, societatea de leasing a încercat recuperarea autoturismului prin intermediul executorului judecătoresc, însă acest lucru nu s-a putut realiza.
În această situație, în încercarea de a-și recupera mașina, a luat legătura cu inculpatul, fiindu-i prezentat de o cunoștință a sa. Inculpatul l-a invitat în biroul său din clădirea serviciului de înmatriculări din Pipera și după ce a aflat care este situația i-a promis că îi va recupera autoturismul, pretinzând că știe deja unde se află, respectiv într-un garaj. În vederea recuperării autoturismului, i-a pretins martorului-denunțător suma de 4.000 EUR, spunându-i că din această sumă va da 2.000 EUR polițiștilor de la Auto, iar ceilalți 2.000 EUR vor fi dați procurorului care supraveghează activitatea acestora, asigurându-l că-i va aduce mașina într-o săptămână. Cu aceeași ocazie, inculpatul i-a solicitat copii de pe actele mașinii și o foaie în alb semnată și ștampilată de SC Serv SRL (utilizatorul mașinii, conform contractului de leasing).
Martorul-denunțător - i-a remis actele solicitate, precum și suma de bani pretinsă, la sfârșitul lunii martie 2009, prin intermediul unui angajat al său. Ulterior remiterii banilor și actelor solicitate, a ținut legătura telefonic cu inculpatul la nr. de telefon 0742.029.558 și s-a mai întâlnit o singură dată cu acesta pentru a-și lua mașina, lucru care însă nu s-a întâmplat. La momentul acestei întâlniri, în prezența martorului-denunțător, inculpatul a vorbit la telefon cu o persoană, spunându-i martorului că este un ofițer de la Crimă organizată, amenințându-l pe acesta că se va duce la procurorul.
Văzând că inculpatul nu rezolvă nimic, în luna iunie 2009 martorul denunțător i-a solicitat să-i restituie suma de 4.000 de euro, însă acesta tot a amânat, spunându-i că trebuie să recupereze banii de la cei cărora i-a dat la rândul său. De asemenea, l-a întrebat pe inculpat dacă mai există vreo șansă de a-și recupera mașina, iar acesta l-a asigurat cu fermitate de acest lucru, spunându-i că îl va pune în legătură cu o persoană care îl va putea ajuta.
În urma insistențelor martorului denunțător, la data de 21.07.2009 în jurul orei 17:45 inculpatul i-a spus să vină la, pentru a-i restitui o parte din bani. Întâlnirea a avut loc la data și în jurul orei sus indicate, inculpatul înmânându-i suma de 500 EUR, afirmând totodată că mai are să-i restituie suma de 3.500 EUR.
Situația de fapt anterior expusă a fost reținută de instanță din declarațiile martorului denunțător -, date în cursul urmăririi penale și menținute în faza cercetării judecătorești (file 13-21 și 59-60 ), coroborate, conform art. 75 Cod procedură penală, cu mențiunile cuprinse în procesele - verbale de redare a convorbirilor interceptate și înregistrate în baza ordonanței din data de 17.06.2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București - confirmată prin încheierea Tribunalului București nr. 683/I/2009 și a autorizației nr. 683/I/2009 emisă de aceeași instanță, precum și în parte cu declarațiile inculpatului.
Astfel, din conținutul convorbirilor purtate de martorul denunțător cu inculpatul și interceptate, a rezultat că acesta din urmă recunoaște că a primit suma de 4000 EUR de la primul, susținând că "nu mă fac eu niciodată de râs pentru 4000 de euro. Deci asta să fie foarte clar Să iau bani de la cineva ca să nu se rezolve sau mai știu ce, să nu-i dau înapoi" și îl asigură că-i va restitui banii, însă motivează că acest lucru nu este posibil întrucât nici el nu-i poate recupera de la cel căruia i-a dat la rândul său: "Am să-ți recuperez banii mâine dimineață. l-am presat pe ăsta să-mi aducă banii înapoi pentru că nici eu nu am de unde să-ți dau în momentul de față", promițându-i în continuare că îl poate ajuta să-și recupereze autoturismul prezentându-i, de această dată personal, pe cineva care "să-i stea la dispoziție" și care "să și poată" să-i recupereze mașina. Totodată, inculpatul recunoaște că a primit de la denunțător o foaie în alb și îl asigură că i-o va restitui și că "nu face nimeni nicio prostie cu ea".
Tot din aceste convorbiri a rezultat că, la cererea denunțătorului de a se duce personal la cel căruia inculpatul i-ar fi dat banii, acesta din urmă se opune spunându-i că "eu am înțeles, dar nu vreau să, nu vreau să ajungem la alte nenorociri și la așa". Îl asigură pe denunțător că s-a mai interesat de mașină, dar că nu poate să-i spună nimic și că va apela la oamenii din anturajul celor la care a fost văzută ultima oară mașina de către denunțător,Să mai sun niște ciori care umblă în anturajul ăla, ai înțeles? Și discutăm".
În ziua de 21.07.2009 inculpatul și martorul-denunțător s-au întâlnit, iar din procesul-verbal de redare a convorbirilor purtate de aceștia în mediul ambiental rezultă că inculpatul i-a dat martorului-denunțător - suma de 500 EUR, asigurându-l că-i va restitui și restul de 3500. Îl asigură că a luat legătura cu un anume "" și că acesta i-a zis că mașina nu e ieșită din țară "Nu e dusă din țară.am vorbit astăzi cu, și mi-a zis că nu E mașina lângă a lui, deci unde e mașina lui e și astalaltă. Nu știa exact sau nu a vrut să spună.". La întrebarea martorului denunțător ". banii ăștia pe care i-am dat, ăștia patru mii, cui i-am dat noi?", inculpatul i-a răspuns " I-am dat tot la o și s-au dus în", răspuns ce l-a intrigat pe martorul denunțător "Cum la o i-am dat? parcă era procuror si cei de la a opta" (aluzie la polițiștii de la furturi auto, care aveau sediul în incinta Secției 8 Poliție), aspect pe care inculpatul nu l-a contestat ci a răspuns "O să-ți spun eu, lasă. O să povestim mai mult, ne vedem la un șpriț și bem un șpriț. Și-ți povestesc eu. Greșeala mea. Ai înțeles? Eu, e greșeala mea, eu mi-o recuperez. -?".
Fiind audiat cu privire la această faptă, în fața procurorului, inculpatul a negat comiterea infracțiunii, declarând că banii pe care i-a primit au fost de la prietena proprietarului mașinii pe nume, pe care o ajutase în trecut exact cu această sumă de bani, pe care el a primit-o în contul datoriei. Ulterior, și proprietarul s-au despărțit, iar acesta din urmă l-a rugat să-l ajute să-și recupereze mașina pe care o înstrăinase. Văzând că nu l-a ajutat, a început să facă presiuni asupra lui pentru a-și recupera suma pe care i-o dăduse în contul datoriei pe care o avea la el din cursul anului 2008.
În declarația dată în fața judecătorului, cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă, inculpatul a revenit asupra declarației anterioare și a declarat că a avut o înțelegere cu utilizatorului autoturismului marca Mercedes, în sensul de a-i recupera mașina de la o altă persoană, căreia acesta i-o încredințase. El i-a cerut acestuia suma de 4.000 de euro, bani pe care la rândul său i-a dat unor persoane de etnie rromă care se ocupă cu recuperarea de autoturisme. Nu a reușit să recupereze autoturismul și a recunoscut că a greșit și că va despăgubi acea persoană cu suma de bani pe care i-a dat-o, declarație menținută și în faza cercetării judecătorești, cu ocazia ascultării acestuia.
