Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 364/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 2068/2/2009
524/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 364
Ședința publică din data de 11 martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Bădescu Liliana
JUDECĂTOR 2: Cîrstoiu Veronica
JUDECĂTOR 3: Dumitrașcu Sofica
GREFIER: G -
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurentul-inculpat împotriva Încheierii de ședință din data de 16.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest și asistat de apărător din oficiu, cu delegația nr. -/11.03.2009 depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat solicită admiterea recursului formulat împotriva Încheierii de ședință din data de 16.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I penală în dosarul nr-, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea inculpatului în stare de judecată, considerând Încheierea Tribunalului București ca fiind nelegală și netemeinică având în vedere că inculpatul a recunoscut fapta, are o vârstă fragedă, are o diplomă de școală profesională putându-se reintegra în societate.
Reprezentanta Ministerului Public formulează concluzii de respingere a recursului ca nefondat, apreciind hotărârea atacată ca fiind legală și temeinică, în mod corect s-a menținut măsura arestării preventive față de faptul că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri nu s-au schimbat, față de natura și gravitatea faptei săvârșite, trafic de droguri de mare risc, existând probe și indici temeinice că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat, respectiv procesele-verbale de redare a rapoartelor întocmite de către investigatorii sub acoperire, fapta a fost săvârșită în stare de recidivă și lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Recurentul-inculpat, personal solicită admiterea recursului și judecarea în stare de libertate, având în vedere problemele familiale.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, constată și reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din 16 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală (dosar nr-), s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților, și, menținându-se această măsură.
Au fost respinse - ca neîntemeiate - cererile celor trei inculpați de revocare a măsurii arestării preventive.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut că măsura arestării preventive este pe deplin justificată, din datele existente la dosarul cauzei existând cel puțin indicii temeinice în sensul prevederilor art.143 Cod procedură penală, în cauză fiind îndeplinite și cerințele art.148 lit.f Cod procedură penală.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei mențineri a măsurii arestării preventive.
Examinând încheierea recurată, față de motivele invocate, cât și din oficiu, conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul este nefondat.
S-a reținut în sarcina inculpatului că, în data de 24.08.2098, a vândut investigatorilor sub acoperire " " și " " cantitatea de 1,1 grame cocaină în amestec cu fenacetină, procaină, lidocaină și sorbitol, contra sumei de 200 euro.
În mod corect Tribunalul a dispus menținerea arestării preventive a inculpatului, întrucât, într-adevăr, temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri la data de 18 noiembrie 2008, nu s-au schimbat, ele subzistă și impun în continuare privarea de libertate a acestuia.
Chiar dacă, în acest cadru procesual, este oprit a fi analizate probele și mijloacele de probă sau modalitatea administrării acestora, Curtea este îndreptățită să procedeze la o antamare a probatoriilor, a faptelor principale, context în care constată că este posibil ca inculpatul să fi săvârșit fapta ce i s-a reținut în sarcină de către organele de anchetă; datele și informațiile extrase din materialul probator existent la dosar (rapoartele de constatare tehnico-științifică, procesul-verbal de percheziție domiciliară la locuința inculpatului, procesele-verbale de redare a rapoartelor întocmite de investigatorii sub acoperire " G", " ", " ", procesul-verbal de percheziție asupra autoturismului Break B-97-, declarațiile martorului, parțial declarațiile inculpatului, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpați, declarațiile finale ale inculpaților și, procesul-verbal de redare a declarației colaboratorului cu nume de cod " ") generează suspiciunea rezonabilă, în sensul art.5, paragraf 1, lit.c și paragraf 3 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale- că acesta a participat la săvârșirea faptelor de trafic de droguri de mare risc, așa încât, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 raportat la art.681Cod procedură penală.
Îndeplinirea condiției referitoare la cuantumul pedepsei (art.148 lit.f C.P.P.) este neîndoielnică, aceasta cumulându-se și cu presupunerea că odată lăsat în libertate, inculpatul prezintă un real pericol pentru ordinea publică.
Acest pericol devine concret într-adevăr, pentru că inculpatul a mai fost condamnat anterior pentru săvârșirea aceluiași tip de infracțiuni, ceea ce demonstrează tendința acestuia de a se specializa într-o activitate infracțională deosebit de periculoasă, aptă să atenteze la însăși viața și sănătatea semenilor.
Starea de neîncredere și insecuritate ce ar genera-o prezența acestuia în rândul comunității, denotă și periculozitatea sa accentuată, întrucât temerea că ar putea relua activitatea ilicită este generată de împrejurarea că acest inculpat este obișnuit să producă venituri substanțiale din această activitate, în condițiile în care el însuși este consumator de droguri (astfel cum a precizat apărătorul său în ședința publică din 16.02.2009), motiv ce l-ar determina să persiste în săvârșirea faptelor, fie și numai pentru a obține banii necesari pentru dozele destinate propriului consum.
Față de aceste considerente, constatând ca fiind legală și temeinică încheierea instanței de fond în ceea ce-l privește pe inculpatul recurent, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de acesta.
În temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, îl va obliga pe recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul avocatului din oficiu, desemnat pentru asistența juridică obligatorie a acestuia, urmând a fi avansat din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 16 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală (dosar nr-).
Obligă recurentul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei - reprezentând onorariul apărătorului din oficiu - se va avansa din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
-
Red.
Dact./15.04.2009
Ex.2
Red.--
Președinte:Bădescu LilianaJudecători:Bădescu Liliana, Cîrstoiu Veronica, Dumitrașcu Sofica
