Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 362/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 362
Ședința publică de la 08 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 2: Elena Scriminți
JUDECĂTOR 3: Mihaela Chirilă
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursurilor penale, avand ca obiect "mentinere masura de arestare preventiva, declarate deinculpatii:, fiul lui si, nascut la 28.04.1958, fiul lui G si, nascut la 08.05.1989, fiul lui si, nascut la 23.11.1967, fiul lui G si, nascut la 16.01.1980 și, fiul lui si, nascut la 13.03.1943 - detinuți in Penitenciarul Vaslui, impotriva incheierii de sedinta din 03.06.2009 pronuntata de Tribunalul Vaslui in dosarul penal nr-.
La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta inculpatii recurenti, și G asistati de avocat - aparator desemnat din oficiu de catre Baroul d e Avocati I, cu delegatie la dosar.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;
Interpelati fiind de catre instanta, toți inculpatii sustin că nu doresc sa-si angajeze aparatori, sunt de acord să fie asistati de aparatorul desemnat din oficiu de catre Baroul d e Avocati I, isi mentin recursurile declarate si nu mai au cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in sustinerea recursurilor formulate.
Avocat avand cuvantul pentru cei 5 inculpati, solicita admiterea recursului, casarea incheierii recurate si a se dispune judecarea inculpatilor in stare de libertate intrucat acestia sustin că nu se fac vinovati de savarsirea infractiunile puse in sarcina lor.
Consideră că, timp de 1 an de zile nu s-a dovedit ca ei au savarsit infractiunile de care sunt acuzati, nimeni nu s-a uitat in acest dosar, o parte din inculpati au fost pusi in libertate. Consideră inculpatii prezenti astazi in fața instantei, că adevaratii vinovati, patronii care au inselat băncile respective sunt liberi, ei nu au avut nici o legatura cu acele acte de la bănci, au muncit cu contract de muncă, fiind cărăuși la firmele respective. le solicita sa se ducă să care sau să aducă marfa. La dosar exista o expertiză din care rezultă că nu sunt vinovati.
A inteles de la inculpati că, patronul este retinut in pentru diverse infractiuni.
Solicita admiterea recursului, casarea incheierii recurate, revocarea masurii arestarii preventive si a se dispune punerea lor in libertate, dându-le astfel posibilitatea de a aduce dovezi la dosar, in sustinerea nevinovatiei lor.
Reprezentantul Ministerului Public avand cuvantul, arată că, nu se poate retine că au fost reținuți timp de 1 an de zile fără ca cineva să nu studieze dosarul. Consideră că dosarul a fost studiat, analizat in mod temeinic, de fiecare dată respingerea recursurilor a avut in vedere fundamentul probator.
Apreciază că la acest moment nu s-a modificat cu nimic situatia inculpatilor, astfel incat solicita respingerea recursurilor ca fiind nefondate și a se mentine in continuare starea de arest preventiv a acestora.
Luand din nou cuvantul avocat sustine că, i s-a adus la cunoștință de catre inculpați faptul că, la dosar, de multe ori a fost procedura viciata, dar instanta nu a tinut cont de acest aspect, lucru pe care il considera foarte grav. Pentru aceste motive solicita a fi lasati in libertate.
Avand ultimul cuvant inculpatul recurent solicita admiterea recursului și a se dispune judecarea sa in stare de libertate pentru a aduce in dovedirea nevinovatiei sale, se consideră nevinovat, a fost doar un simplu sofer, are varsta de 51 de ani, unii inculpati au fost eliberati, iar despre el se sustine ca prezinta pericol social, dar nu vede care ar fi acest pericol. de la inceputul judecarii acestui proces, in acest dosar au fost vicii de procedura, dar nu s-a tinut cont de ele.
Avand ultimul cuvant inculpatul recurent solicita admiterea recursului si a se dispune judecarea sa in stare de libertate, doreste un proces echitabil la fel cum au avut cei care sunt in stare de libertate, au fost audiati mai multi martori, acestia nu l-au indicat pe el ca fiind autorul infractiunilor. El a fost un simplu muncitor.