Aceste ultime susțineri ale inculpatului sunt însă parțial sincere, întrucât din depoziția martorului - și din cuprinsul proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice și în mediul ambiental purtate de cei doi rezultă că banii au fost primiți de inculpat în schimbul promisiunii de a interveni la polițiștii de la furturi auto și la procuror pentru recuperarea autoturismului înstrăinat de denunțător.
Astfel, declarațiile martorului denunțător - sunt constante în sensul că inculpatul i-a precizat încă de la început, de la momentul pretinderii, că din această sumă va da 2.000 EUR polițiștilor de la Auto, iar ceilalți 2.000 EUR vor fi dați procurorului care supraveghează activitatea acestora.
Și din succesiunea convorbirilor purtate de inculpat cu martorul denunțător, precum și din atitudinea inculpatului față de întrebările martorului denunțător se desprinde același lucru, respectiv la început îi spune că va recupera banii, "l-am presat pe ăsta să-mi aducă banii înapoi pentru că nici eu nu am de unde să-ți dau în momentul de față", iar la cererea denunțătorului de a se duce personal la cel căruia inculpatul i-ar fi dat banii, acesta din urmă se opune spunându-i că "eu am înțeles, dar nu vreau să, nu vreau să ajungem la alte nenorociri și la așa". Totodată, la întrebarea denunțătorului de la cine să-i recupereze, inițial inculpatul i-a răspuns "Deci nu pot să-ți dau, nu te trimit la, la pentru că nu pot O să-mi dea banii nicio problemă. O să-mi dea banii mie și eu îți dau banii ție", apoi inculpatul îl asigură pe denunțător că "i-am întrebat pe ăștia, au ridicat din umeri. O să mai fac alte săpături să încerc prin alte părțiSă mai sun niște ciori care umblă în anturajul ăla, ai înțeles? Și discutăm", pentru ca în data de 21.07.2009 să-i spună că "Nu e dusă din țară.am vorbit astăzi cu, și mi-a zis că nu E mașina lângă a lui, deci unde e mașina lui e și astalaltă. Nu știa exact sau nu a vrut să spună." și că banii dați de martorul denunțător " I-am dat tot la o și s-au dus în", răspuns ce l-a intrigat pe martorul denunțător "Cum la o i-am dat? parcă era procuror si cei de la a opta", aspect pe care inculpatul nu l-a contestat ci a răspuns "O să-ți spun eu, lasă. O să povestim mai mult, ne vedem la un șpriț și bem un șpriț. Și-ți povestesc eu. Greșeala mea. Ai înțeles? Eu, e greșeala mea, eu mi-o recuperez. -?".
2. În cursul lunii iunie 2008, prevalându-se de calitatea sa de angajat al Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule cunoscută de martorul denunțător, inculpatul a pretins și primit de la martorul denunțător suma de 2.500 EUR, pentru a facilita angajarea fiicei acestuia, martora în cadrul structurii susmenționate. Inculpatul i-a spus martorului denunțător că suma de bani va fi remisă persoanelor care vor fi implicate în angajarea fiicei sale, respectiv șefului de cadre al Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule și altor șefi ai săi, el urmând a fi remunerat separat pentru serviciul prestat.
După primirea banilor și promisiuni repetate de rezolvare a situației, inculpatul i-a comunicat martorului denunțător că urmează să se organizeze un concurs și care sunt actele necesare pentru înscriere, dosar întocmit și predat inculpatului pentru înscriere. Martora s-a prezentat la concurs, însă a fost scoasă afară din examen întrucât nu avea dosarul complet.
După mai multe insistențe din partea martorului denunțător, inculpatul a chemat-o pe martora în luna noiembrie 2008 pentru a susține "concursul" în vederea angajării, simulând organizarea acestuia într-un birou al direcției în cadrul căruia își desfășura activitatea și asigurând el însuși supravegherea unicei participante.
Inculpatul i-a dat martorei o serie de teste, iar în zilele următoare i-a comunicat tatălui acesteia că a luat examenul și că urmează să fie angajată.
Întrucât a trecut o perioadă de în care nu a mai fost contactat de inculpat, martorul denunțător l-a contactat moment în care acesta i-a comunicat că fiica sa a fost angajată. În luna februarie 2009 inculpatul i-a remis martorului denunțător un document intitulat dispoziție din cuprinsul căruia rezulta că, începând din 02.03.2009, fiica sa era numită agent principal în cadrul Biroului Secretariat, Documente și Relații Publice (fila 26 vol. 1 ) și i-a comunicat că este necesar să-și achiziționeze o uniformă de polițist. În acest scop, martorul - denunțător și fiica acestuia s-au deplasat împreună și cu inculpatul la un magazin situat în zona de Nord și au cumpărat o uniformă, folosind legitimația acestuia din urmă și achitând suma de aproximativ 600 de lei.
Ulterior, tot la cererea inculpatului, martorul-denunțător a deschis un cont pe numele fiicei sale, martora, la - Sucursala Universitate, cont care a început să fie creditat din luna aprilie 2009 până în luna iulie 2009 cu diverse sume de bani, respectiv 1217 lei, 1214 lei, 713 lei, 1615 lei, deși fiica sa nu mergea la serviciu. -i-se suspect acest lucru, martorul denunțător l-a întrebat pe inculpat care este situația fiicei sale, fiind asigurat că aceasta a fost angajată, urmând a se prezenta la serviciu "după ce se termină balamucul cu miniștrii de interne".
La insistențele denunțătorului, în cursul lunii iulie 2009, inculpatul i-a înmânat fiicei acestuia o cartelă de acces în sediul Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule (în cadrul căreia acesta era angajat), precum și o cheie de la biroul său, chemând-o la serviciu pe parcursul a două săptămâni. Întrucât fiica sa stătea doar în biroul inculpatului, primind lucrări de la acesta și fără a vorbi cu alte persoane, soția martorului-denunțător a avut îndoieli cu privire la veridicitatea afirmațiilor inculpatului și a făcut verificări la Serviciul Resurse Umane din cadrul Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule, aflând că fiica sa nu figurează în baza de date ca angajată a acestei instituții. Față de cele constatate, inculpatul a recunoscut că martora nu era în realitate angajată și a promis martorului-denunțător că-i va restitui suma de bani primită.
Banii au fost restituiți denunțătorului la data de 05.08.2009, prin intermediul unei persoane pe nume "", aspect surprins de organele de poliție în baza ordonanței din data de 05.08.2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București - confirmată prin încheierea Tribunalului București nr. 830/I/2009 și autorizația nr. 830/I/2009 emisă de aceeași instanță.
Situația de fapt a fost reținută din coroborarea declarațiilor martorului denunțător (file 29-35 și 65-66 ) cu declarațiile martorelor (file 39-42, 46-54 și 63-64 ) și (file 36-38, 43-45 și 61-62 ), declarații date în faza de urmărire penală și menținute în faza cercetării judecătorești, precum și cu procesul-verbal întocmit de lucrătorii din cadrul la momentul sesizării de către Serviciul Resurse Umane din cadrul Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule (file 22-24 vol. 1 ), cu copia procesului-verbal întocmit de insp. pr. la data de 03.08.2009 pentru retragerea, de la, a cartelei de acces în sediul Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule (fila 25 vol. 1 ), cu fotocopia dispoziție nr. SI 12/16.02.2009 privind numirea d-nei în funcția de agent principal în cadrul Biroului Secretariat, Documente și Relații Publice (fila 26 vol. 1 ), cu Ordinul de serviciu din 10.07.2009 pentru concediul de odihnă al numitei (fila 27 vol. 1 ), cu procesul - verbal de redare a convorbirilor purtate în mediul ambiental de cu numitul "" (fila 260 vol. III ), cu procesul-verbal întocmit de lucrătorii operativi care au supravegheat zona benzinăriei V situată pe-, Sector 3 la momentul întâlnirii dintre martorul și numitul "" și planșe foto anexe (file 57-60 vol. 1 ), cu extrasul de cont emis de pe numele (file 62-63 vol. 1 ), cu testele puse la dispoziție de martorul, pe care inculpatul i le-a dat fiicei sale, (file 64-67 vol. 1 ), cu adresa nr. 2256/01.09.2009 emisă de și acte anexe (file 69-89 vol. 1 ), cu procesele-verbale de redare a convorbirilor purtate de cu inculpatul (vol. 2 și 3 ).