Avand ultimul cuvant inculpatul recurent solicita admiterea recursului si a se dispune punerea sa in libertate. Consideră că in cauză au aparut elemente noi, sunt foarte multe declaratii ale martorilor - care nu-i indică pe ei ca fiind autorii acestor infractini, sunt circa 40 de martori care au fost audiati in cauză, nu i-a recunoscut nimeni nici măcar ca fiind cărăuși. Inca de la inceput au contestat interceptarile telefonice. Sunt impiedicati să facă dovezi la dosar. Solicita a fi judecati in stare de libertate pentru a aduce probe in sustinerea nevinovatiei sale, martori, filmări. In Cartea de Muncă are trecut 14 ani de muncă, a plătit taxe si impozite la stat. Are cunostință că, patronul a fugit in, unde a fost retinut pentru posesie de droguri.
Avand ultimul cuvant inculpatul recurent G sustine că are varsta de 67 de ani, are boli cronice, nu are cum să prezinte un pericol social la varsta asta. Solicita a se dispune judecarea sa in stare de libertate, el nu a facut decat sa colaboreze cu -, trebuia sa asculte ordinele pe care le primea de la acesta, el nu a primit nici un fel de marfă. Limitele de pedeapsă, 10-20 de ani, i se pare foarte mult, pentru el asta ar insemna sa fie condamnat la moarte.
Avand ultimul cuvant inculpatul recurent sustine că, instanta de fond ține mai mult cu Parchetul. A depus la dosar un contract de muncă, a fost taximetrist, dar nimeni nu ia in considerare probele administrate la dosar. Considera ca este arestat degeaba, este nevinovat. Solicita admiterea recursului si a se dispune a fi judecat in stare de libertate.
Declarand inchise dezbaterile, instanta lasa cauza in pronuntare.
Ulterior deliberarii,
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului penal de față;
Prin încheierea de ședință din 03 iunie 2009 Tribunalului Vasluis -a dispus:
"Constată că măsura arestării preventive luată față de inculpații, -, G și - prin Încheierea Nr. 31 din 14.08.2008 a Tribunalului Vaslui, în baza căreia s-au emis mandatele de arestare preventivă nr. 39/U, 40/U, 43/U, 44/U și 46/U din 14.08.2008, este legală și temeinică.
În baza disp. art. 300 ind. 2 rap. la art. 160 ind. "b" alin 3 Cod procedură penală, menține măsura arestării preventive a inculpaților:, -, G și -".
Tribunalul Vasluia reținut:
"Verificînd, din oficiu, conform disp. art. 300 ind. 2 Cod procedură penală rap. la art. 160 ind. b alin. 1 Cod procedură penală, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată împotriva inculpaților, -, G și -, și analizând și cererile formulate de inculpați cu privire la înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, sau localitatea - în cazul inculpatului -, precum și cererea inculpatului - de revocare a măsurii arestării preventive, instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților, -, G și - nu s-au schimbat cu nimic, ele subzistă și impun, în continuare, privarea de libertate a celor cinci inculpați menționați.
în continuare condițiile prevăzute de art. 143 și art. 148 lit. "f" Cod procedură penală, întrucât există probe și indicii temeinice că inculpații au comis faptele pentru care au fost trimiși în judecată, legea prevede pentru infracțiunile reținute în sarcina lor pedepse cu închisoarea mai mari de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Cu referire la inculpatul, tribunalul reține că este incident, în continuare, cazul prevăzut de lit. "d" a art. 148 Cod procedură penală având în vedere că, din fișa de cazier judiciar aflată la fila 113 din vol. IV al dosarului de instanță, rezultă că acesta este cercetat într-un alt dosar pentru comiterea unor fapte similare celor din cauza de față.
Cu privire la pericolul pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpaților - condiție a arestării preventive prevăzută de disp. art. 148 lit. "f" Cod procedură penală - instanța apreciază că acest pericol derivă din natura infracțiunilor cercetate, din multitudinea de acte materiale, din numărul mare de părți vătămate și cuantumul prejudiciului, din tactica minuțioasă in care a fost închegat grupul infracțional.
De asemenea, pericolul social potențial se apreciază în raport de natura faptelor presupus a fi săvârșite de către acești inculpați, caracterul continuat al faptelor, perioada mare de timp în care inculpații și-au desfășurat activitatea infracțională, reacția opiniei publice, rezonanța faptelor comise.
Pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților este de actualitate și la acest moment procesual, fiind relevat de gravitatea faptelor pentru care inculpații sunt cercetați, modalitatea în care se reține că ar fi acționat, importanța valorilor sociale ocrotite de lege, impactul negativ pe care l-ar avea lăsarea în libertate a inculpaților - este vorba despre sentimentul de insecuritate socială cu consecința pierderii încrederii în sistemul judiciar, slăbind autoritatea legii în sensul respectului față de aceasta, pe de o parte, și al fermității aplicării ei, pe de altă parte.
În considerarea celor arătate nu se poate aprecia că măsura arestării preventive a depășit termenul rezonabil sau că impactul social negativ al faptelor presupus a fi comise de către cei cinci inculpați s-ar fi atenuat odată cu timpul scurs de la arestarea inculpaților. Instanța are în vedere în acest sens și faptul că prezenta cauză are un grad ridicat de complexitate - tocmai în raport de natura faptelor reținute în sarcina inculpaților, de numărul inculpaților și al părților civile, de necesitatea de a lămuri cauza sub toate aspectele de fapt și de a furniza atât apărării cât și acuzării ocazia de a prezenta mijloacele de probă pe care le consideră necesare - și apreciază că nu au existat perioade de stagnare a cercetării judecătorești.
Cu privire la apărările inculpaților în sensul că prin judecarea lor în stare de arest preventiv nu au posibilitatea de a se apăra sau de a-și propune probe, Tribunalul reține că măsura arestării preventive este o restrângere a libertății persoanei recunoscută de în scopul bunei desfășurări a procesului penal, subsumată însă respectării riguroase a garanțiilor procesuale recunoscute persoanei acuzate. Luarea unei astfel de măsuri față de o persoană nu este echivalentă cu încălcarea prezumției de nevinovăție, persoana arestată având aceleași drepturi procesuale ca și o persoană cercetată în stare de libertate, nefiindu-i încălcat în nici un fel dreptul la apărare, având posibilitatea de a-și administra probe în dovedirea nevinovăției chiar dacă se află în stare de arest preventiv. În jurisprudența Curții (, 28 octombrie 1994, Murray c- ), se apreciază că faptele ce au dat naștere la bănuielile în legătură cu săvârșirea unei fapte incriminate de normele interne nu trebuie să fie de același nivel cu cele necesare pentru justificarea unei condamnări sau chiar pentru a fundamenta o anumită acuzație. De altfel, inculpații au invocat permanent imposibilitatea lor de a se apăra în stare de arest preventiv însă, pentru motivele mai sus arătate, instanța constată că aceste susțineri sunt neîntemeiate.
Stabilirea vinovăției sau nevinovăției inculpaților urmează a se face, desigur, numai în urma efectuării cercetării judecătoreșt, însă probațiunea administrată în faza urmăririi penale, dar și în faza cercetării judecătorești (audierea unor martori din lucrări) pune în evidență existența unor indicii temeinice în sensul art. 143 Cod procedură penală care justifică luarea și menținerea măsurii arestării preventive față de inculpații, -, G și -.
Faptul că unul dintre martorii audiați la termenul de azi - - și-a schimbat declarația dată în cursul urmăririi penale, în sensul că nu a mai recunoscut nici unul dintre inculpații prezenți în instanță, susținând chiar că nu-și recunoaște nici unele dintre semnăturile de pe procesele-verbale întocmite la urmărirea penală cu prilejul efectuării recunoașterii după fotografii, nu este de natură să conducă la ideea că temeiurile care au determinat arestarea sau situația de fapt s-au modificat în vreun fel - astfel cum au susținut unii dintre inculpați - întrucât instanța analizează incidența dispozițiilor art. 143 Cod procedură penală în contextul întregului material probatoriu administrat în cauză până la acest moment.
De asemenea, nici problemele familiale invocate în apărare de inculpatul - și nici cele de sănătate invocate de inculpatul G nu pot conduce la punerea în libertate a celor doi inculpați. În ipoteza în care s-ar constata, pe baza actelor medicale, că inculpatul suferă de o boală ce nu poate fi tratată în rețeaua, acesta are posibilitatea de a se adresa administrației locului de detenție pentru a se face aplicarea dispozițiilor art. 139 ind 1 Cod procedură penală.