Astfel, din depozițiile martorului-denunțător, date în faza de urmărire penală și menținute în faza cercetării judecătorești, rezultă că în cursul anului 2006, cu ocazia unei călătorii în Germania, l-a cunoscut pe inculpatul, agent de poliție în cadrul Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule și a rămas cu acesta în relații de prietenie. În cursul lunii iunie 2008, știind că inculpatul este șoferul comandantului instituției susmenționate, i-a solicitat sprijinul pentru angajarea în poliție a fiicei sale, iar acesta i-a pretins în acest scop suma de 2.500 de euro, afirmând că banii urmau a fi împărțiți între șeful de cadre al Direcției Regim Permise de Conducere și înmatriculări Vehicule și alte persoane pe care însă nu le-a nominalizat, însă el a înțeles că era vorba de șefi ai inculpatului.
A mai precizat martorul-denunțător că prin funcția deținută de inculpat (respectiv șofer al comandantului Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule) acesta i-a dat de înțeles că are influența și posibilitatea de aoa ngaja pe fiica sa, el fiind convins de acest lucru. Din acest motiv, în cursul lunii iunie 2008 s-a deplasat în zona unde locuia inculpatul (respectiv pe str. - -, lângă ) și i-a remis acestuia suma de bani solicitată pentru angajarea fiicei sale. Din acest moment și până în luna octombrie 2008 inculpatul 1-a amânat în repetate rânduri, afirmând că va rezolva situația fiicei sale.
Tot în luna octombrie 2008, întrucât fiica sa urma să participe la un concurs în vederea angajării în cadrul Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule, martorul-denunțător s-a întâlnit cu inculpatul și i-a înmânat dosarul de înscriere la concurs, acesta reiterând promisiunile făcute anterior. În ciuda acestor promisiuni, la data susținerii concursului, fiica sa a fost eliminată din examen, datorită neregularității unei diplome de absolvire a unui curs de calculatoare. Ulterior acestui incident, inculpatul i-a înmânat niște teste de examen pentru fiica sa, după care i-a comunicat că a fost angajată, iar în luna februarie 2009 i-a remis un document intitulat dispoziție din cuprinsul căruia rezulta că aceasta era angajată ca agent de poliție în cadrul Direcției Regim Permise de Conducere și înmatriculări Vehicule.
În primăvara anului 2009, la cererea inculpatului, s-a deplasat împreună cu acesta și cu fiica sa la un magazin situat în zona de Nord și au achiziționat o uniformă de polițist, achitând suma de aproximativ 600 de lei. Ulterior, tot la solicitarea inculpatului, a deschis un cont pe numele fiicei sale la - Sucursala Universitate, cont care a început să fie creditat din luna aprilie 2009 cu diverse sume de bani, deși fiica sa nu mergea la serviciu. -se de situația fiicei sale, martorul-denunțător a fost asigurat de inculpat că aceasta a fost angajată și că urmează să se prezinte la serviciu " după ce se termină balamucul cu miniștrii de interne ".
La începutul lunii iulie 2009, bănuind că ceva este în neregulă, i-a solicitat inculpatului să-l pună în legătură cu șeful Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule, pentru a verifica dacă fiica sa era într-adevăr angajată a acestei structuri. Inculpatul i-a comunicat atunci că fiica sa trebuie să înceapă serviciul de îndată, dându-i acesteia o cartelă de acces în instituție și cheia unui birou. de două săptămâni fiica sa a mers la serviciu, iar la finalul acestei perioade inculpatul i-a înmânat un ordin de serviciu în care se menționa că va intra în concediu de odihnă, urmând să revină la locul de muncă pe data de 27.07.2009. A mai precizat martorul că în timpul celor două săptămâni de serviciu, inculpatul nu-i permitea fiicei sale să intre în legătură cu alți colegi, afirmând că va fi tutorele ei pe o perioadă de 6 luni.
La data de 03.08.2009, inculpatul i-a spus că fiica sa nu a fost angajată, iar la insistențele sale a promis că-i va restitui suma de 2.500 de euro. În ziua de 05.08.2009 a fost contactat telefonic de un individ care s-a prezentat cu numele de "" (și care utiliza nr. de telefon 0765/506.405) și care a afirmat că are un plic pentru el din partea inculpatului, întâlnirea fiind stabilită la aceeași dată, la ora 15:00 în fața sediului BCR din zona.
Întâlnirea dintre martorul-denunțător și numitul "" a avut loc la data de 05.08,2009, aspect surprins de organele de poliție în baza ordonanței cu aceeași dată a Parchetului de pe lângă Tribunalul București, confirmată prin încheierea Tribunalului București nr. 830/I/2009.
Din procesul-verbal întocmit de lucrătorii operativi care au supravegheat zona benzinăriei V situată pe-, Sector 3 la momentul întâlnirii dintre martorul-denunțător și persoana care s-a prezentat cu numele de "" a rezultat că întâlnirea susmenționată a avut loc la data de 05.08.2009 în jurul orei 14:50, când martorul-denunțător s-a deplasat în incinta spălătoriei din benzinărie și a luat legătura cu un individ ce se afla lângă un autoturism marca Renault de culoare gri metalizat, cu nr. de înmatriculare 82.
Cei doi interlocutori au discutat aproximativ 3 minute, după care persoana sus descrisă a părăsit benzinăria deplasându-se în direcția, iar martorul-denunțător, având în mâna dreaptă un plic de culoare albă, s-a deplasat către un polițist din dispozitivul de supraveghere căruia i-a predat plicul, afirmând că în interiorul acestuia se află suma de 2.500 de euro, bani primiți de la persoana cu care s-a întâlnit. S-a procedat la verificarea conținutului acelui plic, în interiorul acestuia fiind găsite 5 bancnote de 500 de euro, cu seriile care rezultă din procesul-verbal și planșele foto anexe.
Potrivit procesului-verbal de redare a convorbirilor purtate în mediul ambiental de către martorul-denunțător cu numitul "" a rezultat că martorul a primit suma de 2.500 de euro, intermediarul rezumându-se la remiterea plicului pe care "l-a primit sigilat și l-a dat sigilat".
Aspectele relatate de martorul-denunțător sunt confirmate și de fiica acestuia, martora, care, prin declarațiile date atât în faza de urmărire penală, cât și în faza cercetării judecătorești, a arătat că în vara anului 2008 aflat de la tatăl său că acesta discutase cu un polițist pentru aoa ngaja în cadrul poliției, la Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule. Inițial, acest polițist trebuia să o informeze cu privire la data concursului de admitere în poliție și să o ajute la depunerea dosarului de participare. În vederea constituirii dosarului de participare la concursul care urma să aibă loc în luna noiembrie, tatăl său i-a dat acelui polițist mai multe documente, însă la data examenului a fost dată afară din sală datorită caracterului incomplet al dosarului său, din acesta lipsind o adeverință pe care tatăl său o dăduse respectivului.
Peste aproximativ 2-3 săptămâni, acel polițist a chemat-o să susțină un nou examen, la sediul Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule, prezentându-se cu numele de. A mai precizat martora că la data când l-a cunoscut pe inculpat, acesta a afirmat că este șoferul lui, șeful Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule, că îl cunoaște bine pe acesta și poate interveni pe lângă el pentru ca ea să fie angajată. Examenul a avut loc într-un birou în care nu se mai aflau alte persoane, iar inculpatul i-a dat un test, punând-o să răspundă la niște întrebări și să facă o serie de traduceri în și din limba engleză. Întrucât i s-a părut suspect modul de susținere a examenului, a vorbit cu tatăl său despre cele constatate și a aflat că îi solicitase suma de 2.500 EUR pentru aoa ngaja în poliție, bani pe care el i-a remis.
Din momentul susținerii acelui examen, nu a mai dat niciun semn până în luna februarie 2009, când l-a chemat pe tatăl său în parcarea Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule și i-a înmânat o dispoziție din care rezulta că începând cu data de 02.03.2009 era angajată ca agent de poliție în cadrul instituției susmenționate. în aceeași perioadă, tot la solicitarea inculpatului, și-a deschis un cont bancar la - Sucursala Universitate, cont care în perioada aprilie-iulie 2009 fost alimentat cu diverse sume de bani (de regulă 1.200 de lei), deși ea nu mergea la serviciu. După această etapa, inculpatul a însoțit-o în zona Gara de Nord la un magazin specializat în comercializarea uniformelor de polițist, loc de unde și-a cumpărat o astfel de uniformă pentru care a plătit suma de 600 de lei.
Tot în această perioadă, prin intermediul tatălui său, inculpatul i-a dat mai multe legi de învățat, spunându-i că urmează să meargă la Câmpina la cursuri de perfecționare, însă de fiecare dată plecarea era amânată, deși ea își făcea bagajele. Practic, inculpatul o suna chiar în ziua pretinsei plecări și o anunța că aceasta fusese amânată datorită unor motive de logistică.
Având în vedere aceste amânări repetate, în cursul lunii iulie 2009 tatăl său i-a cerut inculpatului să se deplaseze împreună la Serviciul Resurse Umane, pentru a verifica situația sa. Acesta a afirmat că nu are niciun rost această verificare și că oricum nu pot intra în clădirea instituției. Au revenit a doua zi pentru a face personal verificări, însă s-au întâlnit întâmplător cu inculpatul, acesta afirmând că urmează să înceapă serviciul în săptămâna următoare și reiterând aspectele legate de plecarea la Câmpina, care însă s-a amânat din nou.
Într-o zi de luni a lunii iulie, s-a prezentat la serviciu și a primit de la inculpat o cartelă de acces în instituție și cheia unui birou. A mers la serviciu de două săptămâni, perioadă în care stătea în biroul inculpatului și îi făcea lucrările, întocmind note către ambasade, în urma verificării permiselor de conducere ale cetățenilor străini stabiliți în străinătate. A mai arătat martora că nu era lăsată să iasă din birou, fiind însoțită de inculpat inclusiv la toaletă.
La finalul celor două săptămâni, inculpatul i-a lăsat pe birou un ordin de concediu emis pe numele ei, din cuprinsul acestuia rezultând că urma să intre în concediu de odihnă pe o perioadă de circa 10 zile. I s-a părut suspect acest lucru, întrucât din discuțiile cu un coleg de birou al inculpatului a aflat că pentru concediu este necesar un raport prealabil, ceea ce ea nu făcuse. Mai mult, inculpatul a afirmat că acest concediu este obligatoriu, deși același coleg îi spusese că așa ceva nu este posibil.
La expirarea concediului, când a mers la serviciu, inculpatul a trimis-o acasă și i-a spus din nou să se pregătească pentru plecarea la Câmpina. Tatăl său a devenit din nou suspicios și i-a cerut să vorbească cu șeful de la Resurse Umane, inculpatul afirmând că acesta îi va suna pentru a le confirma plecarea la instruire. Într-o zi de vineri, a primit un telefon de la un număr privat, bărbatul care sunase afirmând că se numește și că este șeful Serviciului Resurse Umane din cadrul Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule. Acesta i-a comunicat că "plecarea la Câmpina este sigură și va avea loc peste câteva zile" urmând ca pentru alte discuții să se întâlnească în cursul săptămânii următoare. Întrucât și această plecare a fost amânată, mama sa a sunat la Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule și a discutat chiar cu, șeful de la Resurse Umane, care nu părea însă a cunoaște situația ei.
Martora a arătat că în aceeași zi, folosindu-se de cartela de acces primită de la inculpat, a mers la Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule și a aflat că nu este angajata acestei instituții, predând cu aceeași ocazie cartela de acces și cheia de la birou. In prelabil, în cursul aceleiași zile, inculpatul însuși îi spusese adevărul privitor la situația sa.
Aspectele relatate de martorii și sunt confirmate și de martora, aceasta declarând că în toamna anului 2008 fiica sa și-a întocmit dosarul în vederea participării la un examen de angajare în cadrul poliției, la direcția de permise. A aflat atunci de la soțul său că acesta vorbise cu o persoană pe nume "", care urma să îi ajute în problema angajării fiicei lor. La acel examen fiica sa a fost dată afară din sală întrucât dosarul ei era incomplet, însă prin luna noiembrie, acel "" a chemat-o pentru a da un concurs, ocazie cu care a aflat că acesta este polițist și că lucra la direcția de permise, numindu-se. Le-a comunicat apoi că fiica lor fusese angajată și că urma să înceapă serviciul, iar la sfârșitul lunii februarie 2009 aceasta a primit un extras care atesta că a fost angajată ca agent de poliție la Direcția Permise începând cu data de 02.03.2009.
Martora a precizat că a mers cu soțul și fiica sa în zona de Nord de unde au cumpărat o uniformă de polițist, pentru care au plătit aproximativ 600 de lei, iar la solicitarea aceleiași persoane fiica sa și-a deschis un cont la pentru a i se vira salariul. Pe parcursul lunilor aprilie-iulie 2009 fiica sa a primit diverse sume de bani în acel cont (cam 1.200 de lei lunar), deși nu mergea la serviciu. A mai arătat martora că îi amâna și le spunea că fiica lor trebuie să meargă la cursuri la Câmpina, însă aceste plecări erau contramandate. La un moment dat, după numeroase astfel de amânări, soțul său i-a spus că îi dăduse susnumitului suma de 2.500 de euro pentru a-i ajuta cu angajarea fiicei lor, bani pe care acesta îi ceruse.
În luna iulie 2009, de două săptămâni, fiica sa a mers la serviciu, fiind chemată de, care i-a dat o cartelă de acces în instituție și cheia unui birou. Din discuțiile cu fiica sa a aflat că aceasta stătea la serviciu cam 2-3 ore, în care nu putea ieși din birou nici măcar la toaletă, fiind în permanență însoțită de inculpat. La finalul celor două săptămâni, acesta din urmă i-a dat fiicei sale un ordin de serviciu, spunându-i că este în concediu de odihnă.
În ziua de 31.07.2009, fiica sa a primit un telefon de la un anume "", care s-a prezentat drept șeful de la Resurse Umane și i-a comunicat că va pleca la Câmpina în data de 03.08.2009, spunându-i să fie prezentă la sediul Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule în ziua respectivă la ora 14:00, întrucât plecarea se va face din acel loc cu un autobuz al unității.
A luat legătura personal cu Dl. - șeful de la Resurse Umane al Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule, prezentându-i documentele pe care le deținea (respectiv extrasul care atesta angajarea fiicei sale și ordinul de concediu), acesta negând că ar fi sunat-o pe fiica sa în ziua de 31.07.2009 și spunându-i ca nu este angajată în cadrul instituției respective.