Cum până în prezent nu au intervenit elemente concludente pe baza cărora să se constate diminuarea caracterului solid al indiciilor temeinice cerute de art. 143 Cod procedură penală sau că lăsarea în libertate a inculpaților, -, G și - nu mai prezintă pericol concret pentru ordinea publică și apreciind că în interesul bunei desfășurări a procesului penal este necesară privarea, în continuare, a susnumiților, tribunalul va constata legală și temeinică măsura arestării preventive dispusă în cauză față de inculpații, -, G și -, măsură pe care o va menține și care va fi verificată, sub aspectul legalității și al temeiniciei, în termenul prevăzut de disp. art. 160 ind. b alin. 1 Cod procedură penală".
În termen legal inculpații, -, -, au recurat încheierea de ședință sus-menționată, solicitând judecarea în stare de libertate,invocând aspecte de interpretare probatorie, faptul că nu au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, iar perioada arestului preventiv este mare - de 1 an; pentru egalitatea de tratament cu un alt coinculpat -.
Examinând legalitatea și temeinicia încheierii de ședință recurate prin prisma motivelor invocate, al limitelor procesuale conferite de dispozițiile legale, cât și raportat la actele și lucrările dosarului - instanța de recurs constată următoarele:
Inculpații sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, spălare de bani,constituire de grup infracțional organizat, iar instanța de fond a raportat și evaluat corespunzător probele administrate până la acest moment procesual, prin prisma subzistenței temeiurilor inițiale ale măsurii arestării preventive față de fiecare inculpat în parte.
Aceste temeiuri au vizat, pe lângă natura infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații și pericolul social concret pe care l-ar prezenta fiecare dintre inculpați dacă ar fi judecați în stare de libertate.
Gradul de pericol social a fost reprezentat prin multitudinea actelor materiale infracționale săvârșite de fiecare inculpat în parte, valoarea socială lezată, prejudiciul creat părților vătămate, sentimentul de insecuritate socială creat de inculpați prin modul de acțiune și continuitatea actelor materiale ilicite.
S-a reținut la acest moment procesual, probele nefiind finalizate a fi nemijlocit administrate că, pericolul social conturat este unul de actualitate, că nu s-au modificat temeiurile inițiale ale arestului preventiv, încât să se justifice judecarea inculpaților în stare de libertate.
Motivele de recurs invocate de fiecare inculpat în parte nu sunt fondate: aprecierea probelor administrate la acest moment procesual s-a raportat doar la temeiurile ce au impus măsura arestării preventive a acestora, și nu la stabilirea gradului de vinovăție; iar perioada arestărilor preventive nu a depășit durata rezonabilă impusă de jurisprudența
Durata rezonabilă s-a apreciat în cauză prin prisma probelor administrate raportat la faptele presupus a fi săvârșite de fiecare inculpat în parte, concretizându-se că acestea sunt fapte incriminate de legea internă și au conturat indicii temeinice în sensul dispozițiilor art. 143 Cod procedură penală al măsurii arestării preventive a inculpaților, cât și raportat la pericolul social concret subzistent și la acest moment procesual, în sensul dispozițiilor art. 148 lit. "f" Cod procedură penală, la realizarea scopului unei bune desfășurări a procesului penal.
Prin prisma acestor argumente de fapt și drept constatând nefondate motivele de recurs formulate de fiecare inculpat în parte, în baza dispozițiilor art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală vor fi respinse recursurile inculpaților.
Vor fi obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpații:, -, - și -. G - deținuți în Penitenciarul Vaslui, împotriva încheierii de ședință din 03 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr-, încheiere pe care o menține.
Obligă pe recurenți să plătească statului suma de câte 150 lei fiecare cheltuieli judiciare, din care câte 100 lei fiecare, onorariu apărător din oficiu suportat din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.06.2009.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:
19.06.2009
2 ex.-
Președinte:Otilia SusanuJudecători:Otilia Susanu, Elena Scriminți, Mihaela Chirilă