La începutul lunii august, după ce s-a aflat adevărul, soțul său a fost contactat de, acesta restituindu-i suma de 2.500 de euro printr-un intermediar.
Din adresa nr. 2256/01.09.2009 a SA - Sucursala Universitate rezultă că depunerile efectuate în contul deschis pe numele la datele de 14.04.2009, 14.05.2009, 30.06.2009 și 22.07.2009 au fost efectuate de inculpatul.
Aceleași împrejurări au rezultat și din cuprinsul convorbirilor interceptate și înregistrate în baza ordonanței din data de 17.06.2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București - confirmată prin încheierea Tribunalului București nr. 767/I/2009 și autorizația nr. 683/I/2009 emisă de aceeași instanță.
Din analiza conținutului acestor convorbiri a rezultat că la datele de 27.07.2009 ora 07:33 și 29.07.2009 ora 08:08, inculpatul (de la postul telefonic 0742/029.558 ) are o discuție telefonică cu (martorul-denunțător, aflat la postul telefonic cu nr. 0730/609.063 ) și îi promite acestuia că fiica sa urmează să plece la Câmpina "pentru reciclare", asigurându-l de angajarea acesteia și confirmând că lucrează în biroul lui. În discuțiile ulterioare inculpatul amână din nou plecarea la Câmpina a fiicei martorului-denunțător, afirmând că aceasta va avea loc luni (03.08), și nu miercuri așa cum spusese în convorbirile precedente "l-a sunat ăsta de la Resurse Umane că a sunat-o de dimineață pe și nu a răspuns la telefon. Să i se comunice că ea va intra în seria a doua, care se va prezenta de luni..deci de pe 3 până pe 28. Deci 4 săptămâni de școală la Câmpina". Martor - denuntător: "-, da. nu știu o să se ducă nevasta mea acum, dimineață, cu ea la Resurse Umane acolo, să vorbească". Inculpat: " nu are de ce să se mai ducă. Te-am anunțat eu deja, da? Deci luni, la ora 14:00 cu bagajele pe platoul interior, se urcă în autobuz și pleacă la Câmpina de pe 3 până pe 28. e pe postul de agent. Ce dracu e angajată acolo! Deci stă cuminte până luni, luni la ora 14:00 cu bagajele făcute se prezintă pe platou și pleacă la școală la Câmpina 4 săptămâni".
În aceeași zi, la orele 08:23 și respectiv 08:28, între cei doi are loc o nouă discuție telefonică, inculpatul reiterând promisiunile de plecare la Câmpina ale fiicei martorului-denunțător și încercând să-l convingă că aceasta este angajată în poliție, urmând să verifice împreună situația la Resurse Umane: Inculpat: ".Vineri la ora 10 nevasta ta cu și cu mine ne vedem jos în parcare, îi dau legitimația de serviciu, mergem la domnul să se lămurească cu toate problemele pe care le are de lămurit, după care luni să plece la Câmpina..Ne vedem vineri la ora 10.jos în parcare. Eu o iau de mânuță pe și pe soția ta, le duc sus la domnul la Resurse Umane, care se va ocupa să le răspundă la toate întrebările care le au, o să-i dau și legitimația că alea ți-am zis sunt la mine acasă. ";
La începutul lunii august 2009, discuțiile dintre inculpat și martorul-denunțător au ca principal obiect restituirea banilor remiși de acesta din urmă pentru angajarea fiicei sale. Astfel, pe parcursul discuțiilor purtate la datele de 03.08.2009 și 04.08.2009, inculpatul recunoaște că a primit banii și solicită înțelegere pentru a face rost de suma pe care trebuie să o restituie.
Pe parcursul acelorași discuții, martorul-denunțător îi spune inculpatului că aflase de mai multă vreme că fiica sa nu era angajată în realitate, iar inculpatul afirmă că a făcut demersuri pentru aoa ngaja, fiind la rândul său amânat de cei de la Resurse Umane. Inculpat: "Si eu m-am bazat pe cei de la Resurse Umane că și ăia mi-au zis: - domnule, da astăzi-mâine, azi-mâine, azi-mâine".
Fiind audiat cu privire la această faptă în faza de urmărire penală, inculpatul a negat comiterea infracțiunii, declarând că în cursul anului 2008 i-a dat martorului (tatăl lui ) un autoturism marca Ford, primind de la acesta suma de 2.500 de euro. Diferența de bani până la 7.500 de euro urma să o primească de la martor în, fără a stabili un termen în acest scop. Peste aproximativ două săptămâni, întrucât îi venise un prieten din, a luat mașina înapoi, urmând să restituie banii primiți în momentul în care va dispune de respectiva sumă. Acest lucru s-a întâmplat în luna august a anului curent.
În acest, întrucât aflase de pe internet că la locul său de muncă se scoseseră posturi la concurs, l-a rugat să o coordoneze pe fiica sa în întocmirea dosarului. A mai arătat inculpatul că din ceea ce știe el, până la momentul concursului, fiica lui nu a reușit să-și completeze dosarul cu toate actele și a fost respinsă, lucru care i-a fost reproșat de, acesta făcând în permanență presiuni asupra lui pentru angajarea fiicei sale.
În fața judecătorului, cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă, inculpatul a declarat că până la organizarea concursului, tatăl numitei l-a rugat să o primească pe aceasta în biroul lui, pentru a se familiariza cu activitățile ce se desfășurau la locul său de muncă. a venit la locul său de muncă o lună, aproximativ două, dar nu în fiecare zi, iar pentru ajutorul primit de la aceasta i-a dat diverse sume de bani (respectiv 10 milioane, 7 milioane, 12 milioane), poziție pe care și-a menținut-o și în faza cercetării judecătorești.
Apărările inculpatului sunt nefondate, fiind infirmate de probele administrate în cauză și analizate anterior, motiv pentru care au fost înlăturate, nefiind îndeplinite condițiile prev. de art. 69 Cod procedură penală pentru a fi reținute la stabilirea adevărului în cauză.
Astfel, din coroborarea tuturor probelor anterior analizate a rezultat că inculpatul l-a asigurat pe martorul, de mai multe ori, că fiica sa este angajată, vorbind despre salariul primit de aceasta, despre faptul că este colega lui de birou și despre plecarea acesteia la Câmpina la cursuri, perioadă în care va fi plătită mai puțin și la finalul căreia nu va mai lucra sub tutela lui. Mai mult, pe parcursul discuțiilor purtate cu martorul, inculpatul se prevalează permanent de numele șefului de la Resurse Umane, pentru a spori credibilitatea demersurilor sale și pentru a-i întări convingerea că angajarea fiicei lui a avut loc.
3. În cursul lunii martie 2008, prevalându-se de calitatea sa de angajat al poliției, inculpatul a pretins și primit de la martorul-denunțător suma de 1.500 de euro, pentru a facilita angajarea fiului acestuia - în cadrul structurii susmenționate. Inculpatul l-a asigurat pe martorul denunțător că suma de bani va fi remisă șefilor săi, pentru rezolvarea problemei angajării fiului.
După primirea banilor și amânări repetate, martorul-denunțător i-a solicitat inculpatului restituirea banilor, acesta afirmând că nu poate rezolva nimic și că va restitui banii după ce îi va recupera la rândul său de la "băieți", însă nici până în prezent, inculpatul nu a restituit suma de bani pretinsă și primită de la martorul denunțător.
Situația de fapt a fost reținută de instanță din declarațiile martorului-denunțător, date atât în faza de urmărire penală, cât și în faza cercetării judecătorești (file 90-93 vol. 1 și 67-68 ) coroborate cu declarațiile martorului, date în faza de urmărire penală (file 96-98 vol. 1 ), precum și cu procesele-verbale de redare a convorbirilor purtate de cu inculpatul și, în parte, cu declarațiile inculpatului.
Astfel, în declarațiile date în faza de urmărire penală și menținute în faza cercetării judecătorești, martorul - denunțător, a arătat că în cursul anului 2008, întrucât fiul său - dorea să se angajeze în cadrul Ministerului Administrației și Internelor, a început să se intereseze despre condițiile cerute, respectiv locurile scoase la concurs. A discutat în acest sens cu prieten, fiindu-i recomandat un agent de poliție pe nume, care i-ar fi putut oferi informații despre locul și timpul susținerii examenului, precum și despre condițiile cerute candidaților. A primit numărul de telefon al polițistului, respectiv 0742/029.558 și l-a contactat pe acesta la începutul lunii martie 2008.
S-a întâlnit cu polițistul în sediul unei instituții de pe str. - - (probabil Direcția de Pașapoarte), iar din discuțiile purtate a înțeles că acesta urma să-i comunice în util locurile disponibile și să-l ajute la constituirea dosarului necesar pentru angajarea fiului său în cadrul După câteva zile, a întocmit un dosar cu actele solicitate și i l-a dat inculpatului, acesta urmând să-l depună imediat ce apărea un post disponibil.
În perioada aprilie-mai 2008 fost contactat telefonic de, acesta afirmând că s-au scos posturi la concurs și solicitându-i să se întâlnească. S-au întâlnit tot la sediul de pe str. - -, iar inculpatul i-a spus că va face tot posibilul ca fiul său să fie angajat, însă pentru ca acesta să fie ajutat și angajarea să fie sigură i-a cerut suma de 1.500 EUR pentru a fi remisă șefilor săi. A mai arătat martorul că în ziua următoare s-a întâlnit cu inculpatul în sediul aceleiași instituții și i-a remis suma de bani pretinsă, urmând să fie sunat de acesta la momentul când vor fi scoase posturi la examen. Pe parcursul anilor 2008-2009 luat în mai multe rânduri legătura cu inculpatul, atât personal, cât și telefonic, însă acesta a amânat permanent promisiunea făcută.
Spre sfârșitul lunii mai 2009, i-a cerut inculpatului restituirea sumei primite, solicitare pe care i-a adresat-o la sediul Serviciului de Permise Auto din Pipera. A mai precizat martorul că în urma unei discuții telefonice, inculpatul i-a promis că îi va restitui banii în ziua de 27.08.2009, în jurul orei 15:00, în zona.
Martorul a declarat că inculpatul părea a deține o funcție destul de importantă în cadrul serviciului în care își desfășura activitatea, părând că știe foarte multă lume. A mai arătat că i-a remis inculpatului suma de 1.500 EUR la solicitarea acestuia, fiindu-i sugerat că acest lucru este necesar pentru ca angajarea fiului său să fie sigură, iar banii urmează să fie dați unor șefi ai săi.
Totodată, a precizat că a vorbit cu inculpatul și pentru cumnatul fiului său (martorul ), care dorea la rândul său să se angajeze în poliție, arătând că și acesta i-a dat suma de 1.500 EUR pentru angajare.
Martorul, prin declarațiile date în faza de urmărire penală, a confirmat acest lucru, afirmând că atât el, cât și, au dat câte 1.500 EUR inculpatului, pentru ca el și fiul primului să fie ajutați să se angajeze în cadrul poliției.
Declarațiile acestor martori sunt confirmate și de convorbirile telefonice pe care aceștia le-au avut cu inculpatul și care au fost interceptate și înregistrate în baza autorizației nr. 683/I/2009 emisă de Tribunalul București, precum și în baza ordonanței din data de 26.08.2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București - confirmată prin încheierea Tribunalului București nr. 905/I/2009 și a autorizației cu același număr emisă de această instanță.
Din analiza proceselor-verbale de redare a acestor convorbiri rezultă că la data de 01.07.2009, ora 15:12, inculpatul îl asigură în continuare pe martorul-denunțător de posibilitatea rezolvării situației fiului acestuia, spunându-i că în cursul aceleiași zile, pe site-ul poliției vor fi afișate posturile care urmează să fie scoase la concurs. Martor - denunțător: "Deci, după cum se vede, nu putem rezolva nimic". Inculpat: "Dacă dvs. ziceți că nu putem rezolva nimic.dacă eu vă spun că astăzi le bagă pe site.".
După aproximativ zece minute de la discuția precedentă, cei doi au o nouă convorbire telefonică, iar inculpatul îl lasă să înțeleagă pe denunțător că s-a interesat la persoana abilitată cu organizarea concursului, acesta urmând să aibă loc în perioada 20.07-07.08.2009. Inculpat: "Deci în perioada 20-31 se desfășoară vizita medicală cu toate alea, iar examenul propriu-zis este pe 04, pe 06 și pe 07". Martor - denunțător: "August?"
Într-o altă discuție din 07.08.2009, cei doi vorbesc despre restituirea unei sume de bani, inculpatul afirmând că va face demersuri pentru a recupera aceste sume de la cei cărora le-a remis la rândul lui pentru a-l sprijini în angajarea fiului denunțătorului. Inculpat: "Am vorbit cu băieții ce au să.ce datorii avem noi la dvs. ca să.așa.Să vedem săptămâna viitoare, luni- o rezolvăm. Ei zic totuși să vă uitați săptămâna viitoare, luni, că cică sunt 18 posturi care se la concurs".
La data de 27.08.2009 ora 19:18, martorul-denunțător îl contactează din nou pe inculpat, solicitându-i restituirea banilor sau măcar a unei părți din această sumă, banii fiindu-i necesari pentru nunta fiului său: Martor-denunțător: " la telefon! Domnule, mi-am reunit aici familia, au venit. E jale mare la mine aici, domnule. Nu puteți să faceți rost, domnule, mâine am nevoie de bani?". Inculpat: "Sub nicio formă. V-am spus că nu am de unde. Deci, dacă aș fi avut eu, cu cea mai mare plăcere, dar și eu la fel.". O nouă promisiune de restituire a banilor este făcută de inculpat la data de 01.09.2009, ora 16:06, însă nici de această dată nu-i restituie banii martorului denunțător.
4. În cursul lunilor aprilie-mai 2008, în urma unor discuții pe care le-a avut cu martorul, a aflat că acesta cunoaște un polițist pe nume care l-ar putea ajuta, facilitându-i înaintarea dosarului de concurs și furnizându-i alte detalii necesare angajării sale. Martorul i-a mai comunicat că îi dăduse polițistului suma de 1.500 EUR în schimbul ajutorului oferit fiului acestuia de a se angaja în poliție.
În luna mai 2008, dorind să se angajeze în poliție, martorul s-a dus împreună cu martorul la locul de muncă al inculpatului din Pipera și i-a dat la rândul său suma de 1.500 EUR, pentru ca în schimbul acestei sume de bani să-l ajute să se angajeze în cadrul poliției. A rămas ca inculpatul să-l sune când va apărea un post liber, acesta spunându-i totodată să-și pregătească documentele de participare la concurs și indicându-i o serie de legi pe care trebuie să le cunoască.
A mai precizat martorul denunțător că a ținut legătura cu agentul de poliție prin intermediul martorului (rudă prin alianță), iar datorită tergiversărilor repetate din partea inculpatului i-a spus acestuia din urmă să-i solicite restituirea banilor, lucru care însă nu s-a întâmplat.
Situația de fapt a fost reținută de instanță din declarațiile martorului-denunțător, date în faza de urmărire penală (file 96-98 vol. 1 ) coroborate cu declarațiile martorului, date atât în faza de urmărire penală, cât și în faza cercetării judecătorești (file 90-93 vol. 1 și 67-68 ), precum și cu procesele-verbale de redare a convorbirilor purtate de martorul cu inculpatul și, în parte, cu declarațiile inculpatului.
Astfel, din declarațiile martorului - denunțător, date în faza de urmărire penală a rezultat că îl cunoaște pe martorul din anul 1992, iar actualmente, prin căsătoria surorii sale, a devenit rudă prin alianță cu acesta. A mai precizat martorul că din anul 2008 dorește să se angajeze în poliție, cunoscând că și fiul lui, pe nume, dorește să se angajeze în cadrul acestei structuri. În cursul lunilor aprilie-mai 2008, în urma unor discuții pe care le-a avut cu, a înțeles că acesta cunoaște un polițist pe nume care l-ar putea ajuta, facilitându-i înaintarea dosarului de concurs și furnizându-i alte detalii necesare angajării sale.
A mai aflat de la că acesta îi dăduse polițistului suma de 1.500 de euro în schimbul ajutorului oferit fiului acestuia, iar în luna mai 2008 s-a dus împreună cu acesta la locul de muncă al inculpatului din Pipera și i-a dat la rândul său suma de 1.500 EUR. A rămas ca inculpatul să-l sune când va apărea un post liber, acesta spunându-i totodată să-și pregătească documentele de participare la concurs și indicându-i o serie de legi pe care trebuie să le cunoască.
Ulterior remiterii banilor a mai discutat o singură dată cu inculpatul, restul discuțiilor fiind purtate cu acesta de. Acesta din urmă îi spunea că nu știe nimic despre apariția posturilor și că ține legătura cu.
Având în vedere tergiversările inculpatului și refuzul acestuia de a le restitui banii, atât el, cât și, au sesizat organele judiciare.
Declarația acestui martor s-a coroborat cu declarația martorului, acesta confirmând că l-a pus pe inculpat în legătură cu, iar acesta din urmă i-a remis inculpatului suma de 1.500 EUR pentru a-l ajuta să se angajeze în cadrul poliției. În plus, pe parcursul discuțiilor telefonice cu inculpatul, martorul-denunțător îi vorbește acestuia și de, iar acesta confirmă că îl cunoaște și își manifestă regretul față de "copiii ăștia".
Aceleași aspecte au rezultat și din procesul-verbal de redare a convorbirilor purtate de inculpat cu martorul-denunțător. Astfel, la data de 08.09.2009, la ora 17:20 inculpatul de la postul telefonic - este contactat de, aflat la postul telefonic -, cei doi discutând despre restituirea banilor, atât martorului, cât și martorului.
Fiind audiat în faza de urmărire penală cu privire la denunțurile formulate de martorii denunțători și, inculpatul a negat comiterea faptelor, declarând că și sunt cumnați, iar el este amic cu tatăl acestuia din urmă, căruia i-a solicitat suma de 3.000 EUR cu titlu de împrumut, urmând să-i returneze banii în momentul în care va avea posibilitatea.
A mai arătat inculpatul că, din cunoștințele sale, și au văzut pe internet posturile scoase la concurs (la poliție) și au avut intenția de a se înscrie, fiind însă respinși din cauza unor probleme medicale. Cu privire la banii primiți de la, inculpatul a declarat că aceștia urmau a fi rambursați, fiind primiți întrucât avea nevoie de ajutor ca să-și plătească datoriile la bănci.
În fața judecătorului, cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă, inculpatul și-a menținut poziția privind primirea de la a unui împrumut în cuantum de 3.000 de euro, negând însă că i-ar fi promis acestuia sau lui că le va facilita angajarea în poliție. A precizat inculpatul că i-a explicat lui că este doar șofer și că nu are atribuții în legătură cu concursul de admitere în poliție, sfătuindu-i să urmărească informațiile pe site-ul instituției, poziție pe care și-a menținut-o și în faza cercetării judecătorești cu ocazia audierii sale.
Nici această apărare a inculpatului nu fost primită, întrucât din probele administrate în cauza și analizate anterior, a rezultat scopul în care inculpatul a pretins si primit banii de la cei doi martori-denunțători, respectiv în vederea facilitării angajării în cadrul poliției și nu ca împrumut, astfel că susținerea inculpatului nu se coroborează cu alte fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probator așa cum prevede disp. art. 69 Cod procedură penală pentru a putea fi avute în vedere la stabilirea adevărului.
La încadrarea în drept a faptelor reținute în sarcina inculpatului, instanța a avut în vedere următoarele considerente:
În cazul primelor trei fapte reținute în sarcina inculpatului, fapte descrise la punctele 1-3 de la situația de fapt, elementul material al infracțiunii constă în pretinderea de către inculpat și primirea diverselor sume de bani, respectiv 4000 EUR de la martorul denunțător -, 2500 EUR de la martorul denunțător și 1500 EUR de la martorul denunțător, iar în cazul celei de-a patra faptă, descrisă la punctul 4 de la situația de fapt, elementul material al infracțiunii constă în primirea de către inculpat a sumei de 1500 EUR de la martorul denunțător.
În activitatea infracțională desfășurată, inculpatul, profitând și de calitatea sa de polițist, a lăsat să se creadă, față de martorii denunțători, că are influență asupra unor funcționari care puteau să-i ajute să-și rezolve diverse probleme. Astfel, pe martorul denunțător - l-a asigurat că banii vor ajunge la polițiștii de la Auto și la procurorul care-i supraveghează pentru a-i recupera autoturismul, ulterior, într-o convorbire telefonică, a făcut vorbire de procurorul, martorului i-a spus că suma de bani va fi remisă persoanelor ce vor fi implicate în angajarea fiicei sale, respectiv șefului de cadre al Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule și altor șefi ai săi, el urmând a fi remunerat separat pentru serviciul prestat, iar ulterior, în convorbirile telefonice purtate de inculpat cu martorul denunțător, inculpatul a făcut referire la o anumită persoană, numitul "" de la cadre, martorilor și le-a spus că banii urmează a fi remiși șefilor săi pentru a le facilita angajarea fiului, respectiv angajarea sa în cadrul poliției.
Deși la momentul pretinderii, respectiv primirii sumelor de bani de la martorii denunțători, inculpatul nu a precizat în mod concret numele persoanei sau persoanelor asupra căreia/cărora pretindea că are influență, este suficientă împrejurarea că acestea au fost determinate prin calitatea lor, respectiv "polițiști de la Auto și procurorul care îi supraveghează", "șefului de cadre al Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule și altor șefi ai săi", "șefilor săi pentru a le facilita angajarea". Această împrejurare fiind suficientă pentru a-i determina pe martorii denunțători să-i remită sumele de bani, astfel cum rezultă și din declarațiile acestora.
În ceea ce privește apărarea inculpatului, în sensul că nu avea cum să intervină în angajarea unei persoane în cadrul poliției întrucât angajarea se face numai prin concurs, Tribunalul a reținut că niciunul dintre martorii denunțători care au cumpărat influența nu au avut reprezentarea că vor fi angajați, ei sau copii lor, fără concurs. Chiar inculpatul le-a spus că urmează să se prezinte la concurs, ce acte trebuie să conțină dosarul de înscriere și chiar ce să învețe. Astfel, din declarațiile acestora a rezultat că inculpatul trebuia să-i anunțe data organizării concursului în vederea angajării și să intervină pe lângă șefii lui de la cadre pentru a facilita angajarea.
Actele pentru care inculpatul a promis martorilor denunțători că va interveni pe lângă respectivi funcționari, intrau în atribuțiile de serviciu ale acestora. Astfel, polițiștii de la furturi auto au ca atribuție de serviciu identificarea autoturismelor furate, nerestituite la termen în cazul închirierii sau deținerii cu un alt titlu al unui autoturism aparținând altei persoane. Faptul că martorul denunțător nu reclamase la poliție pierderea posesiei autoturismului nu are relevanță, întrucât și după identificarea autoturismului avea posibilitatea să formuleze plângere. "Șeful de la cadre", precum și "șefii inculpatului" (este de remarcat faptul că martorii denunțători aveau cunoștință de faptul că inculpatul este șoferul "comandantului unității") aveau în atribuții organizarea concursurilor și angajarea de personal în cadrul unității.
În atare situație s-a constatat că inculpatul a pretins și primit, respectiv primit anumite sume de bani, lăsând pe martorii denunțători să creadă că are influență asupra unor funcționari pentru a-i determina să facă anumite acte ce intră în atribuțiile lor de serviciu.
Sub aspectul laturii subiective, instanța a reținut că inculpatul a acționat cu vinovăție sub forma intenției directe, acesta prevăzând și urmărind rezultatul faptelor sale.
Față de considerentele reținute anterior sub aspectul încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului, Tribunalul a respins ca neîntemeiată cererea formulată de inculpat prin apărător privind schimbarea încadrării juridice din 4 infracțiuni prev. de art. 257 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 modificată în infracțiunea de înșelăciune în formă continuată prev. de art. 215 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.
Deși în cazul faptei săvârșite față de martorul denunțător, activitatea inculpatului desfășurată ulterior momentului pretinderii și primirii sumei de 2500 EUR, s-ar putea circumscrie infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal, Tribunalul a apreciat că nu se poate reține această infracțiune deoarece intenția inculpatului, ulterior săvârșirii faptei de trafic de influență, a fost de a ascunde față de martorul denunțător pentru cât mai mult săvârșirea infracțiunii de trafic de influență și nu de a induce în eroare pe acesta în scopul obținerii unui folos material injust. Consumarea infracțiunii de trafic de influență s-a produs la momentul pretinderii și primirii sumei de bani, iar ulterior acestui moment inculpatul nu a mai obținut nici un folos material injust, ba chiar i-a achitat fiicei martorului denunțător anumite sume de bani, prin acele depuneri în cont, astfel că nu poate fi vorba de infracțiunea de înșelăciune atât cât nu avem intenția de a înșela, nu avem folosul material injust și nu avem paguba, esențiale, în cazul acestei infracțiuni.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, criticând soluția instanței de fond pentru două motive:
1 - Greșita încadrare juridică dată faptelor.
2 - Greșita aplicare a sporului de contopire de 6 luni, indiferent de încadrarea juridică a faptelor.
În dezvoltarea motivelor de apel, inculpatul prin apărător, arată că se impune, în baza art. 334 Cod procedură penală, schimbarea încadrării juridice din art. 257 Cod penal rap. la art. 6 din l nr. 78/2000 (patru fapte), toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal în art. 215 alin. 1 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, având în vedere modalitatea în care inculpatul a solicitat și obținut sumele de bani, cu ce titlu și care a fost poziția subiectivă a sa în raport de părțile vătămate și care a fost convingerea acestor persoane, raportat la sarcinile pe care inculpatul s-a oferit să le facă.
În ceea ce privește pe partea vătămată, arată că situația de fapt, care rezultă din convorbirile dintre inculpat și partea vătămată, nu are nici o legătură cu pretinderea de către inculpat a unei sume de bani ce urma să fie predată unei persoane anume.
Privind pe numitul, instanța de fond consideră că inculpatul se face vinovat de înșelăciune, însă se face vinovat de trafic de influență, în considerarea faptului că, în momentul pretinderii sumei de bani, inculpatul a lăsat impresia părții vătămate că va interveni pe lângă alte persoane.
În ceea ce privește pe numitul, din discuțiile purtate nu a rezultat că inculpatul i-ar fi promis că va rezolva o angajare a fiului acestuia, promisiunea fiind de a informa și a ajuta în a depune dosarul pentru susținerea examenului.
În dezvoltarea celui de-al doilea motiv de apel, inculpatul solicită reevaluarea cuantumului și a modalității de executare a pedepsei, având în vedere perioada mare de activitate profesională de 20 ani, calificativele deosebite obținute în muncă, ajungând la gradul cel mai înalt profesional, buna sa credință în recuperarea prejudiciului, este căsătorit și are 1 copil minor în întreținere.
Față de toate aceste împrejurări, se apreciază că se impune înlăturarea sporului de 6 luni, indiferent de încadrarea juridică și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Verificând sentința atacată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, Curtea constată următoarele:
În ceea ce privește primul motiv de apel - referitor la schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art.215 alin.1, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal - se constată că instanța de fond a făcut o amplă și corectă motivare a încadrării juridice dată faptelor.
Fără a relua - în totalitate - considerentele care au stat la baza încadrării juridice, considerate de instanța de apel ca fiind corecte, se poate sublinia faptul că inculpatul a pretins și primit suma de bani, lăsând să se creadă, față de martorii denunțători, că are influență asupra unor funcționari, a căror calitate a fost determinată de către inculpat și, astfel, martorii denunțători au fost convinși că problemele lor vor fi rezolvate favorabil, în acest mod.
Mai trebuie menționat că, actele pentru care inculpatul a promis martorilor denunțători, că va interveni pe lângă funcționari, intrau în atribuțiile de serviciu ale acestora.
Constatând că încadrarea juridică dată faptelor este corectă, urmează să se mențină această încadrare și, în această situație, se apreciază că nu mai are relevanță dacă se creează o situație mai grea prin cererea de schimbare de încadrare formulată de inculpat, întrucât, numai în condițiile în care s-ar fi constatat o altă încadrare juridică, s-ar fi pus această problemă.
C de-al doilea motiv de apel, privind individualizarea pedepselor, respectiv înlăturarea sporului de contopire și schimbarea modalității de executare, este - de asemenea - neîntemeiat.
Instanța de fond a individualizat corect pedepse pentru fiecare faptă, aplicând criteriile prevăzute de art.72 Cod penal și pentru realizarea scopului prevăzut la art.52 Cod penal, a aplicat sporul de contopire de 6 luni, care are rolul de a descuraja comiterea unui număr mare de fapte de același gen, care tocmai prin numărul lor atrag - în mod corespunzător - o pedeapsă mai grea.
Constatând că sporul de contopire a fost corect aplicat, solicitarea de aplicare a dispozițiilor art.861Cod penal, privind modalitatea de executare, nu mai poate fi analizată, pedeapsa rezultantă fiind mai mare de 3 ani închisoare.
Pe parcursul judecății, inculpatul a restituit martorului suma de 1500 euro și martorului suma de 1500 euro, astfel că, pe acest aspect, pentru a constat restituirea acestor sume, se va admite apelul declarat de inculpat.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Va menține starea de arest a inculpatului și va deduce prevenția de la 10.09.2009 la zi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.1086/03.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
Desființează în parte sentința și rejudecând, în fond:
Constată că inculpatul a restituit martorului suma de 1500 Euro și martorului suma de 1500 Euro.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Menține starea de arest a inculpatului.
Deduce prevenția de la 10.09.2009 la zi.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
---
RED. -
DACT. /18.03.2010.
Ex. 3
Red. / Tribunalul București - Secția I Penală
Președinte:Vasile BăjanJudecători:Vasile Băjan, Damian Dolache
